70,637 matches
-
infailibilitatea intersubiectivității (știindu-se că omul este o ființă socială). Pentru Economie a explica este funcția de a da expresie bunului-simț, pe care am putea să o considerăm ca prima limită operațională în acțiunea economică. Cea de-a doua limită constă în aceea că Economia, pentru a se asigura că furnizează înțelegere, emite tipare, rețete de a se acționa cu discernământ atât în gândirea contextelor, cât și în crearea faptelor economice. Bunul-simț ca sursă a cunoașterii în Economie se substanțializează prin
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
din ecuația cunoașterii. Cumva răsturnat (dar ca acțiune de revenire la poziția normală!) pentru Economie sunt esențiale nu stările de a fi, ale faptelor, substanța lor ca atare, ci stările ca devenire, adică subiectivitatea din care se nasc faptele. Specificul constă în aceea că subiectivitatea când se obiectivează excesiv se îndepărtează de echilibru, regresează spre starea critică, adică starea excesului nefiresc, dar când se produce după regula bunului-simț natural ea funcționalizează echilibrele interioare ale stării „ideale” departe de echilibru, deci formează
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
fenomenul cuantic. Pentru ca să predictăm contextul (ceea ce pare pentru economist mai acceptabil) ar trebui să descriem și conținutul lui, or, nu am putea decât să descriem un conținut fals dacă nu-l descriem pe cel care se întâmplă în prezent. Ciudățenia constă în faptul că nu există o linearitate sau chiar o condiționare multicriterială între conținut și context, ele nu sunt separabile, ar trebui să se predicteze deodată, la grămadă, indistinct, ceea ce înseamnă că nu pot face asta decât descriind ceea ce cunosc
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
a reușit, imitând mecanica, să generalizeze un mod elegant de a simplifica lucrurile pe care lumea l a acceptat ca fiind real. Eroarea a devenit regulă în afara modelului explicativ și mai ales în afara modelului matematic reducționist, abstract, nonantropic. Cheia erorii constă în expulzarea din raționamente a inefabilității și a failibilității naturii umane, imprevizibile și impredictibile. Limitarea la condiția umană din universul materialist al unui homo œconomicus (singurul adaptat la raționalitatea și omogenitatea abstractă a microeconomiei), cu așteptări eminamente raționale și comportament
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
care provine. Haina de împrumut, pentru a putea să aibă acces la clubul complexității, constituie o soluție rușinoasă, dar sănătoasă, pe principiul că mai bine este să evadezi în metateorie decât să eșuezi în metastaza autosuficienței în conceptualizare. Partea delicată constă în faptul că obiceiul împrumutării se traduce prin hazard moral, în multiple perspective, din care cea mai periculoasă este obișnuința că laboratorul gândirii generoase va servi la infinit cu idei lenea teoretică a Economiei. Metodele de împrumut la care a
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
sau poate doar dialectice când operează asupra complexității, cel puțin în acest stadiu de maturizare a cunoașterii ca funcție a conștienței. Deci soluția de a răspunde la această provocare a științificității demersului nu este nici simplificarea, nici complicarea, ci ea constă în balansul dintre gândirea rațională și gândirea emoțională pentru a media eficiența parcimoniei și complicația funcțională a complexității asupra căreia se îndreaptă cogniția. Economia este, în definitiv, și sigură și nesigură de adevărul enunțurilor sale, adică se pliază pe spontan
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
sau ursita unui om sunt hotărâte în acest moment. Vorbind despre posibilitatea influențării sorții, Bernea enumeră o serie de practici prin care omul încearcă să intervină în desfășurarea vieții ("masa ursitoarelor"), identificând și o atitudine activă în ceea ce privește soarta, atitudine care constă în faptul că propria voință, orientarea spiritului, starea sufletească a omului îi pot schimba acestuia cursul vieții. Voința omului este solicitată chiar pentru schimbarea ordinii lumii de dincolo. E. Bernea face astfel trecerea de la conceptul de soartă în sens determinist
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
dă zile în burtă încinsă cu noo cercuri dă fier." Sim. FI. Marian arată în capitolul Piperiul din Botanică românească că, "în povești și tradițiuni populare, apar adesea voinici isteți și renumiți, hoți vestiți, care n-au mărturisit în ce constă puterea lor (de exemplu, Pintea). Nimeni nu l-a putut răpune, până ce el n-a spus fiicei craiului de Baia-Mare în ce constă toată puterea sa, și anume, într-o încărcătură miraculoasă de pușcă, în care, între multe alte elemente
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și tradițiuni populare, apar adesea voinici isteți și renumiți, hoți vestiți, care n-au mărturisit în ce constă puterea lor (de exemplu, Pintea). Nimeni nu l-a putut răpune, până ce el n-a spus fiicei craiului de Baia-Mare în ce constă toată puterea sa, și anume, într-o încărcătură miraculoasă de pușcă, în care, între multe alte elemente, se aflau puse si trei sau nouă fire de piper." Piperul se întrebuințează la vrăji și descântece; el este simbolul "urei, certei, dezbinării
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ursitoare devin motive lirice, expresii de gând și sentiment ale individului, indiferente realitatea ceremonială. Personajul justițiar are putința dirijării sorții. Constatarea ursitoarei ca prezență nefavorabilă duce la dorința de cunoaștere a ursitei și la contactul cu ea. O primă piedică constă în imaterialitatea ei, imposibilitatea comunicării. Personajul liric solicită protecția mitică, protecția divinității solare și stelare, ca singure oponente posibile ale implacabilei ursite. În condiția neputinței de rezolvare, de cunoaștere, "eu-lui" îi rămâne doar atitudinea personală, blândă (limitarea acțiunii el răuvoitoare
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
unul destul de vechi și de răspândit, chiar și sub această formă a profetismului. Merită să mai amintim o distincție foarte importantă: aceea dintre facultatea de a înțelege (gr. nous) și facultatea de a percepe senzorial (lat. sensus). "Tulburător este să constați că nous și sensus sunt facultăți opuse, una îndreptată spre lucruri, alta spre cele eterne. (...) Prin urmare (profeția n.n.) este un tip special de cunoaștere care este și participarea la rânduiala lui Dumnezeu"15. Cunoscutul sociolog bucureștean face o distincție
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și rafinați; ei ies adesea din popor și rămân fideli originii lor, chiar și atunci când schimbă mediul. Ei se fac remarcați prin frugalitatea și simplitatea lor, trăsături ce îi apropie de ascet și sfânt (cf. stareții ruși). Deoarece inspirația sa constă în a revela adevărurile ascunse, profetul mai poate fi considerat și om care "știe""16. Mahomed, Zoroastru, Ezechiel, Moise, Balaam, Ilie, Luca, Ioan, Matei etc. sunt doar câteva exemple dintre numeroșii profeți care au trăit excepționale stări de grație atunci când
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
distinge două forme ale divinației: divinație intuitivă extatică sau profetică, inspirată direct de divinitate și considerată de el cel mai util dar al zeilor, manifestată prin nebunia divină, theía manίa, numită de aceea mantiké (téchne), și divinația inductivă sau artificială, constând în interpretarea semnelor divine (forme indirecte de manifestare a divinității pe baza deprinderii formate și perpetuate prin observație și experiență, care duseseră la constituirea unei arte divinatorii, oionistiké (téchne)"55. Împărțirea divinației în două categorii (deductivă și intuitivă) este de
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
este de natură logică. Conform acestuia avem de-a face cu divinația naturală (intuitivă) și cu cea artificială / experimentală. Semnificația numeroaselor semne din actul prezicerii se sprijinea pe o serie de procedee precum: inducția, deducția, analogiile. În esență, procedeele ar consta în interpretarea unor semne provocate prin experiment (auguratul sau ghicitul în bobi etc.) sau care survin în mod natural (visele sau profeția). Întregul efort de tălmăcire, de interpretare devine expresia unei cunoașteri deosebite a umanului și a socialului din partea prezicătorului
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
a practicilor divinatorii care a rezistat peste timp: divinația inductivă și divinația intuitivă. În cele ce urmează ne vom ocupa de prima formă de divinație și de variantele pe care aceasta le dezvoltă în societate. Esența acestei forme de divinație constă în prezența semnului ca mediator între divinitate și interpret. Sufletul omenesc nu poate decripta gândirea divină fără a avea un mijlocitor: simbolul. Acesta se poate înfățișa în diverse chipuri, iar mintea umană încearcă să-l descifreze interpretându-l. De aici
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
procedeul divinatoriu recurge, pe baza unor observații amănunțite, la împărțirea perioadei vieții omului în cicluri de șapte sau de nouă ani. Aceasta, pentru că matematicienii au constatat apariția unor modificări fiziologice umane și sociale, intelectuale, la intervale regulate. Un alt procedeu constă în atribuirea unei valori numerice pentru fiecare literă a alfabetului. În ambele situații, după modele și grile de calcul complicate, matematicienii puteau emite unele previziuni cu privire la viața și evoluția unei persoane. Așa cum spuneam, divinația matematică subîntinde și o altă ramură
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
decât cu ajutorul interviului 125. Am beneficiat de suportul aceleiași tehnici atunci când am avut în față oameni din mediul rural și urban care și-au manifestat dorința de "a povesti" cu noi. O altă cauză pentru care am preferat folosirea interviului constă în flexibilitatea și caracterul său interactiv. "Una dintre principalele supoziții ale interviului scrie Septimiu Chelcea este consistența relației dintre vorbă și faptă, dintre atitudinea exprimată verbal și comportament"126. Practic, am avut ocazia să stăm de vorbă cu oameni care
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de bază ale unei practici ritualice. În cinematografie, de pildă, acest fapt ar echivala cu înconjurarea continuă a protagoniștilor, fapt care nu s-a putut realiza în cazul filmului nostru, din cauza unor condiții obiective legate de spațiu. Avantajul acestui compromis constă în aceea că observatorul poate să ofere perspectivele și punctele de vedere succesive, atât ale operatorilor (actorilor), cât și ale beneficiarilor. Din cele enunțate până acum, surprinderea tehnicilor rituale presupune o implicare a observatorului pe diversele axe de interacțiune dintre
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
acesta funcționează și trăiește. El este "locul unei instrumentalizări și al unei ritualizări permanente; o unitate organică inseparabilă și un obiect scenografic divizibil; sursa unei activități continue dintr-un anumit punct de vedere și intermitente, dintr-altul etc. În aceasta constă dificultatea observării sale"142. Cum să desprindem tehnica corporală care însoțește descântarea cositorului pe foc de întregul ansamblu ritual al momentului? În cazul surprinderii tehnicilor corporale se face o distincție, cel puțin din punct de vedere formal, între agentul corporal
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
un semn că unele practici contemplative și experimentale pot dobândi semnificații și conotații deosebite care se pot circumscrie magico-religiosului. "Strâns legate prin origine și principiu, divinația și magia nu pot fi întotdeauna clar deosebite în aplicare. Foarte multe metode divinatorii constau în interpretarea efectelor miraculoase produse mai înainte de rețetele magice"155. Deși autorul francez continuă să afirme că, practic, în orice act divinatoriu se regăsește un "element magic", este destul de greu să ne pronunțăm pentru a subsuma o practică alteia. Am
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
greacă, de pildă, erau folosite în acest scop epopeele homerice și scrierile lui Hesiod. La romani, pe lângă haruspicii și augurat, se foloseau operele lui Vergiliu. Tehnica deschiderii cărții s-a transferat mai târziu către diferite practici religioase. În fapt, ea constă în deschiderea cărții la întâmplare de către preot sau, în unele situații, de către credincios. În funcție de paginile la care se deschide cartea, preotul poate interpreta un fapt ca fiind pozitiv sau nu. Am fost și eu la preot și mi-o deschis
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
deschis cartea și a început să citească ce scria acolo. După aceea a început să tălmăcească pentru mine ce a citit. A avut dreptate... multe lucruri s-au adeverit în timp" (I.A. 62 ani, Suceava). Concret, tehnica deschiderii cărții constă în interpretarea simbolisticii culorilor (roșu bucurie, reușită, viață, succes, iar negru moarte, tristețe, eșec, neîmplinire), urmată de interpretarea conținutului cărții cu trimitere directă la situația vizată de client. În cel de-al doilea caz este vorba de o interpretare prin
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în timp ce religia se schimbă: cu alte cuvinte, reziduul persistă, în timp ce derivațiile variază"330. Faptul acesta este pe deplin verificabil dacă ne amintim de numeroasele credințe și superstiții precreștine care populează imaginarul social al spațiului românesc. În aceste condiții, esența reziduului constă într-un număr de imagini primordiale sau arhetipale care se rulează în timp pe baza unui set de reguli și a unei arte combinatorice precise. Ioan Petru Culianu ar numi acest set de reguli invarianți. Din perspectiva teoriei lui Culianu
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
structurat pe itemii asociați textului, alcătuit sistematic, cu numerotarea subdiviziunilor/argumentelor/exemplelor, facilitând astfel reperarea oricărei informații în cursul dialogului cu care se încheie examinarea. Proba orală susținută în cadrul examenului de bacalaureat include trei experiențe de comunicare: expunerea (fără oponent), constând în intervenția orală bazată pe tehnica răspunsului pregătit - formă de discurs ce angajează explicit personalitatea emițătorului, informația sa culturală și sistemul său de valori; discursul, forma cea mai complexă a monologului, care presupune formularea, argu mentarea și susținerea unei opinii
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
trăsătură esențială a textului artistic, care nu desemnează referenți reali, ci își creează propriul referent imaginat, în raport mimetic sau nonmimetic cu lumea fizică, cu universul uman; - literalitatea - caracteristică indusă prin funcția predominant poetică a comunicării artistice, prin finalitățile estetice - constă în degrevarea limbajului de scopurile pragmatice și constituirea nivelurilor multiple de semnificare; se manifestă ca reunire a nivelului expresiei cu cel al semnificațiilor, generând un sistem de semne complex. Textele nonliterare se caracterizează prin referentul real, prin dominanta logică, rațională
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]