63,932 matches
-
încerci și nici să te mângâi cu gândul că ai făcut-o fără să știi. De-neprevăzutul este un mister proiectat în viitor. Misterele nu există pentru a fi lămurite, așa cum nici darul zeilor - pentru a fi cercetat după legile minții. Un sentiment autentic nu are cauză, nu are scop, el este asemeni unei plante rare ce răsare pe neașteptate în pământul sterp. Un sentiment autentic este, de asemenea, un adevărat mister. El te locuiește. El este centrul. Ceea ce se petrece
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
venit de sus. De-abia l-am dobândit și, temându-ne că l-am pierde, am vrea totodată să ne desprindem de el. Iar când lucrul acesta se întâmplă, când oamenii se despart, abia atunci aflăm cât de necuprins cu mintea este vizita unui zeu în viața unui om. A HOTĂRÎ ÎN PRIVINȚA MULTORA (A TUTUROR) Legea, frica de destin și destinul colectiv Faptul de a hotărî în privința multora (a tuturor) este mai întâi rezultatul delegării libertății: eu și ceilalți asemenea mie
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
lămurit produc derută și suferință continuă, nebunie, crimă, moarte. Absența lucidității, manifestările instinctuale, relativitatea reperelor, sărăcia, primejdiile și brutalitatea instaurării comunismului, condițiile din detenție, din armată sau din spitalele de psihiatrie macerează existența individului, uniformizând-o până la anulare. Personaje cu minți și suflete vitriolate simt lumea ca pe o grozăvie fără sens, văd numai oameni aproape monstruoși, comportamente bestiale, sunt atinși de răutăți, defecte, mirosuri fetide, vorbe agresive. Confuzia, dezorientarea constituie o permanentă sursă de dezordine și nenorocire. Uneori, în special
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288901_a_290230]
-
rezultatul e un text dezarticulat. La nivelul fragmentelor există o anume coerență în maniera narativă, dar, pe ansamblu, persistă etalarea informului, pentru că se acționează și se vorbește în neștire. Secvențele realității, percepute ca în vis sau ca prin ceața unei minți bolnave, se deformează, se descompun, se mișcă haotic prin memoria personajelor și trec în text la întâmplare, în intenția de a sugera precaritatea identității eului, nonsensul existenței umane. În cele din urmă, P. H. pare să se fi cantonat în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288901_a_290230]
-
egala statura lui Iorga ca istoric sau intelectual, nici în privința angajării lui în naționalismul romantic. Ceilalți politicieni-istorici nu se ridică nici la înălțimea hotărîrii lui de a-și aplica idealurile în politica reală 14. El a reprezentat cea mai extraordinară minte care i-a fost vreodată hărăzită națiunii române. Măreția lui Iorga izvorăște din talentele sale; dar proverbiala sa energie, care-l transformă într-un Tatmensch goethian, era alimentată de naționalismul său. El era o figură mai mare decît viața. Cît
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
înaintat în vîrstă. Încerca poate să retrăiască ceva de care nu avusese niciodată parte și căruia îi ducea dorul. Iorga nu a ieșit practic niciodată din eterna lui studenție. Într-un sens, el a rămas veșnic adolescent 18. Avînd în minte acest lucru, putem înțelege mai bine disprețul lui Iorga pentru o mare parte din educația lui oficială. Nu considera orele și cărțile lui de istorie ca stînd la baza faptului că a devenit istoric, citînd în schimb "cărțile celor care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a zugrăvit imaginea lui asupra satului sămănătorist în 1933: "Am încercat să reconstitui mediul patriarhal și să ofer un exemplu propriilor noastre timpuri care se rupseseră de aceste legături naturale despre amintirile văilor de la Dorohoi; ele au răsărit acum în mintea mea, cu satele și boierii lor, cu conacele de pe vremea cînd eram adolescent, cu toate relațiile profund umane pe care le reprezentau. (...) Toate acestea contraveneau unui spirit greșit prevalent care trebuie distrus pentru a încuraja dezvoltarea spiritului sănătos"22. România
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
critice; cu maniera sa de lucru și cu viața lui de familie; cu ideile sale asupra moralității și a banilor; cu Nicolae Iorga omul. Naționalismul constituie un element esențial în înțelegerea lui Iorga. Naționalismul, cultura și istoria se întrețes în mintea sa și constituie în ultimă instanță opera vieții sale23. Iorga a devenit istoric datorită impulsurilor naționaliste. Naționalismul și istoria vor rămîne inseparabile tot restul vieții sale. Naționalismul său a făcut ca orice a întreprins Iorga în viața publică să fie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Nici un Karl Marx, nici un Einstein, nici un Freud nu s-a ivit în atmosfera la crearea căreia a contribuit Cuza. Și chiar dacă ar fi apărut un asemenea evreu în Moldova, ideile prețioase ale acestuia n-ar fi avut nici o valoare pentru mintea de doi bani și plină de ură a lui Cuza. Cuza respingea orice idee privind asimilarea evreilor. În 1909, cînd Iorga l-a invitat să conferențieze la cursurile de vară ale Universității sale de la Vălenii de Munte, l-a pus
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cărți insuficient de atent revăzute; și de prea multe ori să trimită editorului său o lucrare scrisă în grabă după o singură corectură (sau fără nici o corectură). Iorga considera drept suficiente exactitatea orizontului și pe cea a laitmotivului. Avea o minte și o memorie splendid organizate. Știind cum să evite ca amalgamul de fapte să nu-i facă ideile principale confuze, putea să-și organizeze materialul astfel ca "orizonturile" sale să fie limpezi. Mesajul și structura operei sale erau strălucite și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
mai originală, dar ambiția lui Iorga de a atinge nivelul artei "pure" nu constituia o tovărășie chiar atît de firească pe cît i-ar fi plăcut lui să fie. Înainte de a-și porni "lupta" politică, Iorga era mai deschis la minte în privința literaturii 73. După 1900, Iorga nu a mai fost receptiv la inovațiile din literatură. Călinescu nota: "Nimic din ceea ce era modern în literatură nu mai avea ecou în mintea sa"74. Iorga s-a ocupat totuși de toate operele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a-și porni "lupta" politică, Iorga era mai deschis la minte în privința literaturii 73. După 1900, Iorga nu a mai fost receptiv la inovațiile din literatură. Călinescu nota: "Nimic din ceea ce era modern în literatură nu mai avea ecou în mintea sa"74. Iorga s-a ocupat totuși de toate operele din istoria literară și cultura română. Dacă ar fi fost un simplu istoric, nu ar fi putut exercita o influență atît de mare. Iorga era convins că istoricul literar român
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de masă sau pe meniuri 108. Nu o dată s-a întîmplat ca Iorga să coboare din tren cu proiectul unei cărți sau cu un articol ori două scrise în timpul călătoriei. Ca să-și noteze sclipirile de idei care-i treceau prin minte se folosea de orice suprafață aflată la îndemînă: etichete de sticle, hîrtie de împachetat, pachete de țigări, chiar și manșetele albe ale cămășilor sale. Pe baza lor, Iorga scria pe urmă cărți, articole, conferințe, piese de teatru, recenzii etc.109
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
o carte, o piesă și un editorial. Spiritul relatării lui Stahl este dominat de caracterul apocrif al incidentului. Fără ajutorul magnetofonului, al procesoarelor de cuvinte, al computerelor, al avioanelor sau al altor "înalte tehnologii", Iorga se bizuia pe etica muncii, mintea și excepționala lui memorie. Să ne întrebăm ce ar fi putut realiza avînd la dispoziție "înalta tehnologie!" Făcînd naveta între București și Vălenii de Munte, cobora întotdeauna (la ambele capete ale liniei) cu un articol sau un proiect de carte
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
marile suferințe și aspirații ale poporului care ar fi trebuit să se umple și să ne încălzească inimile de la bun început"152. În alt editorial, Vlahuță scria: "A cam sosit vremea ca scriitorii noștri, ei mai ales, să-și întoarcă mințile și inimile iubitoare spre popor". Acțiuni nobile inițiate de preoți, învățători sau moșieri puteau arăta calea spre țărani. "Cărțile către și pentru popor; un suflet măreț este în căutarea vieții. Genii ascunse așteaptă deșteptarea, ca un izvor care cere lumină
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în esență spirituală și că ea are nevoie de armonie în gîndire și simțire. România era extrem de lipsită de elementul moral pe care îl putea furniza ridicarea țărănimii. Românii trebuiau să fie stpăpîni pe comerțul și pe industria lor155. Cu mintea românului cea de pe urmă, putem spune că satul sămănătorist nu era o soluție nici pentru problemele României, nici pentru problema țărănească. Dar Iorga credea în forța naționalismului său cultural și că revoluția culturală o va dezlănțui. Numai dacă România putea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lîngă diferențele de temperament și personalitate, ura lui Iorga față de Brătianu și tot clanul acestuia izvora din perspectiva sa sămănătoristă. Pentru el, Brătianu și liberalii distrugeau o Românie bazată pe evoluția organică a țărănimii. Acest lucru era veșnic prezent în mintea lui Iorga. Pe scurt, Iorga era subiectiv ori de cîte ori vorbea despre Brătianu, mai ales cînd i-a scris biografia, în 193415. Brătianu era consecvent în poziția sa pro-Aliați, în ciuda anumitor riscuri pe care și le asuma. În 1918
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Conferința de Pace. În primul număr pe 1916 al "Neamului românesc", editorialul lui Iorga purta titlul Anul hotărîtor 41. În sfîrșit, în august, Brătianu l-a chemat pe Iorga la cabinetul său ca să-l anunțe intervenția militară a României. Cu mintea românului cea de pe urmă (în 1934), Iorga își bătea joc de încrederea în sine și de proverbiala aroganță a lui Brătianu, descriindu-l: Nu l-am văzut niciodată atît de dominant, dominîndu-se pe sine, pe rege, pe noi toți, destinul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
înainte împușcați țăranii de dragul moșierilor". Iorga l-a determinat pe rege să aprobe faptul împlinit, spunîndu-i: "Reformele ori vor fi împlinite fără rege, ori vor fi înfăptuite împotriva voinței regelui". A adăugat că, spunîndu-i acest lucru regelui, și-a ușurat mintea și și-a descărcat sufletul 91. Nu era vreme pentru urmărirea intereselor de clasă și dedarea la jocurile politicianismului; împrejurările erau prea serioase pentru aceasta. Astfel încît criza s-a atenuat. Ion Mihalache a calificat ulterior reforma agrară drept un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
drept încoronarea eforturilor lui ca istoric 226. A scrie o sinteză a istoriei omenirii era o sarcină copleșitoare chiar și pentru Iorga și, conform opiniilor profesioniștilor, nu a fost cea mai reușită strădanie a sa. Trebuie să avem permanent în minte caracterul colosal al sarcinii. Puțini istorici și-ar asuma-o. Iorga părea să fie conștient de măreția sarcinii, pe care a continuat-o pînă la ultimul ceas al vieții sale. După război, Iorga a scris foarte mult despre istoria vecinilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
tot respectul cuvenit, populismul considera națiunea ca alcătuind un tot. El accepta chiar și clasele sociale superioare, cu condiția ca acestea să vadă lumina. Populismul respingea industrializarea și să instaureze noua ordine socială dreaptă pentru țărănime. Aveam toate acestea în minte atunci cînd am trasat paralela. Pe lîngă aceasta (așa cum evidenția Heinen), mă aflu într-o companie bună. Doi experți în problemele României, Henry Roberts și Stephen Fischer-Galați, au ajuns la concluzii similare. După părerea mea, naționalismul lui Iorga seamănă cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
peste linia despărțitoare ca între două continente a diferențelor politice pe care Iorga nu le uita niciodată 146. Cuza era mai puțin sentimental decît Iorga. În vreme ce Iorga intervenea pe lîngă rege și pe lîngă toți cei care-i veneau în minte în favoarea savantului evreu german Tiktin, persecutat acum de către naziști, Cuza își urmărea neobosit viziunea întunecată asupra antisemitismului. El a încercat încă din 1932 să-l convingă pe regele Carol să ia măsuri împotriva evreilor, propunînd deportarea tuturor evreilor în Uganda
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cu picioarele pe pămînt. După carnagiul din Războiul cel Mare, Viena nu mai reprezenta legenda multicoloră care fusese sub Habsburgi, ci o metropolă corcită tipică pentru secolul al XX-lea. Diplomatul român afirma că Austria este un loc "unde toată lumea minte". Franz von Papen (ambasadorul Germaniei) "este desigur o persoană extraordinară", dar "toată Austria este nazistă și dorește să fie anexată". Atunci cînd E. Daladier a devenit prim-ministru al Franței, Iorga a început să spere în renașterea acesteia. Codreanu îi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Codreanu de a fi răzbunat. A vorbit și despre "cei douăzeci de ani de suferință și persecuții¨ pe care Legiunea fusese nevoită să le îndure. Sima s-a simțit mișcat și a înlăturat bănuiala unei provocări care îi trecuse prin minte. El a trecut cu vederea "cele trei zile de răzbunare" după care Legiunea avea să revină la normalitate 44. A doua zi dimineață, Mircea Iorga a fost primit de Antonescu. Acesta aflase cu puțină vreme în urmă de asasinarea lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
regiune l-a ajutat pe Gorbaciov să creadă că "lăsînd lucrurile să meargă (acolo) de la sine", URSS-ul nu se predă în fața Americii în Războiul Rece. Astfel, atît Bush cît și Gorbaciov au cedat elegant în fața... naționalismului 4. Să ținem minte toate aceste fapte și să punem un moratoriu pe automulțumirea noastră față de decesul Yaltei. Izbucnirile noastre de indignare față de evenimentele din Balcani sînt totodată sintetice. Statele Unite și Occidentul n-ar fi trebuit și n-ar fi putut controla situația de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]