64,085 matches
-
Acolo șia găsit sfârșitul, după șapte luni de chinuri. Înainte de moarte a primit scrisori care Îl vesteau că a fost ruinat total. După șapte luni, ticălosul ciocoi și-a dat duhul, iar 133 trupul, pus Într-un coșciug sărac și tras de o căruță, va fi purtat pe ulițele Bucureștiului. Această imagine sumbră se petrece În același timp cu trecerea unui convoi funerar, ceva mai bogat, ducând sicriul cu corpul neînsuflețit al postelnicului Andronache Tuzluc, mort și el sărac, alienat mintal
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
deschis: „fă-te om de lume nouă, să furi cloșca du pe ouă”. Proverbele, vorbirea populară, rămân ca o trăsătură distinctivă a stilului romanului „Ciocoii vechi și noi”. Una din limitele operei constă În faptul că scriitorul lasă să se tragă concluzia că vinovați de starea țăranilor ar fi numai fanarioții, fapt contrazis de realitățile istorice. In acest sens și numele date personajelor lui Filimon sunt grăitoare: Andronache Tuzluc (nume de rezonanță turceasca), Chera Duduca, Chir Costea Chiorul. În opoziție cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Vodă! Să moară! Capul lui Moțoc vrem!” striga norodul adunat la poarta palatului, alarmat de slugile boierilor care au scăpat de masacru sărind peste ziduri. Lăpușneanul are În mintea sa Întregul scenariu și răspunde prompt cerinței lui Moțoc de a trage În mulțime că el „e boier mare; ei sunt niște proști!” ” „Proști dar mulți ...să omor o mulțime de oameni pentru un om, nu ar fi păcat?” Nu se știe cât s-a gândit Lăpușneanul la cei mulți, dar soarta
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ori.” Răspunsul Sfintei la zbaterea aceasta e similar cu sfatul unei mame: „Vai de mine și de mine, Harap-Alb, ... parcă nu te-aș fi crezut așa slab de Înger... ești mai fricos decât o femeie!... Mare-i Dumnezeu! ...ai să tragi Încă multe necazuri, dar ai să scapi de toate cu capul teafăr, pentru că norocul te ajută.” Încercările sunt menite să-l pregătească pe viitorul moștenitor al unchiului său și În vederea căsătoriei cu fata Împăratului Roș. Toate obstacolele sunt depășite cu ajutorul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și Îngrijorate, Ana și bătrâna primesc la han o doamna tânără, Înaltă, cu obrajii plini, cu ochii albaștri și cu păr auriu, Îmbracată În doliu, ținând de mână un copil de cinci ani, slab și bolnăvicios; venise cu o trăsură trasă de trei cai. Pe capră, lângă vizitiu se afla un fecior. El le spune femeilor de la han că drumeața rămăsese văduvă de vreo trei săptămâni; bărbatul ei se Împușcase. Femeia venise să-1 Întâlnească pe Sămădău, avea turme de porci În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cu un bici. Lae s-a speriat că fusese lăsat singur lângă copilul mort. A alergat Într-un suflet la han și le-a spus jandarmilor ce a văzut. Aceștia au plecat repede În ajutorul lui Pintea. Acolo s-au tras focuri de armă și un jandarm, Hanțl, a fost Împușcat În umăr, avea și un cuțit Înfipt prin gât Înspre inimă. Mai ținea În mână o cârpă vânătă, smucită de pe fața celui ce-1 Înjunghiase. Biciul era al lui Lică
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Împunse cu acul drept În mijloc, parcă fuseseră puse pe o sârmă subțire. Ghiță a luat bancnotele Însemnate și s-a dus la Pintea; el i-a spus că banca ținea bancnotele În teancuri de câte o sută de bucăți, trase pe o sârmă subțire, ca să nu se poată fura din teanc fără a rupe sârma ori pecetea de la capătul ei, iar doamna În doliu luase bani de la bancă Înainte de a pleca la drum. Lică Îi dăduse hangiului banii Însemnați, ca
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a lăsat Dumnezeu”. Lică venea des pe la Moara cu noroc, era vesel și darnic, iscând o Întrecere Între Uța și Ana În a-i atrage atenția; Ghiță nu se veselea deloc. Când vedea Învârtindu-se pe lângă Ana, ori pe Ana trăgându-se la el, se ducea În altă parte să nu-i vadă. În săptămâna Paștelui, bătrâna a plecat cu copiii să petreacă sărbătorile la niște rude din Ineu. Plănuiseră să meargă cu toții, dar Ghiță n-a putut pleca, vorbise cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
dat-o la o parte, sfătuind-o se se Împace cu Ghiță Afară se Întunecase, ploua și fulgera. Ud până la piele, Lică a ajuns la biserică, a forțat ușa, a legat calul de strana din dreapta altarului și a Încearcat să tragă o perdea ca să se Învelească, Îi era frig. A căutat cuțitul, dar acesta rămăsese În șerpar la Moară. Este cuprins de teamă și se gândește la moarte. Ca să aibă un alibi, pleacă din biserică și ajunge acasă la preot, să
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
să plece În grabă, dar calul era obosit de multă alergătură și se culcase, semn rău pentru Lică, l-a ajuns mânia lui Dumnezeu. A Încercat să fugă și să treacă râul Înot, dar acesta se umflase de la ploaie. Se trage Înspăimântat Înapoi și privește focul de la Moara cu noroc; Îsi ștergea din când În când sângele de pe obraji. Sleit de puteri, Lică ar fi vrut să se târascâ până la Moara cu noroc, unde se afla calul lui Ghiță, să-1 ia
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
copiilor, care pândesc poalele fetelor. Scena este semnificativă și pentru realitatea adânc diferențiată a satului. Astfel, Într-un grup stă primarul Ștefan Hotnog, un chiabur cu burta umflată, și câțiva bătrâni fruntași. Pe alături, ca un câine la ușa bucătăriei, trage cu urechea Alexandru Glanetașu, dornic să se amestece În vorbă, sfiindu-se totuși să se vâre Între bogătași. Nu lipsesc reprezentanții intelectualității ardelene: familia Învățătorului Herdelea și preotul Belciug. Aceștia respectă petrecerea țăranilor, dar nu se amestecă printre ei. Maria
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
se practică „un tradiționalism Îngust, nici modernism nesocotit. Cale cumpătată Între două extreme” Nici compromisul nu este Însă de preferat, pentru că el Înseamnă „lipsă de ințiativă artistică, banalitate, mediocritate!” „Sinteza deliberată”, spune eseistul, nu „poate da naștere capodoperei”. Și ca să tragă o concluzie pe măsura importanței subiectului, teoreticianul afirmă un adevăr universal valabil: „În realitate singurul agent al echilibrului este talentul. Când răsare geniul mor școlile. Căci În capodoperă atitudinea și maniera se distrug În actualitatea echilibrului ca proces spontan al
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
morale. Ilie Moromete se impune chiar din primele episoade ca un personaj cu trăsături clasice. Precaut, rezervat, șiret, afișându-și intențiile sub masca unei aparente ignoranțe și naivități, Ilie Moromete e un fel de Moș Ion Roată, „face pe prostul, trăgând pe sfoară, bătându-și joc cumplit de interlocutorul tratat cu aparentă considerație.” (spune Dumitru Micu) Nimeni nu poate bănui sau ghici intențiile sale, deoarece, verbal, el exprimă opusul reacțiilor interioare, făcându-și un deliciu din comunicarea gândurilor ocolite. Folosind jocul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
comică: „Dă-i apă!” Pentru a evita căderea salcâmului, vândut lui Bălosu, peste niște pruni din vecinătate, Moromete Îl taie la rădăcină pe jumătate și Îl trimite pe Nilă să aducă În grabă caii, ca să-l ancoreze și să-l tragă spre partea liberă a grădinii. Nilă vine cu caii până lângă copac, iar Moromete strigă la fecior: „Unde vii mă cu ei?” „Cum adică unde vin?”. Văzând că feciorul nu pricepe, zice: „Adică da! exclamă... liniștit deodată. Treci cu ei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
văzu gol, mai slab decât se știa, oasele ieșindu-i prin piele, și totuși cu pântecul umflat și căzu, așa cum nu se mai văzuse vreodată. Nu mai avea timp să fugă Înapoi. Apucă la Întâmplare o draperie nși Începu să tragă. Simți că draperia e gata să cedeze și proptindu-se cu piciarele În perete, se lăsă cu toată greutatea pe spate. Dar atunci se Întâmplă ceva neașteptat. Începu să simtă că draperia Îl trage cu o putere crescândă, spre ea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Întâmplare o draperie nși Începu să tragă. Simți că draperia e gata să cedeze și proptindu-se cu piciarele În perete, se lăsă cu toată greutatea pe spate. Dar atunci se Întâmplă ceva neașteptat. Începu să simtă că draperia Îl trage cu o putere crescândă, spre ea, astfel că puține clipe În urmă se simți lipit de perete și, deși Încercă să se desprindă lăsând draperia din mâini, nu reuși, și foarte curând se simți Înfășurat, strâns din toate părțile, ca și cum
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Vă spun drept, erau zile când mă culcam nemâncat. Viață de artist...” (28) Textul este Încărcat de motive și semnificații multiple. Se spune că nuvela sugerează „o alegorie a morții sau a drumului către moarte.” Personajele din acest spațiu misterios „trag după ele grele umbre mitologice: baba (Cerberul), vizitiul (luntrașul Charon), fetele (Parcele), după Eugen Simion. Nuvela prezintă asemănări cu basmul „Tinerețe fără bătrânețe și viață fără moarte” din folclor. De altfel tema a mai fost valorificată În „Tinerețe fără tinerețe
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Frumos, Beșleagă, Locotenentul, Turacan, Beg-Ogli, grupul actorilor reprezintă Imperiul Otoman. Vlad Țepes, personaj indirect, e prezent prin relatările altor personaje. El este un voievod informat, cunoaște secretul de fabricație a tunurilor turcești, numărul luptătorilor și al cămilelor. Sever și hotărât, trage toată avangarda turcă În țeapă, făcând un fel de „pădure macabră”. Dârz, e capabil să pună munte peste munte, să facă zid și să Întindă capcane. Pașa din Vidin, are o rară luciditate, crede că Țepeș are sclipiri de geniu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a fost un revoltat, chiar de la Începutul activității sale poetice. Poetul este un permanent răzvrătit Împotriva unei ordini sociale nedrepte. Se apreciază că răzvrătirea lui, pornită din impulsuri lăuntrice, are caracter ereditar, transmis de generațiile de plugari din care Își trage obârșia. În 1927, Mihail Ralea, Într-un eseu critic publicat În „Viața Românească”, spunea despre autorul „Cuvintelor potrivite” că este „un revoltat anarhic.” În prefața unui volum de versuri apărut În 1960, același Mihail Ralea va reveni asupra afirmației anterioare
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
constant, marile probleme globale scrupulos identificate și definite au rămas pe agenda Clubului: dezvoltarea durabilă, mediul înconjurător, tendințele demografice, energia, educația și știința, sănătatea, valorile, munca, informația, dar mai ales marile discrepanțe în materie de dezvoltare economică și socială. Concluziile trase cu privire la aceste problematici erau prezentate factorilor de decizie publici și privați, nu numai sub forma sesiunilor de comunicări sau în cadrul conferințelor ori (mai recent) prin intermediul Internetului, ci mai ales sub forma Rapoartelor către Clubul de la Roma (procedura privilegiată specifică a
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
are puțin de-a face cu lipsa de noroc, ea având cauze care țin fie de felul în care este structurată societatea în ansamblul ei, fie de caracteristicile individuale. În orice caz, există un vinovat pentru sărăcie, care poate fi tras la răspundere, fie că este vorba despre individ, fie de societate. Figura 3. - „De ce există săraci în România?” (cifrele din grafic reprezintă procente din totalul celor care au exprimat o opinie) (BOP, 2003) Atribuirea destul de frecventă a sărăciei lipsei de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
menținut constant. Cu alte cuvinte, indivizi cu origini sociale diferite vor ajunge în poziții sociale diferite chiar dacă au același nivel de școlaritate. Astfel, în lucrarea sa Les causes de l’inegalité de chances scolaires, principala concluzie pe care Boudon o trage în urma analizelor sale empirice este aceea că, în timp ce inegalitatea oportunităților educaționale (IOE) descrește de-a lungul timpului, inegalitatea oportunităților sociale (IOS) are tendința de a rămâne constantă. Altfel spus, structurile sociale au un grad ridicat de stabilitate, iar schimbarea sistemelor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
32, 33, 51, 53, 66 și 88 din prezentul volum). Studiul introductiv semnat de domnul Ottmar Trașcă, referitor la armata română și chestiunea evreiască între anii 1941-1944, analizează datele noi furnizate de acest volum de documente, permițându-i autorului să tragă mai multe concluzii privind acțiunile armatei române. În privința Pogromului de la Iași, el relevă că răspunderea pentru aceste evenimente sângeroase "revine în principal autorităților locale și centrale antonesciene, armata fiind la rândul ei implicată în excese". Pe baza analizei documentelor emise
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cei de față, soldați și comandanți. Într-o stare sufletească în care rațiunea era gonită și înăbușită de instinct, oamenii confirmau misiunile primite, le executau febril sau se ascundeau, retrăgându-se deoparte, după cum, probabil, era firea fiecăruia. Astfel unii soldați trăgeau încruntați, calm, alții se închinau și trăgeau iar arma le tremura în mână, alții trăgeau aiurea, alții chiar evitau să tragă. [...] Cei dinăuntrul magaziilor, îngroziți de chinurile morții, încercau să evadeze sau se ridicau pe geamuri în mijlocul flăcărilor, implorând să
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
o stare sufletească în care rațiunea era gonită și înăbușită de instinct, oamenii confirmau misiunile primite, le executau febril sau se ascundeau, retrăgându-se deoparte, după cum, probabil, era firea fiecăruia. Astfel unii soldați trăgeau încruntați, calm, alții se închinau și trăgeau iar arma le tremura în mână, alții trăgeau aiurea, alții chiar evitau să tragă. [...] Cei dinăuntrul magaziilor, îngroziți de chinurile morții, încercau să evadeze sau se ridicau pe geamuri în mijlocul flăcărilor, implorând să fie împușcați. Cei mai mulți dintre ofițerii ce erau
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]