KorAP: Find »[drukola/base=plin & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...2554 2555 2556 ...2581 >

64,523 matches

Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626

să le afle gândurile, să le cunoască frământările, să se apropie de ei (...). Interesantă este activitatea pe care o desfășoară Maftei printre intelectualii tehnicieni de pe șantier: Savin, șeful șantierului, inginer vechi, capabil și cinstit (...). Maftei dă o luptă neobosită, sistematică, plină de tact și de pătrundere psihologică pentru a alunga din conștiința inginerului Savin scepticismul mic-burghez și neîncrederea în reușita construcției (...). Cu o mare forță surprinde Petru Dumitriu scenele în care comuniștii sunt puși în față cu dușmanul. Înlăturând în bună

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
Dumitriu este problema înfrățirii multilaterale a oamenilor înaintați - nu numai în activitatea lor în producție sau obștească, ci în toată varietatea relațiilor lor sociale, în toată gama de preocupări și sentimente (...). În ciuda lipsurilor semnalate, Drum fără pulbere este o carte plină de forță mobilizatoare și educativă. Drum fără pulbere îndeplinește o cerință fundamentală pusă în fața noii literaturi - aceea de a nu fi numai o lectură interesantă, captivantă, ci și o carte din care cititorul să învețe cum să muncească, să trăiască

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
Munteanu 46 foarte amplă, de 15 pagini culese cu corp 6, în care se zăbovește cu reală plăcere asupra tuturor procedeelor epice: conflict, personaje, nivelul sugestiei, al impresiei, al expresiei, reținem câteva aspecte: „Unele dintre victoriile mai importante și mai pline de învățăminte pe care le-a repurtat proza noastră în ultimii ani sunt desigur cele datorate scriitorilor care și-au căutat teme și material pentru creațiile lor în lumea satului actual. Astfel, romanul Brazdă peste haturi al scriitorului Horvath Istvan

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
unii scriitori ca Ion Istrati, care se orientează îndeosebi spre conflicte mici - ca întindere - din viață, Marin Preda înfățișează conflicte complexe, cu ramificații bogate (...). Folosind aceste remarcabile mijloace artistice (...), Marin Preda va izbuti să creeze strălucite fresce literare ale luptei pline de dramatism și pasiune a poporului nostru”. PROZA: CONCLUZII Peisajul editorial al prozei anului 1953 este foarte bogat și variat. Bogat ca număr de romane, nuvele și schițe scoase de cele două edituri de bază: E.S.P.L.A. și Editura Tineretului. Variat

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
al lui G. Călinescu merită un interes mai grav decât atâtea, și o reculegere cutremurată în fața oglindirii unei epoci sângeroase, calvar al poporului nostru. S-a mai întâmplat ceva anul acesta. Au izbucnit talente noi. Literatura noastră de azi e plină și de sevă; greutățile ei sunt greutățile creșterii. Apariția unor prozatori ca Remus Luca, Francisc Munteanu, Nicuță Tănase, Ștefan Luca apoi confirmarea talentului viguros, matur a lui Sütö Andras sunt garanții ale unui bogat viitor hărăzit prozei noastre. Dar poeziei

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
a întâmplat mai recent, cu volumul Stelele păcii de Mihu Dragomir (nr. 8-10/1952). Dacă ar fi să-l credem pe Dan Costa, autorul cronicii respective, ar reieși că poezia lui Mihu Dragomir e în ansamblu proastă, lipsită de calități, plină de greșeli și platitudini, copleșită de toate plăgile care pot pândi literatura (...). Atitudini cam asemănătoare s-au manifestat față de piesa Oameni de azi (nr.7/1952) și recent, față de poemul Bălcescu de Eugen Jebeleanu (nr.5/1953). Iată prilejuri în

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
zile cu furtuni, prin bucurii. Față de astfel de versuri care trădează absența totală a emoției și a expresivității, poezia de dragoste a tânărului poet clujean Aurel Rău -Nimeni nu va ști - se distinge fără îndoială printr-o elaborare artistică mai plină de grijă. Efectul pe care-l produce poezia nu răsplătește însă trudnicia lucrului poetic și aceasta pentru că autorul o face pe îndrăgostitul din...dragoste pentru poezia de dragoste, ceea ce-l determină să inventeze o întreagă situație-pretext abstractă și lipsită de

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
populare, după modelul Institutului de literatură „Maxim Gorki” din Moscova (...). Poemul are întâi de toate, o acțiune limpede, ușor de urmărit, și întemeiată pe un sentiment încă prea rar exprimat de poeții noștri de azi - dragostea. E povestea simplă și plină de frăgezime, de simțire, a unei tinere studente, fostă sondoriță, viitor inginer. E îndrăgostită de un asistent, cu care lucrează împreună, la o inovație; crede că acesta o iubește pe prietena ei, și-și stăpânește suferința: dar află că el

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
epice? Poemul Aurorei Cornu și multe alte creații recente au mai multe părți din care se pot face lied-uri. Astfel, muzica ar ajuta să pătrundă și mai mult în mase unele interesante realizări ale poeziei noastre din ultima vreme, pline de sinceritate, de ideile și de sentimentele poporului nostru și ale vremii noastre (...)”. *** George MUNTEANU 64: „S-a discutat anul acesta în presa literară, cu oarecare insistență, despre poezia de dragoste, mai precis vorbind - despre inexistența unei asemenea poezii. Cum

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
din poeziile publicate de Aurel Rău în anii 1950-1952 în diferite reviste, mai cu seamă în Almanahul literar din Cluj. Cu toată diversitatea tematică, volumul permite cititorilor sesizarea unor particularități artistice și a unor tendințe caracteristice creației acestui poet în plină formare (...) Bogatele descrieri din Grădinarul nu au rostul unor podoabe exterioare, ele constituie modul de materializare a stărilor sufletești, mijloace de transmitere a entuziasmului pe care l-a trăit poetul în momentele când și-a imaginat frumusețea vieții patriei socialiste

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
a poeziilor. Se află însă și observații false și dăunătoare. Chiar de la începutul cronicii se afirmă că volumul lui Aurel Rău, «cu toată diversitatea tematică, permite cititorului sesizarea unor particularități artistice și a unor tendințe caracteristice creației acestui poet în plină formare». Așa cum apare, din fraza citată, cronicarul socotește că diversitatea temelor este cel puțin un impediment pentru manifestarea particularităților artistice ale poetului. Drept care subliniază cu justificată bucurie din punctul său de vedere, că în volumul lui Rău se vădește personalitatea

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
sunt în orice caz lipsite de el. Poetul nu își cântă discret cântecul de armindeni, ci scandează un marș hotărât. Este izolată această izbucnire de patos a lui Aurel Rău? Nu! O dovedește Cuvântul lui Blag Zenovie, o reușită poezie, plină de ură împotriva dușmanilor țărănimii muncitoare. Asemenea versuri se întâlnesc și în Drumul minerilor. Ciudat este că D. Micu a analizat aceste poezii, citând versuri de un patos unit cu mânia și indignarea, însușiri de care tot el se îndoia

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
noastre actuale, subliniind în același timp, în imagini convingătoare, necesitatea unei îndrumări ideologice și artistice principiale. Poetul își declară pătimașa sa ostilitate față de criticii înapoiați, paralizanți, care sugrumă cu prejudecățile și schemele lor prefabricate, cu lipsa lor de consecvență, creația plină de îndrăzneală și noutate a tânărului poet: Nu. Sensibilitate iască, Și-napoiat ca Tata Noe, Un critic prost, să zăpăcească Pe-artiști și munca lor - nu-i voie! Aceștia: .. truda ta adâncă, Cu obtuzunghiul o măsoară! Iată-l pe unul

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
îndrăzneală și noutate a tânărului poet: Nu. Sensibilitate iască, Și-napoiat ca Tata Noe, Un critic prost, să zăpăcească Pe-artiști și munca lor - nu-i voie! Aceștia: .. truda ta adâncă, Cu obtuzunghiul o măsoară! Iată-l pe unul în plin exercițiu proletcultist: ... Vrea unul fontă - cu ocaua. Oțel îți cere în ciubere. Vrea altul arta mucavaua Unei gândiri rutiniere. Iată o problemă de teoria literaturii, în rezolvarea căreia se prăbușesc din redacții lucrări valoroase: Ți-așează „măiestria”-n dreapta Și

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
au fost doar pomeniți, să reproducem din numeroasele comentarii, câteva care demonstrează exemplaritatea acelora. Și mă gândesc la doi poeți celebri: Mihai Beniuc și Eugen Frunză; primul de o notorietate constantă din 1944 încoace, celălalt speranța oficială deja validată, în plină ascensiune dar nu și unanim acceptată de obștea poeticească. Și vom mai face o excepție de la regula cercetării noastre, conform căreia am cules din presă pentru fiecare problemă ceea ce am găsit, în ordinea derulării ei, neselectiv și nepărtinitor. De data

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
dec. 1950 -Te văd scriind la fizică-n odaie. Ești un elev fruntaș, măi Nicolae, Spre muncă și știință avântat; Doar ai carnet de U. T.M. - ist înflăcărat. Hai, vin, tovarășe, alăturea de mine, Să cucerim zări noi, de bine pline. Dar tu, tu vei fi mâine inginer, Și lângă tine, ochi-tăciuni și cer, Prietena ta dragă, Mădălina. Privește! Arde mai vârtos lumina. Pe schele noi, pe schele de baraj, Pe Bistrița, la chei și la Bicaz. (...) Știi, grea e munca

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
Te-nalță dârz și luptă, Nicolae! xUtemist, în vârstă de 14 ani, din cenaclul Fălticeni. Eugen FRUNZĂ - Cântec pentru seceriș și colectări. În: Contemporanul, nr. 191, 2 iun, 1950 Semănat-am semănat Ca să crească rod bogat Rodul mult și bobul plin Fără boz și mărăcini. Am plivit grâul, plivit La prășit am hărnicit, Că ne-ajunserăm, măi frați, Și-n Scânteia lăudați (...). Ăla măi, mi-e frate bun Ce ni-e bun cârmaci la drum Muncitor și făurar, Clăditor de fapte

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
și știm ce-i de făcut cu el, Când vorba e să ne-apărăm o viață. (...) Tu-n versuri mai departe munca du-ne Fii dârz, fii iscusit, cum suntem noi. De vor șacalii lumii alt război, Cu-această viață plină-i vom răpune! Miron Radu PARASCHIVESCU - Legământ partidului. În: Viața românească, nr.4, apr., 1951 De-ar fi să-ți număr anii, niciodată N-ași termina, când cei trecuți, mereu În cumpenile timpului trag greu Iar cei ce vin, în

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
a vorbit... Din a lui carte Am spus povești la foc, în șezători. Ardeau cuvintele-i, ca roșii steaguri, Când ea, din Gorki, Mama ne citea Ni se părea că dincolo de praguri. Rusia luptătoare viu trăia. ...Și clasa toată-i plină de lumină; Mai cu putere inimile bat. Vorbește-acum de Zoia-eroină Și de Corceaghin, pururi ne-nfricat. O urmărim din bănci cu-nfrigurare, Zburdalnică armată de copii. Din rândul nostru alte luptătoare, Spre viață, hotărâte, vor porni! Veronica PORUMBACU - Momente. În: Viața

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
Nou, nr.4, dec, 1952 Când Stalin a suit la a Congresului tribună În vuiet de urale, Kremlinul tot a fremătat, Din nou s-a zguduit, sub ziduri, istoria străbună Iar globul pământesc părea c-a stat (...) Și-n inimile pline din largul țării mele El a sunat întocmai chemărilor din munți. Mândria strămoșească e-naltă până-n stele, Înscânteiază ochii de sub brăzdate frunți (...) Când visul își întinde aripa peste țară Și-n trupuri obosite încet își face loc, Ca flacăra se-

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
noi din literatura rusă și sovietică. În literatura română contemporană, reportajul literar are un reprezentant eminent în Geo Bogza, remarcabil în special prin volumele sale Țara de piatră și Cartea Oltului (...). În literatura noastră nouă, reportajul literar se află în plină înflorire. Scriitori ca Geo Bogza, Petru Dumitriu, V. Nămolaru, Ion Istrati, Gh. Cristea, Mihu Dragomir, M. Rohan, Ieronim Șerbu, Petru Vintilă - au înfățișat aspecte grăitoare ale mersului nostru avântat spre socialism. Experiența reportericească le este acestor scriitori de cel mai

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
Iași întinerește) și N. Vălmaru (Drum nou spre mare). Tot în acest an este publicată și culegerea Constructorii vieții noi. În 1953, patru scriitorii își publică reportajele în volum: Dragoș Vicol (La poalele Ceahlăului), Mihail Gavril (Pitești - o regiune în plină înnoire), Ștefan Andrei ( Pe drumuri craiovene) și iarăși prolificul prozator Eusebiu Camilar (Prin Țara de Sus). Tot în acest an sunt tipărite două culegeri de reportaje literare: Pe întinsul patriei noastre și Santinelele lumii. Să citim un comentariu despre unul

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
și să samene din vreme. Mai ales acuma. Nu mai e decât un an până la împlinirea unui deceniu de la 23 August 1944. Zece ani de când poporul nostru a intrat pe făgașul unor transformări furtunoase. Această pagină din istoria lui e plină de tablouri dramatice, de chipuri eroice, de clipe de neuitat. Și pagina care se deschide, aceea a viitorului, se vestește luminoasă, împodobită cu aurul recoltelor și cu aurul luminii hidrocentralelor, cu roșul aprins al oțelului topit, cu negrul lucios al

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
înainte • Radu Boureanu - Stalin e veșnic • Letiția Papu. - 9 Martie 1953: Sunați mai lung sirene, nu vă opriți din vaer Și salvele de tunuri să mai vibreze-n aer Să nu-nceteze încă al nostru bun rămas. Taci inimă prea plină de lacrime amare, N-auzi cum tac departe mîhnitele mulțimi? Mai stați încremenite voi trenuri și vapoare, Doar am putea o clipă cu noi să-l mai oprim • Geo Bogza. - În inima Moscovei • Petru Dumitriu - Marele exemplu • Laurențiu Fulga - Era

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
26 oct. 1951: „Această săptămână a Cărții Sovietice este încă un prilej de a relua caracterul profund educativ al literaturii născute de Revoluția din Octombrie. Dacă te uiți în țara noastră - spunea în 1936 N. Ostrovschi - vezi un furnicar în plină activitate (...).»; «Cultura sovietică - observă V. Jirnov - joacă un rol uriaș în opera educării continue a disciplinei socialiste conștiente în muncă și a dezvoltării întrecerii socialiste, în opera celei mai stricte respectări a intereselor private, în desfășurarea continuă a democratismului socialist

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]