63,932 matches
-
o splendidă definiție psihologică: „lăsat’au puternicul Dumnezeu iscusită oglindă minții omenești, scrisoarea”. Pe lângă omul cu minte (devenit „cuminte”) există o serie de variante: „bolnăvindu-se ficiorul Radului Vodă, din care boală lipsise și din minte”, ceea ce Înseamnă evident - lipsit de minte, fără minte, după cum și fără alienarea: „când nu-i omul cu toată mintea... zicându-se și smintit de minte” (Pravila lui Vasile Lupu), termen utilizat și astăzi În limbajul popular curent. Grigore Ureche acordă același sens animalelor, lipsite de minte
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
definiție psihologică: „lăsat’au puternicul Dumnezeu iscusită oglindă minții omenești, scrisoarea”. Pe lângă omul cu minte (devenit „cuminte”) există o serie de variante: „bolnăvindu-se ficiorul Radului Vodă, din care boală lipsise și din minte”, ceea ce Înseamnă evident - lipsit de minte, fără minte, după cum și fără alienarea: „când nu-i omul cu toată mintea... zicându-se și smintit de minte” (Pravila lui Vasile Lupu), termen utilizat și astăzi În limbajul popular curent. Grigore Ureche acordă același sens animalelor, lipsite de minte: „ca să nu
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
Pe lângă omul cu minte (devenit „cuminte”) există o serie de variante: „bolnăvindu-se ficiorul Radului Vodă, din care boală lipsise și din minte”, ceea ce Înseamnă evident - lipsit de minte, fără minte, după cum și fără alienarea: „când nu-i omul cu toată mintea... zicându-se și smintit de minte” (Pravila lui Vasile Lupu), termen utilizat și astăzi În limbajul popular curent. Grigore Ureche acordă același sens animalelor, lipsite de minte: „ca să nu se Înece anii au lucrat, să se asemene hiarelor și dobitoacelor
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
există o serie de variante: „bolnăvindu-se ficiorul Radului Vodă, din care boală lipsise și din minte”, ceea ce Înseamnă evident - lipsit de minte, fără minte, după cum și fără alienarea: „când nu-i omul cu toată mintea... zicându-se și smintit de minte” (Pravila lui Vasile Lupu), termen utilizat și astăzi În limbajul popular curent. Grigore Ureche acordă același sens animalelor, lipsite de minte: „ca să nu se Înece anii au lucrat, să se asemene hiarelor și dobitoacelor celor cu minte și fără minte
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
minte, fără minte, după cum și fără alienarea: „când nu-i omul cu toată mintea... zicându-se și smintit de minte” (Pravila lui Vasile Lupu), termen utilizat și astăzi În limbajul popular curent. Grigore Ureche acordă același sens animalelor, lipsite de minte: „ca să nu se Înece anii au lucrat, să se asemene hiarelor și dobitoacelor celor cu minte și fără minte”. Unii termeni s-au pierdut. Neculce Întrebuințează acest termen: „Șerban Vodă Cantacuzino voia să scoată din Domnia Moldovei pe Dumitrașcu Cantacuzino
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
și smintit de minte” (Pravila lui Vasile Lupu), termen utilizat și astăzi În limbajul popular curent. Grigore Ureche acordă același sens animalelor, lipsite de minte: „ca să nu se Înece anii au lucrat, să se asemene hiarelor și dobitoacelor celor cu minte și fără minte”. Unii termeni s-au pierdut. Neculce Întrebuințează acest termen: „Șerban Vodă Cantacuzino voia să scoată din Domnia Moldovei pe Dumitrașcu Cantacuzino, ca să puie În locul lui pe clucerul Constantin Cantemir, un bătrân de 70 ani; acestuia Îi impunea
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
minte” (Pravila lui Vasile Lupu), termen utilizat și astăzi În limbajul popular curent. Grigore Ureche acordă același sens animalelor, lipsite de minte: „ca să nu se Înece anii au lucrat, să se asemene hiarelor și dobitoacelor celor cu minte și fără minte”. Unii termeni s-au pierdut. Neculce Întrebuințează acest termen: „Șerban Vodă Cantacuzino voia să scoată din Domnia Moldovei pe Dumitrașcu Cantacuzino, ca să puie În locul lui pe clucerul Constantin Cantemir, un bătrân de 70 ani; acestuia Îi impunea, În schimbul domniei, să
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
puie În locul lui pe clucerul Constantin Cantemir, un bătrân de 70 ani; acestuia Îi impunea, În schimbul domniei, să nu se atingă de copii boierului Gavriliță, pentru că el vedea și cunoștea Gavriliță că feciorii lui, că nu sunt toți așezați la minte, că o samă sunt cam slobivi”. Termenul caracterizează nu alienarea În sine, ci un comportament slobod, destrăbălat. În sec. al XVIII-lea, acest termen nu se mai utiliza. S-a pierdut și termenul de „Îndrăcire”, termen care ilustra odinioară alienarea
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
Termenul caracterizează nu alienarea În sine, ci un comportament slobod, destrăbălat. În sec. al XVIII-lea, acest termen nu se mai utiliza. S-a pierdut și termenul de „Îndrăcire”, termen care ilustra odinioară alienarea. Variante ca: „i-a luat dracul mințile” sau „Îndrăcit”, care „are pe dracul Într-Însul” s-au păstrat În limbajul popular actual, dar mai cu sens schimbat. Cel mai general termen, ilustrând alienarea este „nebunia”. Sensul acestei noțiuni (ubiquitar În România) este foarte bine definit. El are
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
România) este foarte bine definit. El are o utilizare foarte veche. În cronica lui Neculce are un Înțeles precis: „nefiindu el În fire, ce nebun”. Pravilistul, În secolul al XVII-lea Îl definește astfel: „Când nu-i omul În toată mintea, eșit din fire, nebun, ce va fi den afară den minte”. Termenii au Înțeles similar, „buimac” și, mai ales „bolund”, nu au avut circulație În principate. Nebunia Însă este deseori definită În textele vechi, totdeauna cu același Înțeles. Dimitrie Cantemir
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
În cronica lui Neculce are un Înțeles precis: „nefiindu el În fire, ce nebun”. Pravilistul, În secolul al XVII-lea Îl definește astfel: „Când nu-i omul În toată mintea, eșit din fire, nebun, ce va fi den afară den minte”. Termenii au Înțeles similar, „buimac” și, mai ales „bolund”, nu au avut circulație În principate. Nebunia Însă este deseori definită În textele vechi, totdeauna cu același Înțeles. Dimitrie Cantemir observă că nebunia, „Întunecarea minții”, este mai „grea decât a nopții
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
ce va fi den afară den minte”. Termenii au Înțeles similar, „buimac” și, mai ales „bolund”, nu au avut circulație În principate. Nebunia Însă este deseori definită În textele vechi, totdeauna cu același Înțeles. Dimitrie Cantemir observă că nebunia, „Întunecarea minții”, este mai „grea decât a nopții”. Neculae Mavrocordat afirmă: „bolile trupului cu cât cresc cu atât sunt mai Învederate, pe când cele ale sufletului ajungând culmea, robesc cu totul pe cel suferitor, și-i răpesc orice simțire”. Simptomele nebuniei sunt bine
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
a fost numit Ciorbuli Ali Pașa În postul de mare vizir, Într-o zi, după ce i s-a prezentat ambasadorul Franței, Feriol, vizirul a spus: acest infidel sau este nebun sau să știți că În scurt timp Își va pierde mințile. Și aceasta, adaugă el, o deduc din frecvența mișcării a ochilor săi, din agitația corpului său, din ușurința gesticulațiunilor sale și din suspinarea sa continuă”. Și din acest prognostic s-a adeverit În mai puțin de una sau două zile
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
și curteni și cu ceilalți mai proști, preoți și călugări...” (Letopiseți). Abia mai târziu prostia s-a identificat cu oligofrenia. Anterior, pentru oligofrenie exista o terminologie care Încă mai persistă pe alocuri, dar cu oarecare schimbare de nuanță: slab de minte („Slăbiciune de minte”), nevolnic, slab de hire. Trecerea de la Înțeles exclusiv social (prostimea ca o categorie socială) la unul psihologic (prostimea, o categorie diferențiată psihologică) s-a făcut relativ recent. În sec. al XVII-lea găsim: „Atunci jale și amar
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
cu ceilalți mai proști, preoți și călugări...” (Letopiseți). Abia mai târziu prostia s-a identificat cu oligofrenia. Anterior, pentru oligofrenie exista o terminologie care Încă mai persistă pe alocuri, dar cu oarecare schimbare de nuanță: slab de minte („Slăbiciune de minte”), nevolnic, slab de hire. Trecerea de la Înțeles exclusiv social (prostimea ca o categorie socială) la unul psihologic (prostimea, o categorie diferențiată psihologică) s-a făcut relativ recent. În sec. al XVII-lea găsim: „Atunci jale și amar va cădea pe
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
Un termen dispărut este „apestisit”. Apestisit reprezintă similarul lui arierat mintal, „unii cuconi, fiindu-le firea mai iute și mai vârtos trează, ei numai cât aleg de socotesc binele și răul, iar alții mai apestisiți și mai zăbavnici cu priceperea minții și cad” (Miron Costin). În ceea ce privește epilepsia, pe lângă termenii amintiți anterior, care au avut o veche circulație orală, În textele scrise găsim și termenul sugestiv de patimă, patima „cea rea” și, În special, acela de „năbădae”, „năbădaica”, utilizat Încă În limbajul
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
povestiri ale creației (Gn 1,1-2,3 și 2,4-25). Există și patru evanghelii, nu doar una. „Realitatea” creației nu poate fi închisă într-o singură perspectivă, și nici „realitatea” lui Isus Cristos nu poate fi tradusă de o singură minte, fie chiar și genială. Pentru Biblie, „realitatea” este întotdeauna mai bogată decât expresiile pe care i le putem da și pe care i le dau autorii biblici. Multiplicitatea expresiilor care se manifestă în tensiunile și contradicțiile textelor este una dintre
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
purici, Chișinău, 1992; Concert, Chișinău, 1993; Lătrând la lună, Chișinău, 1997; Pactizând cu diavolul, Chișinău, 1999. Traduceri: A. Barto, Poezii pentru copii, Chișinău, 1952; S. Ognev, Viața pădurii, Chișinău, 1952; Din Lin, Soare pe râul Sanguan, Chișinău, 1953; A. Griboedov, Mintea-i cu bucluc, Chișinău, 1954; O. Henry, Povestiri, Chișinău, 1957, Căpetenia pieilor roșii, Chișinău, 1964, Nuvele, Chișinău, 1985; A. Blok, Opere alese, Chișinău, 1958 (în colaborare cu Igor Crețu), Versuri, Chișinău, 1965 (în colaborare cu Igor Crețu); F. Tiutcev, Versuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285963_a_287292]
-
ceea ce frapează în aceste rostiri este că ele trec dincolo de cadrele înguste ale cazaniei, așa cum poate fi întâlnită la Coresi sau la Varlaam, cu configurația ei stereotipă și substanța abstractă. Firește, A.I. nu improvizează, el urmează regulile omileticii, având în minte pilda oratoriei bizantine (și îndeosebi pe Ioan Hrisostom și pe Theofilact). Cuvântările lui, care conțin pasaje de fină exegeză teologică, nu sunt însă nicidecum o expunere seacă și pedantă. Predica are viață, culoare și, în mișcarea ei, când solemnă și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
identific irațional - cu tot ce-mi aparține venind de dinaintea mea. Trupul meu, chiar fără să-mi placă, îl iubesc pentru că este al meu; locul nașterii, numele, tribalitatea etc. sunt deopotrivă acceptate pentru că au, toate, aura prestigiului suprem: prestigiul eului meu. Mintea pe care o am, bună-rea, este a mea; limba în care am vorbit de la bun început e limba mea; zeii la care m-am rugat mai întâi sunt ai mei. Tot ce este „al meu“ este cel mai aproape de mine
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
intim-străin, nu pot să mă împiedic să constat că oricine altcineva participă, la rândul lui, la aceleași douăsprezece determinații, fiind în felul acesta, ca și mine, om: și altul este bărbat sau femeie, și altul are un trup și o minte, și altul are o ascendență, vorbește o limbă și s-a născut undeva. Altul, în virtutea acelorași douăsprezece determinații, este identic cu mine, este om. Altul este de aceea altul identic, identic prin calitatea unică de om și prin cele douăsprezece
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
în mod latent un terorism al limitei proprii, o formă spontană de expansiune și de impunere a ei. Logica propriei mele clase tinde să devină universală, logica nației mele la fel, zeii mei se cuvine să devină ai tuturor, forma minții, ba chiar și a capului cu care gândesc tind să devină exclusive. La calitatea de om, care nu are de partea ei decât forța plăpândă a abstracției, trebuie să ajung, după ce parcurg - mijlocit și rațional - calea dificilă a transferului și
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
psihologică, carență comportamentală izvorâtă dintr-un caracter indecis. Ea este mai degrabă o criză provocată de starea lumii. Este nevoie ca mai întâi ceva să se strice în ordinea lucrurilor, ca acestea să ajungă prost întocmite, încâlcite, de necuprins cu mintea: este nevoie ca lucrurile însele, în esența lor, să ajungă „nehotărâte“, să-și piardă sau să-și ascundă hotarul, să se degradeze în ferma lor delimitare, pentru ca adevărata nehotărâre să poată lua naștere. Nehotărârea mea răspunde nehotărârii lor. Și tocmai
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
și, ca atare, anulată, trebuie să fie îndrăgită: îndrăgostirea de tot ce-mi aparține este temeiul de posibilitate al prostiei. Altminteri, urâtul instalat în spirit care e prostia, acea persistență în fals capabilă să nască o constelație de riduri ale minții, o schimonosire a ei, nu ar fi cu putință. Prostia este aberația care a primit o consacrare afectivă, iar prostul, un rătăcitor îndrăgostit de rătăcirea lui. Pentru că este o eroare consacrată afectiv, bazată pe iubirea mea de mine, prostia se
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
limitată a vieții mele. Inteligența este de aceea permanenta punere sub întrebare a proiectului propriu. În schimb, ca eroare netrecătoare, așezată temeinic în mine, iubită, răsfățată și trecută sub protecția încăpățânată a întregii mele ființe, prostia este o stază a minții, încremenirea ei. Dacă în esența sa spiritul este mobil, libertatea lui manifestându-se în capacitatea de permanentă adaptare a proiectului și, eventual, în puterea de a renunța la el, prostia, ca îngheț spiritual, este proiectul sclerozat și forma rea a
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]