64,085 matches
-
porte à croire/que le monde est une chanson " (Biografie/Biographie) (Miclău, 1978 : 313) ; " je m'incite à croire/que le monde est un chant. " (Biographie) (Stolojan, 1992 : 57). Le verbe " a (se) ispiti " a une connotation mystique. " Undeva se trage la sorți cămașă învinsului. " " Quelque part on tire au sort la chemise du vaincu. " (Veac/Siècle) (Miclău, 1978 : 357). Le fragment fait allusion à un événement biblique : après la crucifixion, la chemise de Jésus a été tirée au sort. L
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
L' Étoile la plus triste, éd. Orphée, La Différence, 1992, p. 59 : " Dans mon sommeil le sang me quitte/comme une vague/qui se retire/et reflue vers leș ancêtres. " (Texte source : " În somn sângele meu că un val/se trage din mine/înapoi în părinți. ", în Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 136). 774 V. Basil Munteano, " La poésie de Lucian Blaga... ", op. cît. 775 Idem, p. 183. C'est nous qui soulignons. 776 Idem, p. 189. 777 Idem
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
care un om se comportă în timpul liber, privind interesul pentru studiu, pentru a învăța ceva nou, se regăsește în comportamentul organizațional, în ceea ce privește însușirea de noi cunoștințe față de sarcinile performante. Vorbim despre atitudini ca „o dispoziție mentală și neurală care își trage organizarea din experiență și care exercită o influență directoare sau dinamică asupra reacțiilor individuale”<footnote Allport, G.W., Attitudes, (a se vedea Popescu, Vasile, Atitudinea morală și stimulentele materiale, Editura Academiei, București, 1969, p. 39). footnote>. Conceptul de atitudine a
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
și se decide pe ce tip de piață se va plasa firma, adică natura socioculturală a clienților, criteriile lor de evaluare și decizie și în consecință, specificul bunurilor și serviciilor preferate. În strategiile axate pe piață (strategia de tip pull - trase) prioritatea o are sistemul de „cerere” (față de strategiile push - împinse pe ofertă<footnote „To be or not to be in Business”, Euroabstracts, no. 3, 2000, p. 11 (revistă editată de Uniunea Europeană). footnote>). În raport cu exigențele clienților, cu acțiunile competitorilor, furnizorilor etc.
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
înflorituri din Symonds sau Symons. O astfel de critică "creatoare" a însemnat de obicei o duplicare inutilă sau, cel mult, transpunerea unei opere literare într-o altă operă, de obicei inferioară. Abordând contrastul dintre literatură și studiul ei, alți teoreticieni trag tot concluzii sceptice, dar oare cum diferite: literatura, susțin ei, nu poate fi de loc "studiată". 38 Putem doar s-o citim, s-o gustăm, s-o apreciem, în rest, nu putem decât să acumulăm o serie de informații "despre
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
căreia științele istorice ar trebui să adopte metodele științelor naturii. *5 Naturaliștii tind să stabilească legi generale, în timp ce istoricii încearcă să surprindă faptul unic și nerepetabil. 40 Această părere a fost dezvoltată și oarecum modificată de Heinrich Rickert care a tras o linie de demarcație nu atât între metodele de generalizare și metodele de individualizare cât între științele naturii și științele culturii.*6 Științele culturii, susținea el, se preocupă de faptul concret și individual. Totuși, individualul poate fi descoperit și înțeles
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
dacă își închipuie că sarcina lui primordială este de a descoperi și a împărtăși adevărul. Adevărata lui menire este să ne facă să percepem ceea ce vedem și să ne imaginăm' ceea ce știm deja, teoretic sau practic.* 7 Este greu să tragem o linie de demarcație între concepția despre poezie ca sesizare netă a unui lucru dat și concepția despre poezie ca "intuiție artistică". Ne atrage oare artistul atenția asupra unor lucruri pe care am încetat de a le percepe sau ne
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
înrâurirea pe care a exercitat-o logica lui Ramus asupra lui Donne și a contemporanilor săi. *7 Deoarece asemenea studii nu pot decât să creeze convingerea că în diferite perioade au fost cultivate concepții și convenții critice diferite, s-a tras concluzia că fiecare epocă este o unitate independentă, exprimată prin propriul ei tip de poezie, care nu are nimic comun cu vreun alt tip. 70 Această concepție a fost expusă direct și persuasiv de Frederick A. Pottle în Idiom of
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
cu tradițiile populare comune care se extind până și la formele metrice, constituie o bază pentru o literatură slavă comună.*16 (f) Istoria temelor și a formelor, a mijloacelor și a genurilor literare este, evident, o istorie internațională. Deși se trag din literatura elină și din cea latină, majoritatea genurilor noastre .au fost considerabil modificate și îmbogățite în timpul evului mediu. Chiar și istoria metricii, deși strâns legată de diferitele sisteme lingvistice, este internațională. Mai mult, marile mișcări și stiluri literare ale
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
înmormântare, drept prietenul preferat al decedatului, având astfel ocazia să se înfrupte copios din pomana făcută cu ostentație ridicolă (prilej de șarjare a convențiilor și ipocriziei); un „domn în redingotă” e un strigoi în ochii paznicului de la cimitir; un muribund, trăgând cu urechea la meschinele socoteli de înmormântare făcute de rude, își regizează singur un pompos ceremonial ș.a.m.d. În general, tehnica narativă mizează pe răsturnarea expectației (anticlimax comic sau, dimpotrivă, tragic), reușind să alieze dimensiunea gravă a vieții cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
astfel că pictura nu-l mai are ca referent direct, ci beneficiază de viziunea poetică eminesciană. Într-o caleașcă-lectică sunt transportați prințul și prințesa într-un decor fantastic către palatul unde-i așteaptă regele acompaniat de curtenii săi. Alaiul este tras de câteva păsări exotice cu un penaj flamboiant, iar avangarda este constituită dintr-o orchestră de greieri. Într-un tufiș înflorit se precizează anamorfotic un chip zâmbitor. Schița de friză-mozaic a lui Theodorescu-Sion, intitulată Cele șapte fete de împărat (Proiect
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
într-o etapă mai timpurie a dezvoltărilor în simbolismul francez și central-european: himerele sale luptă în primul rând cu ele însele, ele sunt smulse de Liebenstriebe dintr-o masă existențială primordială, în care celelalte puteri ale Todestriebe doresc să le tragă înapoi, înapoi la non-organic, către ne-(încă) format. Forma lor are nevoie încă, așa cum este, să cucerească această masă primordială. Unele himere cu greu au o formă: ceva se mișcă, sau încearcă să se miște, ceva se contorsionează, ceva în interiorul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Loghi nu e original; ceea ce vezi la dânsul vezi și la Böcklin. Din faptul că Loghi zugrăvește castele vechi, cu chiparoși încovoiați de furtună, sau balade trăite în aceeași atmosferă, în același decor ca și la Böcklin, nu se poate trage concluzia că Böcklin calcă pe urmele maestrului neamț. Credem că e permis orișicui să guste subiectele medievale, baladele sau orice alte motive nereale, fie că ele se întâlnesc prin legende străvechi și la alte popoare, fie că sunt plăsmuite de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
că sunt plăzmuite de mintea artistului, un temperament, o fire vizionară. [...] Din faptul că Loghi zugrăvește castele vechi, cu chiparoși încovoiați de furtună, sau balade trăite în aceiași atmosferă, în acelaș decor ca și la Böecklin (sic), nu se poate trage concluzia că Loghi calcă pe urmele maestrului neamț"429. Un alt reper pentru pictura lui Loghi ar fi, în accepția criticului, și Lucien Simon, pictor afiliat mișcării naturaliste și intimiste de la sfârșitul secolului, apropiere care nu-și găsește justificarea, cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
instrumentate simbolic de Stück. "Deși Păcatul ocupa acolo poziția unui panou al altarului creștin, în același timp, el forma centrul feței templului, loc sacru de veche venerație grecească. Cu toate acestea, contextul practic în care întregul tablou stătea, permite să tragi concluzii cu privire la indiferenta, triviala și ludica manipulare (de către artist) a formelor și motivelor "sanctificate" de tradiție: Structura ascundea o cabină pentru schimbatul hainelor, destinată modelelor"586. Așa cum mărturisea în memorii, Cecilia Cuțescu-Storck vizitase atât casa lui Stück, cât și pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Ibidem, p. 76. 507 Ion Duican, "Pictori streini", în Ileana, An I, nr. 1, iunie 1900, p. 5. 508 Vasnețov realizase un iconostas Art Nouveau la Biserica Rusă din București. 509 A. Garguromin Verona chiar era de origine nobilă, se trăgea dintr-o familie aristocrată dalmată. 510 Mircea Demetriad, "Unicei", în Idem, p. 7. 511 L. Bachelin, "Tannhäuser", în Idem, p. 8. 512 Titlul poeziei acestuia este ortografiată greșit în franceză "Ehen Fugaces", în loc de "Eheŭ fugaces". 513 Numele este ortografiat diferit
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de foișor Ieși Zamfira-n pas isteț Frumoasă ca un gând răzleț...” (G. Coșbuc) comparație ironică: „... că-s plin de noroc ca broasca de păr.” (I. Creangă) „Spiritul de indiferență al ministrului avea cinismul unui vizitiu de dric, care-și trage mortul dinaintea cârciumei ca să bea un șpriț.”( T. Arghezi) - eufemism - Îndulcirea, prin substituire s expresiei unei idei: „o femeie În vârstă respectabilă.” „De la adormirea lui Ștefan cel Mare, părintele Moldovei, trecuseră șaptezeci de ani.” (M. Sadoveanu) Dracul sau diavolul e
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Stilul poetic al lui I. H. Rădulescu este unul remarcabil. oooOOOooo „Era În murgul serii și soarele sfințise; A puțurilor cumpeni țipând parcă chemau A satului cireadă, ce greu, mereu sosise, Și vitele muginde la jgheab Întins pășeau. Dar altele-adăpate trăgeau În bătătură, În gemete de mumă vițeii lor strigau; Vibra al serii aer de tauri grea murmură; Zglobii sărind vițeii la uger alergau. S-astâmpără ăst zgomot, ș-a laptelui fântână Începe să s-audă ca șoaptă În susur, Când
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
primul catren și cel de-al doilea. În primul catren distingem determinări concrete, „sicriele”, „flori”, „coroanele”. În cel de-al doilea catren, determinările tind către abstractizare, către o spiritualizare: „amorul”, „flori”, aripile”. Dacă se urmăresc toate determinările adiacente, se poate trage concluzia că Întreaga substanță lirică a poeziei gravitează În jurul cuvântului cheie „plumb”, cu valoare de mataforă simbol, prin plurivalența sa. Noțiunea nu poate fi definită pentru că poetul exprimă În chip simbolist stări de spirit, trăiri vagi, În imagini ce se
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
poetul la vremea când scria poezia etc. „Aripi de plumb” amintesc de albatrosul rănit al lui Ch. Baudelaire, sugerează neputița de a evada din această atmosferă. Imaginea Întunecării morale, dezolarea sunt Încorporate În cuvântul „cavou”. „Aceste „aripi de plumb” Îl trăgeau spre adâncul veșnicului Întuneric. Principala preocupare a fost ideea acestei aneantizări, să o realizeze prin sunetul căderii definitive, percepută fonetic. Repetarea cuvântului „plumb” redă onomatopeic acest sunet.” Toate elementele colaterale din poezie converg spre ideea fundmanetală: viața poetului este un
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mitică. Poezia „Gorunul” este o „demonstrație” lirică a simbiozei prezente mereu la nivelul cuvântului. POEZIA TRADIȚIONALĂ Ion Pillat: Aci sosi pe vremuri comentariu „La casa amintirii cu-obloane și pridvor, Păianjeni zăbreliră și poartă și zăvor. Iar hornul nu mai trage alene din ciubuc De când luptară-n codru și poteri și haiduc. În drumul lor spre zare Îmbătrâniră plopii. Aci sosi pe vremuri bunica-mi Caliopi. Nerăbdător bunicul pândise de la scară Berlina legănată prin lanuri de secară. Pe-atunci nu erau
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nu și-n fața ta, Căci trupul tău te uită, dar tu nu-l poți uita... Ca ieri sosi bunica... și vii acuma tu: Pe urmele berlinei trăsura ta stătu. Același drum te-aduse prin lanul de secară Ca dânsa tragi, În dreptul pridvorului la scară. Subțire, calci nisipul pe care ea sări. Cu berzele Într-Însul amurgul se opri... Și m-ai găsit, zâmbindu-mi, că prea naiv eram Când ți-am șoptit poeme de bunul Francis Jammes. Iar când În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și adăpost al cuplului, În expresia lui juvenil-familială, casa e o axă cu funcție sacră. În interiorul ei ocrotitor se petrec sosirile si plecările, ea este oglinda unde se reflectă evenimentele ritualice ale vieții: nunta și moartea. „Obloanele”, „pridvorul", „poarta”, „hornul” trăgând „alene din ciubuc” fac din casa amintirii un univers cald și intim, ce ține la distanță securizanta teroare a morții, lăsând să se infuzeze doar dulcele ei presentiment melancolic. Tânăra pereche de ieri sau de acum trăiește, sub oblăduirea căminului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Ea-1 asculta tăcută...” Aceleași gesturi, sunt repetate de o nouă pereche, susținând ideea identității existențelor, În ceea ce au ele sacramental: „...și vii acuma tu; / Pe urmele berlinei trăsura ta statu. // Același drum te-aduse prin lanul de secară / Ca dânsa tragi, În dreptul pridvorului, la scară. // Subțire, calci nisipul pe care ea sări ...M-ai ascultat pe gânduri..." Ideea că marile momente ritualice ale vieții se constituie din gesturi simple și că În substanța acestora se ascund tainele sacre ale vieții, timpului
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Tuzluc avea o mare trecere pe lână prințul Caragea. Nimeni din țară nu putea obține o funcție publică fără să treacă pe la postelnic și toate acestea Însemnau bani grei. Păturică, devenind primul om al postelnicului, mediază toate aceste slujbe și trage și el foloase, cât poate. Scena „vânzării” unei funcții cu 500 de rubiere este Înfățișată În capitolul „Ce dai să te fac ispravnic”. Numele celui care a cumpărat funcția este Ciolănescu. Conflictul dintre Banul C. și Caragea se stinge În favoarea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]