64,066 matches
-
În timpul Vechiului Regim, la Castelul Versailles, sărbătorile și petrecerile erau probleme la fel de serioase ca războiul sau guvernul. Jocuri, baluri, partide de vânătoare, spectacole se înlănțuiau, unele mai strălucitoare ca altele. Aceste “mici plăceri” avea scopul de a strânge nobilimea în jurul regelui, de a o ameți ca să-și uite rolul de contra-putere și făceau să strălucească Franța în lume. Astăzi, expoziția pe această temă, intitulată Serbări și petreceri de Curte la castelul Versailles, ce va fi deschisă până în 26 martie 2017, încântă
Sărbătorile de Crăciun între Paris, Capitala Luminilor, satul lui Moș Crăciun din Disneyland, Lyon și Alsacia by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105896_a_107188]
-
Cioran în căutarea unei patrii ideale“. Evenimentele pornesc de la opera marelui poet portughez Fernando Pessoa, dar se vor centra pe modul în care cultura română a reacționat la ecourile europene ale acestei poezii, prin cunoașterea și traducerea sa. Citește și: REGELE LEAR cucerește Scena Mare a TNB! Dinu Flămând (n. 24 iunie 1947, Susenii Bârgăului, jud. Bistrița-Năsăud). Este licențiat al Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca (1970). Membru întemeietor al cenaclului, iar apoi al revistei Echinox. A debutat editorial
Pessoa și Cioran în căutarea unei patrii ideale – Dialoguri cu Dinu Flămând by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105919_a_107211]
-
Capodoperă a literaturii universale, adevărata încercare pentru interpreți și creatorii de spectacol, piesa de perena actualitate, plină de învățăminte pentru cei de astăzi, ca și pentru contemporanii lui Shakespeare, REGELE LEAR revine pe scena Teatrului Național din București după 46 de ani de la memorabilă montare a lui Radu Penciulescu, cu George Constantin în rolul titular. În noua versiune scenica, Mihai Constantin, fiul marelui actor, el însuși nume de rezonanță al
REGELE LEAR cucerește Scena Mare a TNB! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105920_a_107212]
-
București după 46 de ani de la memorabilă montare a lui Radu Penciulescu, cu George Constantin în rolul titular. În noua versiune scenica, Mihai Constantin, fiul marelui actor, el însuși nume de rezonanță al scenei românești, îi va da viață legendarului rege sub „baghetă" inspirată a unuia dintre cei mai apreciați regizori contemporani, David Doiashvili, un nume de primă mărime nu doar în Georgia natală, ci și în spațiul teatral european. Artist cu o personalitate creatoare complexă, director de teatru și îndrumător
REGELE LEAR cucerește Scena Mare a TNB! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105920_a_107212]
-
bazate pe marea dramaturgie, pe care talentul său le-a îmbrăcat în viziuni moderne, incitante, cu un relief extrem de personal. Cariera lui teatrală a fost încununată cu importante distincții. Printre realizările sale de referință cu piese de Shakespeare se numără: Regele Lear, multi-premiatul Macbeth (Principalul Premiu Teatral al Georgiei "Duruji", 2010, Cel mai bun spectacol - la Festivalul Ibero-American de la Bogota-2012, precum și 9 premii din 12 nominalizări, la Festivalul Internațional de Teatru Rijeka, Croația, 2010) și Visul unei nopți de vară (Royal
REGELE LEAR cucerește Scena Mare a TNB! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105920_a_107212]
-
Arthur Miller - Vrăjitoarele din Salem; Teatrul Mariinsky (Sankt Petersburg): Gaetano Donizetti - Lucia Di Lammermoor; Teatrul Național Croat (Rijeka): Riunosuke Akutagava - Viața unui prost; Teatrul Național din Budapesta: Cyrano de Bergerac de Edmond Rostand. Nouă versiune de la Naționalul bucureștean a piesei Regele Lear este susținută de o distribuție de zile mari, în care, alături de Mihai Constantin îi veți întâlni pe: Marius Manole (Bufonul), Ioan Andrei Ionescu (Gloucester), Gavril Patru (Kent), Monica Davidescu (Goneril), Crina Semciuc (Cordelia), Raluca Aprodu (Regan), Istvan Teglas (Edgar
REGELE LEAR cucerește Scena Mare a TNB! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105920_a_107212]
-
Gloucester), Gavril Patru (Kent), Monica Davidescu (Goneril), Crina Semciuc (Cordelia), Raluca Aprodu (Regan), Istvan Teglas (Edgar), Tudor Aaaron Istodor (Edmund), Lari Giorgescu (Oswald), Silviu Mircescu (Ducele de Cornwall), Rareș Andrici (Ducele de Albany), Pavel Ulici (Ducele de Burgundia), Idris Clate (Regele Franței). Regia și scenografia : David Doiashvili. Costumele: Liliana Cenean. Coregrafia: Florin Fieroiu. Muzică originală: Nikoloz Rachveli Memanishvili. O montare ce se anunță spectaculoasă și plină de surprize, de o inventivitate vizuală cu totul aparte, în cheia specifică regizorului. Următoarele spectacole
REGELE LEAR cucerește Scena Mare a TNB! by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105920_a_107212]
-
Ioachimescu. Datorită nivelului artistic ridicat a avut șansa de a evolua în cadrul unor evenimente prestigioase: Festivalul Internațional George Enescu și Festivalul Internațional “Sergiu Celibidache”. În anul 2014, la 5 ani de la înființarea ansamblului, Camerata Regală a fost decorată cu medalia Regele Mihai al României pentru înaltul profesionalism cu care își desfășoară activitatea concertistică. Organizator: Asociația Culturală Radu Chișu
“Camerata Regală” într-un concert de poveste la Ateneul Român by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105929_a_107221]
-
cu ființele trupești. Prin șederea Sa ca Om de-a dreapta Tatălui (cf. Matei 26, 64; Romani 8, 34; Evrei 10, 20; 1 Petru 3, 22), Hristos unește creatul cu necreatul [7]. Iisus Hristos, Cel născut în Betleemul Iudeii, prigonit de regele Irod și răstignit în vremea lui Ponțiu Pilat, suferă împreună cu toți cei răstigniți și suferinzi din întreaga istorie, cu toți cei flămânzi și săraci, cu cei întemnițați și prigoniți pentru dreptate (cf. Matei 25, 35-45). În acest sens, Sfântul Maxim
PASTORALA PREAFERICITULUI PĂRINTE PATRIARH DANIEL LA NAȘTEREA DOMNULUI 2016 by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105899_a_107191]
-
lithographies, ilustrations, sculptures, objets, Yves Hemin, Guy Krohg, Klaus Perls, Abel Rambert, vol I, Paris, 2001. Valoare estimativă: € 700 - 1.200 Burghezia franceză (1.000 - 1.600 de euro), Matroana (1.000 - 1.600 de euro), Salomé dansând la curtea regelui Irod, o cromolitografie din 1930 (250 - 350 de euro), Jazz band (150 - 250 de euro), și enumerarea nu este completă, dau măsura virtuozității de desenator a artistului. Ca o avanpremieră la licitația acestei secțiuni, astăzi, la ora 12:00, la
Licitație Artmark: Colecții inedite de la “Prințul din Montparnasse” la Lucian Blaga și Constantin Doncea by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105935_a_107227]
-
la Galeria Point, Atelierul Wagner Arte Frumoase și Povești vă invită la expoziția Ierburi și flori transilvane, semnată de artistul Ștefan Câlția. Expoziția prezintă o serie limitată de obiecte din porțelan decorate cu grafica din seria de gravuri Flori pentru Rege - un microunivers de motive vegetale minuțios și delicat conturate, inspirat de flora din Șona, satul copilăriei artistului, aflat în sudul Transilvaniei. Este o a doua întâlnire a maestrului Câlția cu acest material fragil, porțelanul. Prima s-a întâmplat în 2010
Expoziții și povești adevărate la Galeria Posibilă by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105946_a_107238]
-
decorată cu șopârle și motivul pielii de reptilă. Ceasul este compus dintr-un corp central masiv, orele cadranului fiind realizate din ceramică, completat pe fiecare latură cu câte două turle decorative, reminisciențe ale stilului Gotic, iar la bază este inscripționat: “Regele Ferdinand de Aragon, Spania”. Ceasul exemplifică modul în care în doua jumătate a secolului XIX s-a manifestat o curiozitate și o pasiune pentru perioada medievală și pentru științele ezoterice. Mecanism cu întoarcere manuală. Cu un accentuat aer de epocă
O magnifică Licitație de Crăciun by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105926_a_107218]
-
începutul sec. XX, are valoarea estimativă de 1.500 - 2.500 de euro. Bătălia de la Granicus este o monumentală tapiserie flamandă, inspirată după pictura și tapiseria lui Charles le Brun, Trecerea râului Granicus, în care artisul creează o analogie între regele Ludovic al XIV-lea și Alexandru Macedon. Subiectul este lupta de la Granicus (334 î.Hr.) în care Alexandru cel Mare întreprinde o victorie împotriva satrapilor perși, deschizându-i calea spre Asia Minor. Lucrată într-un atelier din Flandra (sec. XVII-XVIII), în
O magnifică Licitație de Crăciun by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105926_a_107218]
-
a făcut de-a lungul anilor mai multe afirmații controversate și nu a ezitat să-și declare public antipatia față de Ion Iliescu și simpatia față de Traian Băsescu. Una dintre declarațiile care au stârnit controverse este cea în care spune că Regele Mihai I ar fi trebuit să rămână "rămână sărac și curat". Despre Regele Mihai I Neagu Djuvara crede că fostul suveran al României nu trebuia să accepte restituirea proprietăților regale, naționalizate de comuniști, prin mijlocirea fostului. Ar fi avut în
Istoricul-controversă Neagu Djuvara a împlinit 100 de ani () [Corola-website/Journalistic/105976_a_107268]
-
ezitat să-și declare public antipatia față de Ion Iliescu și simpatia față de Traian Băsescu. Una dintre declarațiile care au stârnit controverse este cea în care spune că Regele Mihai I ar fi trebuit să rămână "rămână sărac și curat". Despre Regele Mihai I Neagu Djuvara crede că fostul suveran al României nu trebuia să accepte restituirea proprietăților regale, naționalizate de comuniști, prin mijlocirea fostului. Ar fi avut în '90, dar de atunci s-au mai stricat lucrurile. Am mai spus-o
Istoricul-controversă Neagu Djuvara a împlinit 100 de ani () [Corola-website/Journalistic/105976_a_107268]
-
atunci s-au mai stricat lucrurile. Am mai spus-o - și asta m-a stricat, din cauza dumitale!, cu familia regală (n.a. aluzie la volumul de dialoguri „Un secol cu Neagu Djuvara", Editura Adevărul, 2010) - ce gândesc despre felul cum ginerele Regelui l-a învrăjbit. Regele n-ar fi trebuit să accepte să fie în termeni atât de buni cu Ion Iliescu", a declarat istoricul într-un interviu pentru Adevărul. Despre Ion Iliescu O altă declarație celebră a lui Neagu Djuvara este
Istoricul-controversă Neagu Djuvara a împlinit 100 de ani () [Corola-website/Journalistic/105976_a_107268]
-
stricat lucrurile. Am mai spus-o - și asta m-a stricat, din cauza dumitale!, cu familia regală (n.a. aluzie la volumul de dialoguri „Un secol cu Neagu Djuvara", Editura Adevărul, 2010) - ce gândesc despre felul cum ginerele Regelui l-a învrăjbit. Regele n-ar fi trebuit să accepte să fie în termeni atât de buni cu Ion Iliescu", a declarat istoricul într-un interviu pentru Adevărul. Despre Ion Iliescu O altă declarație celebră a lui Neagu Djuvara este "Îl urăsc pe Ion
Istoricul-controversă Neagu Djuvara a împlinit 100 de ani () [Corola-website/Journalistic/105976_a_107268]
-
pe protagoniști și se deschide apoi ca o prăpastie, familia de "străini" a lui Roth își clamează deschis, angoasat, fără reticențe înfrângerile. Ale lor, ale noastre... Gavriil Pinte continuă, după Hamlet, ciclul În inima nopții propunând o versiune concentrată a Regelui Lear într-un vast depou de tramvaie abandonat. Ghemuite acolo, o sută de persoane, resimțeam în imensa catedrală industrială dezafectată sentimentul de a aparține unei comunități paleocreștine retrase într-un adăpost străin, pasager, ocazional. Gavriil Pinte și Roxana Ionescu propun
GEORGE BANU: Odiseea străinului la Festivalul Internațional “Interferențe” by Corespondență specială de la Paris () [Corola-website/Journalistic/105938_a_107230]
-
de tramvaie abandonat. Ghemuite acolo, o sută de persoane, resimțeam în imensa catedrală industrială dezafectată sentimentul de a aparține unei comunități paleocreștine retrase într-un adăpost străin, pasager, ocazional. Gavriil Pinte și Roxana Ionescu propun metafora "drumului" ca destin al regelui și totul ne evocă nu atât fericita experiență On the road a celebrului roman semnat de Jack Kerouac din anii 60, ci, dimpotrivă, pe aceea a rătăcirii și pierderii în câmpia fără repere pentru doi bătrâni beckettieni, unul orb sau
GEORGE BANU: Odiseea străinului la Festivalul Internațional “Interferențe” by Corespondență specială de la Paris () [Corola-website/Journalistic/105938_a_107230]
-
beckettieni, unul orb sau altul cu mintea deranjată. Cât m-am regăsit în acest tip de teatru care asociază adevărul materiilor teatrale - costume, decor - și puterea metaforelor fizice, asemeni unor figuri din poemele Anei Blandiana: bulele metalice înglodate pe care regele le spală inițial, înaintea abdicării, sângele care curge din microfoanele asasine, surorile perverse care pentru a-și afirma iubirea de tată se lansează în virtuoze arii de opera seria sau Cordelia care-și schimbă cizmele de curte cu bocanci de
GEORGE BANU: Odiseea străinului la Festivalul Internațional “Interferențe” by Corespondență specială de la Paris () [Corola-website/Journalistic/105938_a_107230]
-
Mottoul celei de-a patra Conferințe de Crăciun aparține M.S. Regele Mihai: Nu văd România de astăzi ca pe o moștenire de la părinții noștri, ci ca pe o țară luată cu împrumut de la copiii noștri". Conferința profesorului Rolf Heuer va începe de la ora 19.30 în Sala Mare a Ateneului Român
Profesorul Rolf Heuer, la a patra Conferință de Crăciun în România by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105954_a_107246]
-
caracterului și psihicului său. Naște în acest fel dragostea față de portretul fără biografie, așa-zisele tablouri cu portrete fără nume, ce-i asigurau artistului exprimarea pe pânză a propriei fantezii, conducându-l spre sfârșitul vieții către ciclurile Pietà, Spaime sau Regi nebuni. Primele două, poate mai mult decât orice alte cicluri pictate de Baba, sunt visceral legate prin unitatea tematică atât de specifică. Ca două fațete ale aceleiași monede, una plină de înfrigurarea judecății - Spaima - cealaltă, enunțând sacrificiul suprem - Pietà - cele
Licitație Artmark: Paradă a operelor de artă de patrimoniu de la Nicolae Grigorescu la Adrian Ghenie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105942_a_107234]
-
Curtea de Argeș, unde a fost înmormântată Regina Ana, și-a disputat cu Sinaia poziția de capitală de vară a României, în timpul regelui Carol I. Primul rege al României moderne a construit un Palat, jumătate regal, jumătate episcopal, pe domeniul monahal din Curtea de Argeș, ne-a spus Dan Ciachir. Scriitorul, care a locuit, în 1986, în Palatul din Curtea de Argeș, a dat DCNews amănunte despre
Secretele Palatului Regal de la Curtea de Argeș. De ce a ”câștigat” Sinaia () [Corola-website/Journalistic/105989_a_107281]
-
Curtea de Argeș, unde a fost înmormântată Regina Ana, și-a disputat cu Sinaia poziția de capitală de vară a României, în timpul regelui Carol I. Primul rege al României moderne a construit un Palat, jumătate regal, jumătate episcopal, pe domeniul monahal din Curtea de Argeș, ne-a spus Dan Ciachir. Scriitorul, care a locuit, în 1986, în Palatul din Curtea de Argeș, a dat DCNews amănunte despre această minune arhitectonică. De ce
Secretele Palatului Regal de la Curtea de Argeș. De ce a ”câștigat” Sinaia () [Corola-website/Journalistic/105989_a_107281]
-
fost ridicat de arhitectul Andre Lecomte de Nouy, cel care a restaurat Catedrala, începând din 1875. Carol I a construit în acest parc un palat, jumătate, regal, jumătate episcopal, legate de un paraclis, în care se află moaștele Sfintei Filofteia. Regele Carol a ezitat între Sinaia și Câmpulung, atunci când a fost să aleagă locul unui castel reprezentativ. În final, a ales Valea Prahovei, din cauză că aprecia apa de la Sinaia. De altfel, cât a trăit a băut doar apă de Sinaia. Chiar se
Secretele Palatului Regal de la Curtea de Argeș. De ce a ”câștigat” Sinaia () [Corola-website/Journalistic/105989_a_107281]