65,457 matches
-
(cunoscută și ca legea lui Planck pentru radiația termică), este o expresie matematică, ce stabilește dependența intensității radiației corpului negru de lungimea de undă a radiației emise și de temperatura corpului emisiv. În conformitate cu legile radiației ale lui Kirchhoff, raportul între emisivitatea și absorbtivitatea unui material oarecare pentru radiația electromagnetică
Formula lui Planck () [Corola-website/Science/315089_a_316418]
-
se presupune că "λ » l" (lungimea de undă a radiației emise este cu ordine de mărime mai mare decât amplitudinea oscilațiilor dipolului). Modelele care se refereau la structura materiei de la sfârșitul secolului al XIX-lea erau de acord că radiația termică sau vizibilă înconjurătoare este generată de oscilații ale sarcinilor din atomi sau molecule. Altă direcție de progres considerabil era termodinamica. Al doilea principiu al termodinamicii—formulat de către Clausius și Lord Kelvin—a condus la introducerea entropiei ca o funcție de stare
Formula lui Planck () [Corola-website/Science/315089_a_316418]
-
microscopică convingătoare. Două argumente calitative, hotărâtoare pentru tratamentul teoretic al problemei, sunt datorate lui Max Planck: în primul rând, faptul că, după legile lui Kirchhoff, distribuția după frecvențe a intensității radiației corpului negru este realizată de radiația electromagnetică în echilibru termic cu orice material (la nici o frecvență complet reflectător), înseamnă că ea poate fi realizată și în echilibru cu un material ipotetic, format de exemplu dintr-un sistem de oscilatori armonici simpli, cu restricția ca frecvențele lor proprii să acopere întregul
Formula lui Planck () [Corola-website/Science/315089_a_316418]
-
Pe de altă parte, un oscilator armonic clasic este un sistem cu două grade de libertate, corespunzând energiei cinetice și celei potențiale:după principiul "echipartiției energiei pe grad de libertate" din teoria cinetică energia medie a unui oscilator în echilibru termic este kT ,independent de frecvența sa proprie ν. Atunci putem privi ecuația (4.7) ca determinând pe I(ν,T) ca funcție de temperatură: Aceasta este formula lui Rayleigh-Jeans care este evident greșită la frecvențe mari, unde crește indefinit ("catastrofa untravioletă
Formula lui Planck () [Corola-website/Science/315089_a_316418]
-
la fiarele industriale de călcat. Inițial, un generator de abur era un recipient închis încălzit, motiv pentru care era cunoscut sub denumirea de „căldare de abur”, respectiv „cazan de abur”. Acestea puteau produce doar abur saturat. Actual, pentru mărirea randamentului termic al ciclurilor în care lucrează, aburul este puternic supraîncălzit în componente suplimentare, "supraîncălzitoare". Introducerea componentelor destinate preîncălzirii apei de alimentare și a aerului necesar arderii a făcut ca denumirea de „cazan” să nu mai corespundă tipurilor moderne de generatoare de
Generator de abur () [Corola-website/Science/318547_a_319876]
-
Babcock și Stephen Wilcox au conceput un cazan „care nu explodează”, cazan la care nu gazele de ardere, ci apa circula prin interiorul țevilor. Deoarece se puteau folosi diametre de țevi mai mici, s-au putut obține coeficienți de transfer termic mai buni și suprafețe, deci producții de abur, mult mai mari, iar volumul de apă care era în instalație la un moment dat era mai mic. Țevile cu diametru mic explodau mai greu, justificând afirmația inventatorilor. În 1918 locotenentul de
Generator de abur () [Corola-website/Science/318547_a_319876]
-
Constanța ("Societatea de Construcții, Instalații, Montaj Constanța") este una dintre importantele companii de construcții din Constanța. Societatea este alcătuită din șantiere de construcții, instalații sanitare termice și electrice, o secție de construcții și confecții metalice. Compania execută construcții industriale, sedii administrative, lucrări hidrotehnice, lucrări sociale, blocuri de locuințe, construcții agro-zootehnice, etc. Principalii acționari ai companiei sunt SIF Transilvania cu 21,33%, "Bogdan Anastasiu" cu 24% și
SCIM () [Corola-website/Science/318610_a_319939]
-
și semifinite rindeluite, produse laminate, produse îmbinate în dinți, panel, panel cu film, peleți și brichete. Grupul Schweighofer" " operează 4 unități de producere a bioenergiei în România și una în Austria (Hallein). În aceste CHP (centrale de cogenerare a energiei termice și electrice) se utilizează pentru generarea energiei coajă, talaș și rumeguș. Schweighofer este de asemenea acționar la centrala pe biomasă din Suceava, România. Schweighofer deține 25.1 % din acțiunile companiei de comerț cu lemn DABG. Activitățile de comerț cu lemn
Holzindustrie Schweighofer () [Corola-website/Science/318603_a_319932]
-
mai bine cunoscută sub numele de gaură neagră. Pentru a înțelege mai exact cum apare o pitică neagră, este necesară o scurtă prezentare a ciclului de viață al unei stele. O pitică albă își va pierde treptat energia, prin radiație termică și prin producerea de unde gravitaționale, se va răci și într-un final va deveni o pitică neagră. Dacă astfel de stele există atunci ele sunt foarte greu de observat datorită cantității infime de radiație termică și luminoasă pe care o
Pitică neagră () [Corola-website/Science/318630_a_319959]
-
pierde treptat energia, prin radiație termică și prin producerea de unde gravitaționale, se va răci și într-un final va deveni o pitică neagră. Dacă astfel de stele există atunci ele sunt foarte greu de observat datorită cantității infime de radiație termică și luminoasă pe care o emit. Actualmente, se poate spune că o stea se află în faza de pitică neagră dacă temperatura acesteia este egală sau mai mică cu 2,725 grade Kelvin. Această temperatură reprezintă valoarea temperaturii raidiației cosmice
Pitică neagră () [Corola-website/Science/318630_a_319959]
-
este un ciclu termodinamic motor, care produce lucru mecanic pe baza căldurii introduse. De obicei drept agent termic este folosită apa. Acest ciclu stă la baza funcționării termocentralelor, indiferent dacă ele folosesc drept sursă de căldură energia combustibililor, fosili sau biomasă, energia nucleară sau energia solară. Cu ajutorul lui se obține peste 80 % din curentul electric produs pe plan
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
germană, unde a fost denumit în cinstea lui Rudolf Clausius și William John Macquorn Rankine ca întemeietori ai termodinamicii, dar acum pe plan mondial este cunoscut drept ciclul Rankine, deoarece W. Rankine a dezvoltat termodinamica vaporilor. Ciclul descrie funcționarea mașinilor termice aflate în termocentrale. Sursele obișnuite de căldură ale acestor centrale sunt combustibilii fosili: cărbunele, păcura și gazul natural, sau combustibilul nuclear. Deși un ciclu Clausius-Rankine poate funcționa cu diverse substanțe, de obicei se folosește apă, datorită mai multor proprietăți favorabile
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
nuclear. Deși un ciclu Clausius-Rankine poate funcționa cu diverse substanțe, de obicei se folosește apă, datorită mai multor proprietăți favorabile: nu este toxică și nici prea reactivă chimic, se găsește din abundență și la preț de cost scăzut, iar capacitatea termică masică și capacitatea termică latentă de vaporizare sunt potrivite. Agentul de lucru este folosit în circuit închis. Apa, în starea 1 este comprimată în pompă până în starea 2, la presiunea înaltă a ciclului. Apoi, preluând căldura introdusă în ciclu, ea
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
Clausius-Rankine poate funcționa cu diverse substanțe, de obicei se folosește apă, datorită mai multor proprietăți favorabile: nu este toxică și nici prea reactivă chimic, se găsește din abundență și la preț de cost scăzut, iar capacitatea termică masică și capacitatea termică latentă de vaporizare sunt potrivite. Agentul de lucru este folosit în circuit închis. Apa, în starea 1 este comprimată în pompă până în starea 2, la presiunea înaltă a ciclului. Apoi, preluând căldura introdusă în ciclu, ea este preîncălzită și vaporizată
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
alt abur decât cel evacuat din turbină. Principala diferență între ciclul Clausius-Rankine și ciclul Carnot este că introducerea, respectiv evacuarea căldurii din ciclu se face prin transformări izobare, nu prin transformări izoterme. Ridicarea presiunii se face cu pompa, asupra agentului termic în stare lichidă. Deoarece lichidele sunt mult mai puțin compresibile decât gazele, lucrul mecanic consumat de pompă la comprimare este mult mai mic decât lucrul mecanic consumat de compresor la comprimarea agentului termic gazos cu care funcționează ciclul Carnot. Randamentul
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
presiunii se face cu pompa, asupra agentului termic în stare lichidă. Deoarece lichidele sunt mult mai puțin compresibile decât gazele, lucrul mecanic consumat de pompă la comprimare este mult mai mic decât lucrul mecanic consumat de compresor la comprimarea agentului termic gazos cu care funcționează ciclul Carnot. Randamentul termic al ciclului Clausius-Rankine este limitat de raportul dintre temperaturile maximă și minimă la care lucrează ciclul. Inițial, ciclul Clausius-Rankine a fost conceput să funcționeze în domeniul vaporilor umezi, adică cu presiunea maximă
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
în stare lichidă. Deoarece lichidele sunt mult mai puțin compresibile decât gazele, lucrul mecanic consumat de pompă la comprimare este mult mai mic decât lucrul mecanic consumat de compresor la comprimarea agentului termic gazos cu care funcționează ciclul Carnot. Randamentul termic al ciclului Clausius-Rankine este limitat de raportul dintre temperaturile maximă și minimă la care lucrează ciclul. Inițial, ciclul Clausius-Rankine a fost conceput să funcționeze în domeniul vaporilor umezi, adică cu presiunea maximă inferioară presiunii critice. Pentru apă presiunea critică este
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
lucru apa. Temperatura minimă a ciclului este limitată de temperatura sursei reci care poate prelua căldura evacuată din ciclu. În decursul timpului, cele mai reci surse au fost râurile, cu temperaturi medii anuale de 15, însă actual este interzisă poluarea termică a râurilor, datorită eutrofizării lor. Excepție fac doar centralele nucleare care primesc derogări pentru fluvii foarte mari, fapt care limitează amplasarea acestor centrale. Folosind turnuri de răcire și evacuând căldura din ciclu în atmosfera cu o temperatură medie anuală de
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
gaze temperatura de intrare a gazelor în turbină se apropie actual de 1500 iar cea de evacuare este de cca. 600, ciclul turbinelor cu gaze și Clausius-Rankine al turbinelor cu abur se completează remarcabil în ciclurile combinate, obținându-se randamente termice relativ mari, de cca. 54 %. este format din patru transformări termodinamice, conform numerotării din figura alăturată (exemplul se referă la un ciclu funcționând cu abur saturat uscat): Într-un ciclu Clausius-Rankine ideal transformările din pompă și turbină sunt izoentropice, adică
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
nu sunt reversibile, iar transformările reale se fac cu creștere de entropie. Acest fapt determină creșterea într-o oarecare măsură a lucrului mecanic consumat de pompă, respectiv diminuarea lucrului mecanic produs de turbină, lucru luat în considerare la calculul randamentului termic al ciclului prin randamentul interior al turbinei, respectiv randamentul adiabatic al pompei. Randamentul termic al unui ciclul Clausius-Rankine se poate calcula folosind metodologia obișnuită în termodinamică. Notații: Din bilanțurile energetice (conservarea energiei) pe un volum dat, se pot scrie relațiile
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
determină creșterea într-o oarecare măsură a lucrului mecanic consumat de pompă, respectiv diminuarea lucrului mecanic produs de turbină, lucru luat în considerare la calculul randamentului termic al ciclului prin randamentul interior al turbinei, respectiv randamentul adiabatic al pompei. Randamentul termic al unui ciclul Clausius-Rankine se poate calcula folosind metodologia obișnuită în termodinamică. Notații: Din bilanțurile energetice (conservarea energiei) pe un volum dat, se pot scrie relațiile: Randamentul termic al ciclului este: Puterea consumată de pompă este mult mai mică față de
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
ciclului prin randamentul interior al turbinei, respectiv randamentul adiabatic al pompei. Randamentul termic al unui ciclul Clausius-Rankine se poate calcula folosind metodologia obișnuită în termodinamică. Notații: Din bilanțurile energetice (conservarea energiei) pe un volum dat, se pot scrie relațiile: Randamentul termic al ciclului este: Puterea consumată de pompă este mult mai mică față de puterea furnizată de turbină, de exemplu pentru ciclul de mai sus, care funcționează între presiunile de 50 bar și 0,06 bar valorile entalpiilor sunt: "i" = 151,49
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
49 kJ/kg, "i" = 160,56 kJ/kg ("η" = 0,60), "i" = 2794,23 kJ/kg, "i" = 1860,42 kJ/kg ("η" = 0,85), deci pompa consumă doar cca. 1 % din puterea produsă de turbină. Neglijând consumul pompei, expresia randamentului termic al ciclului devine: În practică, randamentul interior al turbinei este afectat de formarea picăturilor de apă. Pe măsură ce aburul se destinde, el se răcește și se condensează, formând picături care lovesc paletele turbinei, determinând atât reducerea forței asupra lor, prin "pierderi
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
uscat (va avea un titlu mai mare). Se consideră că titlul aburului la ieșirea dintr-o turbină cu condensație trebuie să fie mai mare ca 0,88 0,9. Uneori ciclul Clausius-Rankine cu supraîncălzirea aburului este numit "ciclul Hirn". Randamentul termic al oricărui ciclu termodinamic poate fi crescut prin ridicarea temperaturii medii a sursei calde formula 19 a ciclului. Creșterea temperaturii aburului prin supraîncălzire are exact acest efect. În ciclurile folosite în termocentrale temperatura maximă este limitată de proprietățile materialelor folosite la
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]
-
de presiuni supracritice ale aburului (adică peste 221,2 bar), presiunile folosite în perioada actuală nedepășind 180 bar. Randamentul ciclului Carnot lucrând între temperaturile de 535 și 30 este de cca. 62 %. Există și alte posibilități de a crește randamentul termic al ciclului, prezentate în cele ce urmează. În acest caz aburul se destinde succesiv în două turbine. Aburul la presiunea și temperatura nominală (aburul viu), livrat de generatorul de abur, se destinde prima dată în "turbina (sau corpul) de înaltă
Ciclul Clausius-Rankine () [Corola-website/Science/318657_a_319986]