64,186 matches
-
a filmului (versiunea franceză și engleză) a fost preluată în iulie 1968 de firma canadiană „Paris-Montreal Distribution”. Filmul "" a avut parte de un mare succes de public la cinematografele din România, fiind vizionat de 7.547.339 de spectatori, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. El a fost relansat la 2 februarie 2001, fiind vizionat de încă 30.964
Șapte băieți și o ștrengăriță () [Corola-website/Science/328337_a_329666]
-
Național al Cinematografiei. El a fost relansat la 2 februarie 2001, fiind vizionat de încă 30.964 spectatori. "Șapte băieți și o ștrengăriță" se află astfel pe locul 9 în topul celor mai vizionate film românești din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman afirma că "Șapte băieți și o ștrengăriță" este o comedie lejeră. Această opinie este susținută și de jurnalistul Cristian
Șapte băieți și o ștrengăriță () [Corola-website/Science/328337_a_329666]
-
Geo Severus jucat în primul film de Dumitru Furdui a fost preluat de Constantin Diplan. Filmul "Iarna bobocilor" a avut parte de un mare succes la public, fiind vizionat de 3.163.456 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Iarna
Iarna bobocilor () [Corola-website/Science/328342_a_329671]
-
un mediu poleit și convențional. Copia standard a fost finalizată în decembrie 1968. Cheltuielile de producție s-au ridicat la suma de 2.885.000 lei. Filmul "" a fost vizionat de 1.201.244 spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Succesul destul de redus la public s-a datorat stilului analitic prea minuțios și greu
Răutăciosul adolescent () [Corola-website/Science/328353_a_329682]
-
Dan Spătaru. Copia standard a fost finalizată în decembrie 1970. Cheltuielile de producție s-au ridicat la suma de 3.776.000 lei. Filmul "Cîntecele mării" a fost vizionat de 3.174.367 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Pe lângă succesul din România, filmul a avut parte de un mare succes și în
Cîntecele mării () [Corola-website/Science/328359_a_329688]
-
scenariul unui al patrulea film intitulat "Vară bobocilor", dar acesta a rămas la stadiul de intenție. Filmul "Primăvară bobocilor" a avut parte de un mare succes la public, fiind vizionat de 1.796.410 spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situatie a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, consideră "Primăvară
Primăvara bobocilor () [Corola-website/Science/328379_a_329708]
-
vechi dovezi de locuire aparțin perioadei neolitice (6.500-4.000 î.Hr.) și au fost identificate în așezarea preistorică de la Dikili Tash (cca. 2 km la est de amplasamentul orașului antic). Între 3.300-1.200 î.Hr, pe același loc este atestată arheologic o nouă fază de locuire, aparținând epocii bronzului. După abandonarea definitivă a vechii așezări, un nou nucleu de locuire și-a făcut apariția, în jurul anului 700 î.Hr., pe colina fortificată din apropiere (viitoarea acropolă a orașului Filippi). Cercetările arheologice
Filippi () [Corola-website/Science/327523_a_328852]
-
participe la constituirea instituțiilor și legislației noului oraș. Platon declină invitația și răspunde că legislația nu poate asigura, prin sine, buna funcționare a unei cetăți și că mult mai important este să se asigure autoritatea conducătorilor ei. Cert este faptul, atestat de inscripții ulterioare, că în noua colonie era folosit un calendar bazat pe numele celor doisprezece zei olimpieni, ceea ce sugerează o posibilă influență a doctrinei politice din "Legile" lui Platon. Aceasta nu înseamnă neapărat că filosoful s-a implicat personal
Filippi () [Corola-website/Science/327523_a_328852]
-
de thasieni. Numele "Crenides" (Κρηνίδες) înseamnă, în greaca veche, „izvorașe” sau „fântânele” și este explicat de istoricul Appian prin existența a numeroase surse naturale de apă în jurul colinei învecinate (κρῆναι εισὶ περὶ τῷ λόφῳ ναμάτων πολλαὶ). Acest nume nu este atestat de epigrafie, ci apare doar în textele literare antice, unde domnește și o oarecare confuzie pe această temă. Astfel, în pasajul citat mai sus, Appian menționează că cetatea și-a schimbat numele în "Datos", după "Crenides" și înainte de a deveni
Filippi () [Corola-website/Science/327523_a_328852]
-
a predicat și a făcut ucenici pentru prima dată pe pământ european în Filippi, unde a botezat-o pe o vânzătoare de purpură numită "Lidia", într-un râu din vecinătatea cetății (cetate care avea o comunitate iudaică și o sinagogă atestată de epigrafie). Conform "Noului Testament", Pavel a mai vizitat cetatea Filippi cu alte două ocazii, în anii 56 d.Hr. și 57 d.Hr., iar "Epistola lui Pavel către filipeni" a fost scrisă prin 61-62 d.Hr. și se crede
Filippi () [Corola-website/Science/327523_a_328852]
-
este indicată și de Sfântul Ignatie Teoforul, precum și de Sfântul Policarp de Smirna, care au adresat adunării locale unele din scrierile lor. "Epistola lui Policarp de Smirna" a fost adresată comunității din Filippi în jurul anului 160 d.Hr. Prima biserică atestată din Filippi este „"Bazilica lui Pavel"”, o construcție de dimensiuni modeste, identificată printr-o inscripție de pe mozaicul podelei. Această inscripție este datată în jurul anului 343, în ea fiind menționat numele episcopului Porfirie, a cărui prezență la Conciliul de la Serdica (astăzi
Filippi () [Corola-website/Science/327523_a_328852]
-
este „"Bazilica lui Pavel"”, o construcție de dimensiuni modeste, identificată printr-o inscripție de pe mozaicul podelei. Această inscripție este datată în jurul anului 343, în ea fiind menționat numele episcopului Porfirie, a cărui prezență la Conciliul de la Serdica (astăzi Sofia) este atestată în acel an. Planul construcției este dreptunghiular, având 27 m în lungime și 12 m în lățime. Edificiul are la est o absidă semicirculară. Naosul este separat de o anticameră care servea drept pronaos. Ambele încăperi erau decorate cu podele
Filippi () [Corola-website/Science/327523_a_328852]
-
alegerile legsilative din 2008, din partea Partidului Social Democrat. a absolvit Academia de Studii Economice din București, în anul 1990, iar în 1997 a devenit licențiat al Facultății de Drept din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. A obținut mai multe diplome și atestate la cursuri de management și comerț internațional. A publicat 25 de lucrări de specialitate în diferite reviste științifice. La nivel profesional, între 1990-1993 îndeplinește funcția de vicepreședinte al Consiliului de Administrației al cooperativei "Tricotajul" din Cluj-Napoca, iar din 1993 până în
Alexandru Cordoș () [Corola-website/Science/327527_a_328856]
-
acelei sihăstrii. Marele paharnic Gheorghe Coci, fratele domnitorului Vasile Lupu (1634-1653), a zidit pe locul vechiului schit în 1639 o biserică cu hramul „Pogorârea Sf. Duh” și a înzestrat-o cu cele necesare. Deși nu există niciun document care să ateste această ctitorire și nici măcar o pisanie originară, construirea bisericii de către Gheorghe Coci este atestată de o inscripție amplasată în pridvorul bisericii cu ocazia reparațiilor executate în anul 1820: "„Această sfântă biserică întru care să prăznuiește hramul Pogorârii Sfântului Duh iaste
Palatul Cnejilor () [Corola-website/Science/327536_a_328865]
-
locul vechiului schit în 1639 o biserică cu hramul „Pogorârea Sf. Duh” și a înzestrat-o cu cele necesare. Deși nu există niciun document care să ateste această ctitorire și nici măcar o pisanie originară, construirea bisericii de către Gheorghe Coci este atestată de o inscripție amplasată în pridvorul bisericii cu ocazia reparațiilor executate în anul 1820: "„Această sfântă biserică întru care să prăznuiește hramul Pogorârii Sfântului Duh iaste zidită de răposatu Gheorghe hatman frate cu Vasile Voievod, leat 7147 (1639), iar acum
Palatul Cnejilor () [Corola-website/Science/327536_a_328865]
-
emite un hrisov prin care îi confirmă cneazului Gheorghe Cantacuzino (1786-1857), fiul lui Matei, stăpânirea unor moșii ce aparțineau schitului. Biserica schitului a fost refăcută pe la 1820, prin grija egumenului Iosif și cu binecuvântarea mitropolitului Veniamin Costachi, acest lucru fiind atestat de pisania din pridvorul bisericii. Pereții au fost tencuiți, iar clădirea a fost acoperită. În ciuda eforturilor mitropolitului Veniamin Costachi, Cantacuzinii au reușit în anii '30 ai secolului al XIX-lea să-i oblige pe călugări să părăsească așezământul monahal, beneficiind
Palatul Cnejilor () [Corola-website/Science/327536_a_328865]
-
unele moșii. Marele paharnic Gheorghe Coci, fratele domnitorului Vasile Lupu (1634-1653), a zidit pe locul vechiului schit în 1639 o biserică cu hramul „Pogorârea Sf. Duh” și a înzestrat-o cu cele necesare. Deși nu există niciun document care să ateste această ctitorire și nici măcar o pisanie originară, construirea bisericii de către Gheorghe Coci este atestată de o inscripție amplasată în pridvorul bisericii cu ocazia reparațiilor executate în anul 1820: "„Această sfântă biserică întru care să prăznuiește hramul Pogorârii Sfântului Duh iaste
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]
-
locul vechiului schit în 1639 o biserică cu hramul „Pogorârea Sf. Duh” și a înzestrat-o cu cele necesare. Deși nu există niciun document care să ateste această ctitorire și nici măcar o pisanie originară, construirea bisericii de către Gheorghe Coci este atestată de o inscripție amplasată în pridvorul bisericii cu ocazia reparațiilor executate în anul 1820: "„Această sfântă biserică întru care să prăznuiește hramul Pogorârii Sfântului Duh iaste zidită de răposatu Gheorghe hatman frate cu Vasile Voievod, leat 7147 (1639), iar acum
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]
-
emite un hrisov prin care îi confirmă cneazului Gheorghe Cantacuzino (1786-1857), fiul lui Matei, stăpânirea unor moșii ce aparțineau schitului. Biserica schitului a fost refăcută pe la 1820, prin grija egumenului Iosif și cu binecuvântarea mitropolitului Veniamin Costachi, acest lucru fiind atestat de pisania din pridvorul bisericii. Pereții au fost tencuiți, iar clădirea a fost acoperită. Deoarece prințul Cantacuzino a făcut parte din Eteria, turcii au incendiat biserica în 1821. Lăcașul de cult a fost refăcut doi ani mai târziu. În ciuda eforturilor
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]
-
Profilm” și realizat în Studioul Cinematografic București. Regizori secunzi au fost Mona Segall Rotaru și Vilma Stan, iar filmările combinate au fost realizate de Nora Irimescu. Filmul "" a fost vizionat de 72.560 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București, 2000), criticul Călin Căliman
Divorț... din dragoste () [Corola-website/Science/327573_a_328902]
-
Brașov, la 14 km de Făgăraș și 3 km de Voila. De la Brașov sunt cca. 80 km, distanță similară cu cea Făgăraș - Sibiu. În anul 2011 comunitatea săsească a satului mai era compusă din 22 de locuitori. Așezarea a fost atestată documentar pentru prima dată în anul 1377 în listele fiscale papale ("Rudbertus de Parvo Promotorio"), cea de a doua menționare fiind în 1434 cand apare sub numele de ""Kyssenk"". În secolele care au urmat, Cincșor devine un adevărat bastion pe
Biserica fortificată din Cincșor () [Corola-website/Science/327580_a_328909]
-
cântă Anda Călugăreanu, Mirabela Dauer, Aurelian Andreescu, Mihai Perșa și Grupul 3T. Anca Mihăescu, interpreta fiicei circarului fioros, a debutat în cinematografie cu acest film. Filmul "Rămășagul" a fost vizionat de 1.837.171 spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Într-un articol publicat în 1985 în revista Cinema, jurnalista Roxana Pană constata că
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
Sofia Vicoveanca). Valsurile lui Johann Strauss sunt interpretate la vioară de Ștefan Ruha. Cheltuielile de producție s-au ridicat la 8.526.000 lei. Filmul "Ciprian Porumbescu" a fost vizionat de 4.169.692 spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Recenziile critice din presa de specialitate au fost în mare majoritate laudative. Într-un
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
de ultimele trepte ale civilizației era normal să renunțe la primele trepte ale civilizației și culturii. Iar cinematograful e printre ele. Rămas bun!”" Filmul " Femeia în roșu" a fost vizionat de 7.855 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. La momentul apariției, filmul a fost primit cu critici mixte. Gabriela Hurezean afirma în
Femeia în roșu (film din 1997) () [Corola-website/Science/327593_a_328922]
-
bisericii de zid, aflată deasupra intrării principale, care datează din anul 1715, scrisă la porunca lui Ștefan Cantacuzino (1714-1716). Pomelnicul mănăstirii, scris de Dionisie, Eclesiarhul Mitropoliei de București la anul 1804, după cel din 1715, la fila numărul 6 îl atestă ca ctitor pe Matei Basarab. Pe baza unor documente mai recente, se consideră că autorul celei de a doua etape constructive a Mănăstirii Dintr-Un Lemn (deci a complexului edificiilor din piatra), din care face parte în primul rând biserica
Biserica de piatră din Mănăstirea Dintr-un lemn () [Corola-website/Science/327619_a_328948]