64,141 matches
-
simplu poate fi numai cel verbal, fie că este la o formă temporală simplă sau compusă: Megírtam holnapra a fogalmazást" „Am scris compunerea pe mâine”, "Nyáron Görögországba fogunk utazni „La vară vom merge în Grecia”. Predicat compus este considerat cel nominal, format din nume predicativ și verb copulativ, chiar dacă acesta din urmă este redus la zero: Szép vagy „Ești frumos(oasă)”, Lehettetek volna kedvesebbek is a vendégekhez" „Ați fi putut să fiți mai amabili cu invitații”, "Ha nem múlt volna el
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
amabili cu invitații”, "Ha nem múlt volna el hétéves, most ingyen utazhatna" „Dacă n-ar fi trecut de șapte ani, ar putea circula gratis”, "Ő figyelmes „El/Ea este atent(ă)”. Predicat dublu poate fi și cel verbal, și cel nominal. Predicat dublu verbal este considerată, de exemplu, construcția "el kell menjünk" „trebuie să plecăm”, având aceeași structură ca în română: verbul "kell" „trebuie” folosit impersonal + verb la imperativ (cu valoarea conjunctivului din română). Este o construcție din maghiara dialectală din
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
adoptată de limba comună, în care este mai frecvent sinonimul ei sintactic "el kell mennünk", propoziție unde predicatul este "kell", "mennünk" fiind subiectul, exprimat prin infinitiv cu sufix posesiv care se folosește și pentru obiectul posedat. Un exemplu de predicat nominal dublu este în propoziția "Most aztán gyors kell legyél" „Ei, acuma trebuie să fii rapid(ă)”. Predicat multiplu este considerată o grupare de două sau mai multe predicate coordonate între ele, care au același subiect. Poate fi și acesta verbal
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
este în propoziția "Most aztán gyors kell legyél" „Ei, acuma trebuie să fii rapid(ă)”. Predicat multiplu este considerată o grupare de două sau mai multe predicate coordonate între ele, care au același subiect. Poate fi și acesta verbal sau nominal: "Judit olvas és eszik egyszerre" „Judit citește și mănâncă în același timp”, "A gyerekek aranyosak, kedvesek voltak" „Copiii au fost drăguți, amabili”. Subiectul poate fi exprimat prin mai multe părți de vorbire, în primul rând cele nominale, care pot fi
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
acesta verbal sau nominal: "Judit olvas és eszik egyszerre" „Judit citește și mănâncă în același timp”, "A gyerekek aranyosak, kedvesek voltak" „Copiii au fost drăguți, amabili”. Subiectul poate fi exprimat prin mai multe părți de vorbire, în primul rând cele nominale, care pot fi numai la cazul nominativ: Funcția de subiect poate fi îndeplinită și de un infinitiv: După structură, subiectul poate fi: Unele predicate nu necesită să fie puse în relație cu un subiect, deci acesta este ∅: "Alkonyodik" „Se înserează
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
încotro?”, "merre?" „în ce direcție?”, "meddig?" „până unde?”, și poate avea ca termen regent: Complementul de loc poate fi exprimat prin: Întrebări: "mikor?" „când?”, "mióta?" „de când?”, "mikortól (fogva)?" „începând de când?”, "mikorra?" „pe când?”, "meddig?" „până când?”. Termen regent: verb sau o formă nominală a verbului. Mijloace de exprimare: Acest complement, neluat în seamă de gramaticile românești, exprimă frecvența, repetarea în timp a acțiunii sau întâmplării exprimate de verbul sau forma nominală a verbului căruia i se subordonează. Întrebări: "hányszor?" „de câte ori?” sau "hányadszor?" „a
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
începând de când?”, "mikorra?" „pe când?”, "meddig?" „până când?”. Termen regent: verb sau o formă nominală a verbului. Mijloace de exprimare: Acest complement, neluat în seamă de gramaticile românești, exprimă frecvența, repetarea în timp a acțiunii sau întâmplării exprimate de verbul sau forma nominală a verbului căruia i se subordonează. Întrebări: "hányszor?" „de câte ori?” sau "hányadszor?" „a câta oară?”. Mijloace de exprimare: Acest complement exprimă starea în care se află persoana sau lucrul denumit de subiect, de obiect sau de altă parte de propoziție în timpul
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
exprimă starea, persoana sau lucrul care se află la originea persoanei sau lucrului denumit de subiect. Întrebări: "kiből?" „din cine?”, "miből?" „din ce?”, "kitől?" „de la cine?”, "mitől?" „de la ce?”, "kiről?" „de la cine?”, "miről?" „de la ce?”. Termeni regenți: verb sau formă nominală a verbului. Mijloace de exprimare: Acest complement exprimă ce sau cum devine o persoană sau un lucru denumite de subiect, de obiect etc., ca rezultat al acțiunii sau întâmplării exprimate de verbul căruia i se subordonează. Întrebări: "kivé?" „ce?” (referitor
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
acțiunii sau întâmplării exprimate de verbul căruia i se subordonează. Întrebări: "kivé?" „ce?” (referitor la persoane), "mivé?" „ce?” (referitor la lucruri), "mibe?" „în ce?”, "mire?" „în ce?”, "milyenné?" „ca să fie cum?”, "milyenre?" „ca să fie cum?”. Termeni regenți: verb sau formă nominală a verbului. Mijloace de exprimare: Întrebări: "kivel (együtt)?" „(împreună) cu cine?”, "mivel (együtt)?" „(împreună) cu ce?”. Termeni regenți: verb sau formă nominală a verbului. Mijloace de exprimare: Acest complement corespunde celui circumstanțial de mod propriu-zis din gramaticile limbii române, nu
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
în ce?”, "mire?" „în ce?”, "milyenné?" „ca să fie cum?”, "milyenre?" „ca să fie cum?”. Termeni regenți: verb sau formă nominală a verbului. Mijloace de exprimare: Întrebări: "kivel (együtt)?" „(împreună) cu cine?”, "mivel (együtt)?" „(împreună) cu ce?”. Termeni regenți: verb sau formă nominală a verbului. Mijloace de exprimare: Acest complement corespunde celui circumstanțial de mod propriu-zis din gramaticile limbii române, nu și celui de mod de măsură și celui de mod comparativ. Întrebări: "hogyan?" „cum?”, "miképpen?" „în ce fel?”, "miként?" „în ce fel
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
circumstanțial de mod propriu-zis din gramaticile limbii române, nu și celui de mod de măsură și celui de mod comparativ. Întrebări: "hogyan?" „cum?”, "miképpen?" „în ce fel?”, "miként?" „în ce fel?”, "mi módon?" „în ce mod?”. Termeni regenți: verb, formă nominală a verbului, adjectiv. Mijloace de exprimare: Întrebări: "miért?" „de ce?”, "mi okból?" „din ce cauză?”, "mi miatt?" „din ce cauză?”, "minek a következtében?" „în urma a ce?”. Termeni regenți: verb, formă nominală a verbului, adjectiv. Mijloace de exprimare: Acest complement are două
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
fel?”, "mi módon?" „în ce mod?”. Termeni regenți: verb, formă nominală a verbului, adjectiv. Mijloace de exprimare: Întrebări: "miért?" „de ce?”, "mi okból?" „din ce cauză?”, "mi miatt?" „din ce cauză?”, "minek a következtében?" „în urma a ce?”. Termeni regenți: verb, formă nominală a verbului, adjectiv. Mijloace de exprimare: Acest complement are două tipuri: 1. Unul din tipurile complementului de scop exprimă ce scop are acțiunea, întâmplarea sau existența exprimată de termenul regent, în interesul cui sau al cărui lucru are loc aceasta
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
exprimă ce scop are acțiunea, întâmplarea sau existența exprimată de termenul regent, în interesul cui sau al cărui lucru are loc aceasta. Întrebări: "miért?" „pentru ce?”, "mi célból?" „cu ce scop?”, "mi végett?" „cu ce scop?”. Termeni regenți: verb, formă nominală a verbului. Mijloace de exprimare: 2. Celălalt tip al complementului de scop exprimă faptul dacă persoana denumită sau lucrul denumit de altă parte de propoziție este adecvat(ă) pentru ori utilizabil(ă) în procesul sau rolul calitativ exprimat de termenul
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
persoana denumită sau lucrul denumit de altă parte de propoziție este adecvat(ă) pentru ori utilizabil(ă) în procesul sau rolul calitativ exprimat de termenul regent. Întrebări: "mire?", "mi célra?", "minek?" „la ce?”, „de ce?”, „pentru ce?”. Termeni regenți: verb, formă nominală a verbului, adjectiv. Mijloace de exprimare: Întrebări: "mire nézve?" „privitor la ce?”, "milyen tekintetben?" „în ce privință?”, "milyen szempontból?" „din ce punct de vedere?”, "mire vonatkozólag?" „referitor la ce?”. Termeni regenți: verb, formă nominală a verbului, adjectiv. Mijloace de exprimare
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
pentru ce?”. Termeni regenți: verb, formă nominală a verbului, adjectiv. Mijloace de exprimare: Întrebări: "mire nézve?" „privitor la ce?”, "milyen tekintetben?" „în ce privință?”, "milyen szempontból?" „din ce punct de vedere?”, "mire vonatkozólag?" „referitor la ce?”. Termeni regenți: verb, formă nominală a verbului, adjectiv. Mijloace de exprimare: Acest complement corespunde complementului circumstanțial de mod de măsură din gramaticile românești. Întrebări: "hogyan?" „cum?”, "mennyire?" „în ce măsură?”, "mennyivel?" „cu cât?”, "milyen fokban?" „în ce grad?”, "milyen mértékben?" „în ce măsură?”. Termeni regenți: verb, formă nominală a
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
formă nominală a verbului, adjectiv. Mijloace de exprimare: Acest complement corespunde complementului circumstanțial de mod de măsură din gramaticile românești. Întrebări: "hogyan?" „cum?”, "mennyire?" „în ce măsură?”, "mennyivel?" „cu cât?”, "milyen fokban?" „în ce grad?”, "milyen mértékben?" „în ce măsură?”. Termeni regenți: verb, formă nominală a verbului, adjectiv, numeral, adverb, pronume. Mijloace de exprimare: Întrebări: "kivel?" „cu cine?”, "mivel?" „cu ce?”, "ki által?" „prin cine?”, "mi által?" „prin ce?”, "kinek a segítségével?" „cu ajutorul cui?”, "minek a segítségével?" „cu ajutorul a ce?”. Termeni regenți: verb, formă nominală
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
nominală a verbului, adjectiv, numeral, adverb, pronume. Mijloace de exprimare: Întrebări: "kivel?" „cu cine?”, "mivel?" „cu ce?”, "ki által?" „prin cine?”, "mi által?" „prin ce?”, "kinek a segítségével?" „cu ajutorul cui?”, "minek a segítségével?" „cu ajutorul a ce?”. Termeni regenți: verb, formă nominală a verbului. Mijloace de exprimare: O subspecie a acestui complement este cel numit "eszközlő határozó", corespunzător complementului de agent din gramaticile limbii române.</ref> Acest complement poate avea ca regent: Acest complement corespunde complementului indirect în cazul dativ fără prepoziție
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
eu n-am nicio părere”. Acest complement este considerat în gramaticile românești o subspecie a complementului circumstanțial de mod. Întrebări: "kinél?" „decât cine?”, "minél?" „decât ce?”. Termeni regenți: Mijloace de exprimare: Aceste complemente sunt asociate unor anumite verbe sau părți nominale de vorbire, totdeauna cu același sufix sau cu aceeași postpoziție (caracteristice altor tipuri de complemente), iar sensul lor nu poate fi delimitat exact, astfel încât nu pot fi incluse în niciunul din tipurile de complemente de mai sus. Cele mai multe complemente asemantice
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
de complemente de mai sus. Cele mai multe complemente asemantice corespund unor complemente indirecte din gramaticile românești. Întrebările la care răspund se formează cu sufixele sau postpozițiile cu care se formează complementele respective. Termenul lor regent poate fi un verb, o formă nominală a verbului sau un adjectiv, și se pot exprima prin: Atributul poate fi de următoarele tipuri: 1. calitativ (cu două subtipuri, calificativ și de desemnare); 2. cantitativ; 3. posesiv; 4. apoziție. Acest tip de atribut se poate exprima prin: Subtipurile
Propoziția în limba maghiară () [Corola-website/Science/316278_a_317607]
-
antecedent: "Péter nem gazdagabb, mint a szülei voltak" „Péter nu e mai bogat decât au fost părinții lui”. Acest tip de subordonată întregește un antecedent care îndeplinește funcția de complement permanent (numit și asemantic) al unui adjectiv, verb sau formă nominală a verbului. Antecedentul este un pronume demonstrativ de depărtare, iar cuvântul introductiv - conjuncția "hogy" sau un pronume relativ. De cele mai multe ori, această subordonată corespunde unei completive indirecte din gramaticile românești. Exemple: Aceste subordonate, pe lângă faptul că întregesc o parte de
Fraza în limba maghiară () [Corola-website/Science/316287_a_317616]
-
subordonată comparativă completă: "Olyan meleg van, mintha nyár lenne" „Este așa de cald, ca și cum ar fi vară”. Există două categorii principale ale acestei subordonate. Propoziția atributivă nerestrictivă ("nem korlátozó jelzői mellékmondat") îndeplinește funcția de atribut al unei părți de vorbire nominale din principală, fără să restrângă înțelesul cuvântului determinat, ci numai adăugând o informație despre acesta. Este introdusă de un pronume relativ sau de un adverb pronominal și locul ei este după cuvântul determinat: "A rokonaim, akik szeretnek, mindig segítenek" „Rudele
Fraza în limba maghiară () [Corola-website/Science/316287_a_317616]
-
ei este după cuvântul determinat: "A rokonaim, akik szeretnek, mindig segítenek" „Rudele mele, care mă iubesc, mă ajută totdeauna”. Propoziția atributivă restrictivă ("korlátozó jelzői mellékmondat") este de mai multe tipuri: Acest tip de atributivă întregește apoziția unei părți de vorbire nominale din principală. Antecedentul ei este un pronume plasat după cuvântul determinat și acordat cu acesta în număr și caz. Cuvântul său introductiv este de regulă un pronume relativ, mai rar conjuncția "hogy". Exemple:
Fraza în limba maghiară () [Corola-website/Science/316287_a_317616]
-
are valori modale sau/și temporale diferite de ale verbului regent: De obicei gerunziul exprimă o acțiune în desfășurare simultană cu acțiunea verbului regent (a se vedea exemplele de mai sus). Valorile verbale ale gerunziului nu sunt concurate de valori nominale. El poate primi toate complinirile verbului: Pe lângă valoarea verbală ca element regent, gerunziul are mai ales valoare adverbială ca parte de propoziție, exprimând diferite complemente circumstanțiale: Mai rar, gerunziul poate îndeplini și alte funcții sintactice:
Gerunziu () [Corola-website/Science/316324_a_317653]
-
lingvistică) postverbală, fie prin conversiune (în prezent există o dezbatere teoretică între lingviști), infinitivul lung trece în categoria lexico-gramaticală a substantivelor, având forme de caz, putându-se articula și putând fi determinat de adjectiv. Totuși, conform unor cercetări, infinitivul lung nominal (alături de alte nume de acțiuni, cu structură de supin sau participiu) are statut gramatical intermediar între substantiv și verb. Natura lui verbală se manifestă prin compatibilitatea la nivel sintactic și/sau semantic cu unii determinanți ai verbului, ca și prin
Infinitiv () [Corola-website/Science/316318_a_317647]
-
locuitorii orașului ar fi cerut în următorii cinci ani ca teritoriul locuit de ei să fie alipit la Grecia, Liga Națiunilor trebuia să organizeze un plebiscit pentru rezolvarea cererii. Deși enclava Smyrna urma să trecă sub administrație elenă, sultanul rămânea nominal suveranul regiunii. Italia a devenit în mod oficial stăpână peste insulele Dodecaneze. Acest grup de insule erau ocupate de facto de italieni încă din timpul războiului italo-turc din 1911 - 1912. La sfârșitul acestui război, Italia se obligase să retrocedeze insulele
Tratatul de la Sèvres () [Corola-website/Science/320144_a_321473]