70,637 matches
-
un act elaborat, de construire artistică a textului (în vederea publicării), în contrast cu o comunicare factuală cotidiană, spontană. Sintetic, trăsăturile definitorii ale celor trei tipuri de texte sunt evidențiate în următorul tabel. Discriminarea celor trei tipuri textuale este însă dificilă, fiindcă „nu constă în stabilirea unor categorii abstracte, ci în recunoașterea realității lor în materia vie a literaturii. Este greu de trasat o linie de demarcație dintre literar și neliterar“, după cum afirmă criticul Adrian Marino (Dicționar de idei literare). 2.3. Particularități de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
că.../sunt de părere că/mi se pare/aș aprecia că...; - modalizatori: adverbe de mod, care exprimă atitudinea emițătorului (desigur, firește, cert, evident, imposibil etc.). 2.3.3. Textul narativ Textul narativ se definește ca un tip textual complex, ce constă în povestirea/relatarea unor întâmplări, a unei serii de evenimente reale sau ficționale, ordonate în virtutea unei logici interne. Narațiunea (diegeza) reunește două paliere de referință: a. istoria/fabula/subiectul este stratul evenimentelor narate; „universul povestit“ (ceea ce se povestește) se organizează
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
succesiune logică a ideilor, care trebuie să fie explicite, evitând termeni ambigui sau construcții sintactice echivoce. Absența clarității generează obscuritatea (formulări confuze, construcții sintactice neobișnuite), nonsensul (contradicție logică între termenii enunțului), para doxul (afirmație contrară unei opinii general acceptate). Corectitudinea constă în respectarea normelor limbii literare actuale, la toate nivelurile: ortoepic, ortografic și de punctuație, morfosintactic, lexicalsemantic și stilistic textual. Abateri frecvente: hipercorectitudinea (modificări fonetice, grafice sau flexionare determinate de false analogii), anacolutul (discontinuitate sintactică), dezacordul. Proprietatea are în vedere realizarea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în același timp, este modelat de funcția poetică a limbajului și de finalitatea creativității estetice. 3.4. Calitățile particulare ale stilului Printre calitățile particulare ale stilului se numără: oralitatea, concizia, cursivitatea, varia ția stilis tică, simetria, naturalețea, eufonia etc. Oralitatea constă în preluarea unor forme fonetice și lexicogramaticale specifice limbii vorbite întro zonă lingvistică/întrun mediu social. Este o calitate particulară a discursului colocvial. Mărci lingvistice: utilizarea frecventă a discursului direct/indirect liber, marcat subiectiv și afectiv prin interjecții, formule de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
o caracteristică a modernismului și postmodernismului, semnalând scindarea în „voci“, ruptura de nivel sau ironia, parodia, intertextualitatea. Mărci textuale: limbaj banal, prozaic, alături de cel retoric/emfatic, de exemplu; lexic eterogen, alăturând arhaisme și neologisme; mijloace expresive în contrast etc. Simetria constă în structurarea unui text sau a unui discurs pe principiul analogiei sau pe cel al recurenței. Se manifestă mai frecvent la nivel sintactic și la nivel stilistic. Mărci lingvistice: construcție simetrică a propozițiilor sau a frazelor; laitmotive sau refrenul în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
tip argumentativ, de 150 - 300 de cuvinte, pe o temă dată. Acesta presupune formularea ipotezei/a propriei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate ipotezei și formularea unei concluzii pertinente. Subiectul al IIIlea constă în elaborarea unui eseu structurat care vizează aspecte de analiză tematică, structurală și stilistică a operelor studiate ce aparțin autorilor canonici/speciilor literare/tipurilor de texte menționate în programa de examen. Autorii canonici sunt: → Mihai Eminescu → Ion Creangă → I.L. Caragiale
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
este organizată ca structură textuală complexă, cu straturi multiple de semnificare. Sintagma opera literară denumește și totalitatea creațiilor artistice ale unui scriitor. Caracteristicile operei literare Funcția definitorie a textului literar este funcția poetică/funcția stilistică. Aceasta conferă textului atributul literalității, constând în capacitatea limbajului artistic de a sem nifica altceva decât limbajul comun, uzual. Ficționalitatea este o altă caracteristică esențială a creației artistice. Astfel, textul literar nu desemnează referenți reali, ci își creează propriul referent imaginat. Acesta poate imita realitatea (raportul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
concretă în care scriitorul își construiește textul, apelând la forme discursive adecvate contextului stilistic și situației de comunicare artistică (directă/indirectă). Modurile de expunere sunt: narațiunea, descrierea, dialogul și monologul. Narațiunea (lat. narratio - povestire, istorisire) este modul de expunere care constă în relatarea unor evenimente, întro succesiune de secvențe temporale. Acest mod de organizare textuală însumează „fabula“ („povestea“, „istoria“, șirul de întâmplări) și „discursul“ (textul, modalitățile narării) și este definitoriu pentru genul epic (romanul, nuvela, povestirea, basmul, schița, snoava, parabola, fabula
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
stra tegia focalizării multiple etc.; tehnica acumulării prin juxtapunere - „efectul de listă“ -, a reluării „în cercuri concentrice“ sau „în oglindă“, tehnici cinematografice etc. Formele principale în care se concretizează descrierea artistică sunt: - Portretul literar în proză (tip de discurs descriptiv constând în prezentarea unui personaj literar prin reliefarea elementelor definitorii, de ordin fizic, moral și/sau psihic) se concretizează printrun sistem de semne stilistice cu rol de identificare, individualizare și diferențiere. În ansamblul textului epic, secvența portretistică are rolul unei pauze
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
apărea și în creația lirică, mai ales în lirica populară, ca formă discursivă ce aduce în primplan cele două instanțe specifice: eul liric și tuul liric. (Replici, Revedere, Ce te legeni... de M. Eminescu). Monologul numește modul de expunere ce constă în redarea în stil direct a unei replici mai ample a unui personaj, sau a reflecțiilor atribuite unui personaj sau eului liric. Utilizarea monologului accentuează componenta retorică a discursului, evidențiată prin elemente paraverbale specifice vorbirii directe (nivel fonetic), prin ocurența
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
o construcție gramaticală uzuală (morfologică ori sintactică). Figurile de stil se clasifică în funcție de tipul de modificare și de nivelul textual la care se produce. 2.9.1. Figuri de sunet/de nivel fonetic (metaplasme) Aliterația este figura de stil ce constă în selectarea cuvintelor în care se repetă o con soană sau grupuri consonantice, având un efect eufonic, onomatopeic sau simbolic: Prin vulturi vântul viu vuia ( G. Coșbuc). Asonanța se realizează prin repetarea unei vocale accentuate sau a unui grup vocalic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Coșbuc). Asonanța se realizează prin repetarea unei vocale accentuate sau a unui grup vocalic, în scopuri expresive: Când torsul saude lal vrăjilor caier/Argint e pe ape și aur în aer (M. Eminescu). Onomatopeea - figură de stil de nivel fonetic constând în utilizarea cuvintelor care sugerează sunete, zgomote din natură prin chiar corpul lor sonor (interjecții sau derivate ale unor interjecții, verbe la gerunziu): Și ca nouri de aramă și ca ropotul de grin deni, / Orizontuntunecândul, vin săgeți de pretutindeni, / Vâjâind
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
săgeți de pretutindeni, / Vâjâind ca vijelia și ca plesnetul de ploaie... (M. Eminescu); Iar pupăza zbârrr... peo dugheană! (I. Creangă). 2.9.2. Figuri de construcție/de nivel sintactic (metataxe) Repetiția este o figură de stil de nivel sintactic ce constă în reiterarea unui termen sau a unei sintagme în scop expresiv. Această metataxă se manifestă la nivel lexical (repetiția simplă) sau la nivel sintactic: - repetiția simplă (lexicală): Și plutești, plutești, plutești, / Printre alge, printre pești / Și înoți, înoți, înoți, / Până
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
vise departe e încă... (Al. Macedonski) - chiasm (repetarea a doi termeni cu schimbarea ordinii): Când prin această lume să trecem ne e scris / Ca visul unei umbre și umbra unui vis. (M. Eminescu) Enumerația este o figură de stil care constă în realizarea unei coordonări sintactice în scop expresiv. Integrat întro serie categorială, fiecare termen își potențează semni ficația prin raportare la ceilalți termeni: Proști și genii, mic și mare, sunet, sufletul, lumină - / Toates praf... (M. Eminescu); Căci eu iubesc / și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
AGAMEMNON DANDANACHE: [...] eu, care familia mea de la patuzsopt în Cameră și ca rumânul imparțial, care va să zică... cum am zițe... în sfârșit să trăiască! - I.L. Caragiale). 2.9.3. Figuri semantice/de nivel lexicosemantic (metasememe/tropi) Epitetul este figura de stil ce constă în alăturarea unui determinant expresiv pe lângă un substantiv sau verb, pentru a evidenția o însușire neobișnuită a „obiectului“/per sonajului/acțiunii. Apare cu o frecvență mare nu numai în textul liric, ci și în creația epică, mai ales în secvențe
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
a humei despuiare / Și unda logodită sub cer vor spune cum?) sau din Semn 1 de Nichita Stănescu (Plutea o floare de tei / în lăuntrul unei gândiri abstracte). Metonimia (gr. metonymía - înlocuirea unui nume cu altul) este un trop ce constă în substituirea unui termen propriu cu un termen expresiv poetic, pe baza unei relații logice, de ordin calitativ. Caracterul logic al acestei figuri de gândire (metasemem) îi determină pe moderniști, care cultivă o poezie intelectualizată, conceptualizată, să deplaseze centrul de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
genul substituind specia etc.: [...] tot ce mișcăn țara asta, râul, ramul, / Mie prieten numai mie, iară ție dușman este (M. Eminescu); Căci toată floarea vă cunoaște / Și toată frunza ei vă știe (O. Goga). Oximoronul este figura de stil ce constă în alăturarea neașteptată a două cuvinte incompatibile ca sens, pentru a crea o imagine artistică inedită (coincidentia oppositorum). Pentru că, în general, conciliază un substantiv și un adjectiv, oximoronul a fost prezentat și ca epitet antitetic. Este evident, însă, că epitetul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
o alta, mai puțin directă: De la adormirea bătrânului ȘtefanVoievod, părintele Moldovei, trecuseră șaptezeci și doi de ani. (M. Sadoveanu); Era calul din poveste, înainte de a mânca tipsia cu jar. Numai pielea și ciolanele. (M. Sadoveanu) Antifraza, figură de stil cu caracter ironic, constă în utilizarea unui cuvânt, a unei lo cuțiuni sau sintagme, cu un sens opus celui denotativ: Răsplata prea frumoasă: un giulgi și patru scânduri. (M. Eminescu); TRAHANACHE: Bravos! Fănică trădător! Frumos!... (I.L. Caragiale) 2.9.4. Figuri de gândire/de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
pas / Cinea plecat din joc, cinea rămas / Cine șia smuls pereții rând pe rând / Cine santors mereu cu ziuan gând / Cinea pierdut și cinea câștigat / De toate înlănțuit sau dezlegat. (Gh. Țărnea) Hiperbola este o figură stilistică de gândire ce constă în exagerarea dimensiunilor, a proporțiilor reale ale unui obiect, fenomen etc. cu scopul sporirii expresivității. Hiperbola evidențiază o modificare semnificativă în perceperea realității, prin ampli ficare sau prin diminuare. Poate dubla un trop (epitet hiperbolizant, comparație, metaforă etc.). Fiind un
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
pe cea mai mare. Ne punem în gând o fericire, o speranță, în sfârșit ceva frumos, dar peste câteva clipe observăm mirați că ni sa terminat apa. 2.9.5. Figuri de adresare Interogația retorică este figura de stil ce constă în formularea unei întrebări la care nu se așteaptă răspuns. Reprezentând adesea o strategie discursivă de implicare a lectorului/a auditoriului, interogația retorică are menirea să accentueze o idee, o aser țiune, un sentiment. - Uneori, are rol de structurare a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
cele mai multe ori), intonația specifică: Lumina ce largă e! / Albastru ce crud! (L. Blaga); ȘTEFAN: Oh! pădure tânără!... (B. Șt. Delavrancea); Tu nu ești om, Lică, ci diavol! (I. Slavici) Invocația retorică este figura de stil utilizată în scop expresiv care constă în adresarea către o instanță tutelară (muza, o divinitate etc.), către o entitate abstractă personificată, către un personaj imaginar, ori real, dar absent. În literatura clasică (în epopee, imn, odă, psalm) este plasată chiar în enunțulincipit. În poezia modernă, poate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
modernă, poate apărea în orice secvență: Când deodată tu răsăriși în calemi, / Suferință tu, dureros de dulce (M. Eminescu); Ruga mea e fără cuvinte, / Și cântul, Doamne, îmi e fără glas. (T. Arghezi) Apostrofa este o figură retorică de adresare constând în întreruperea neașteptată a discursului, pentru a interpela un interlocutor real sau fictiv, pe un ton ironic, agresiv, sarcastic ori sentențios: Iată, e noapte fără ferestren afară. Dumnezeule, de acum ce mă fac? (L. Blaga) Invectiva: Figură de stil ce
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în întreruperea neașteptată a discursului, pentru a interpela un interlocutor real sau fictiv, pe un ton ironic, agresiv, sarcastic ori sentențios: Iată, e noapte fără ferestren afară. Dumnezeule, de acum ce mă fac? (L. Blaga) Invectiva: Figură de stil ce constă în utilizarea unui cuvânt jignitor, a unei violențe de limbaj: Prea făcurăți neamul nostru de rușine și ocară, / Prea vați bătut joc de limbă, de străbuni, de obicei, / Ca să nu sarateodată ce sunteți - niște mișei! (M. Eminescu) Imprecația: Figură retorică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
reluarea unui cuvânt în rimă (de exemplu, substantivul plumb în poezia lui Bacovia), prin rimarea unor omonime/omofone (...cuvântul /...cu vântul), sau prin rimarea unor cuvinte dintre care unul îl încorporează pe celălalt (... cristalină /...alină). - Rima imperfectă, numită și asonanță, constă în diferențe de sunete (de obicei consoane) în segmentele acustice care formează rima (Și pentru cine vrei să mori? / Întoarcete, te ndreaptă / Spreacel pământ rătăcitor). - Semirima reprezintă un model combinat între versul clasic și cel modern, constând în alternanța versurilor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
numită și asonanță, constă în diferențe de sunete (de obicei consoane) în segmentele acustice care formează rima (Și pentru cine vrei să mori? / Întoarcete, te ndreaptă / Spreacel pământ rătăcitor). - Semirima reprezintă un model combinat între versul clasic și cel modern, constând în alternanța versurilor albe cu versuri rimate încrucișat (abcb/1, 24, 3: Orele plutesc pe lângă umărul tău, / sferealbastre, șintre ele e Saturn. / Și cum se duc, se micșorează / mai înserat și mai nocturn. - N. Stănescu). Versul este definit ca unitate
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]