KorAP: Find »[drukola/base=plin & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...2555 2556 2557 ...2581 >

64,523 matches

Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626

-se prin câteva schițe, povestiri și nuvele izbutite. Trei dintre cele mai reușite nuvele ale lui Aurel Martin: Grânele, Pământ în luncă și Fântâna cu apă vie, sunt strânse acum într-un singur volum, purtând titlul primei dintre ele. Viața plină de clocot a satelor noastre de azi, chipurile impresionante ale țăranilor muncitori, educați și conduși de Partid, în lupta împotriva dușmanului de clasă și a apărătorilor lui oportuniști; felul cum țăranii muncitori biruie zvârcolirile, uneltirile, sabotajul și crimele chiaburilor; nețărmurita

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
noduri Devine-o specialitate. Așa-i cu gintea criticastră: Cu ea, și-aprind doar paie-n cap Cei ce-n literatura noastră În plapomele vechi nu-ncap. Sunt și destui ce tac din gură: Prudenți, te-așteaptă-ntâi să mori. Mari dascăli plini de-nvățătură Mici repetenți ca scriitori! De ce-și spun ei „îndrumătorii” Când nu știu ce e îndurare? Te uită: ofilindu-ți zorii, De munca ta nimic nu-i doare. Ce n-a mișcat la el sub lupă, Aceea nu e viață

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639

nu erau nici ignoranți în privința realității, nici pur și simplu ipocriți, atunci ce au vrut să spună prin afirmația cutezătoare că toți oamenii sînt creați egali? În ciuda atîtor dovezi în favoarea contrariului, ideea că oamenii sînt în mod fundamental egali era plină de înțeles pentru Jefferson, așa cum fusese și pentru alții înaintea lui, de exemplu filozofii englezi Thomas Hobbes și John Locke 1. De la Jefferson încoace, multe alte persoane din lumea întreagă au ajuns să accepte, într-un anumit mod, ideea egalității

Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
public atît de larg, încît au tendința de a rezista în timp. Deși unor observatori asemenea metode graduale le par iraționale, la o cercetare atentă, acestea par să fie un mod rațional de a aduce schimbări importante într-o lume plină de incertitudine 2. Cele mai dezastruoase decizii din secolul al XX-lea s-au dovedit a fi acelea luate de liderii autoritari eliberați de constrîngeri democratice. În timp ce democrațiile înaintau cu poticneli, liderii despotici, prinși în propriile viziuni înguste despre lume

Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
cu relevanță pentru politică, guvernare și stat, a crescut în fiecare țară democratică. Într-adevăr, nici o persoană nu poate fi expert în toate acestea de fapt, poate fi doar în cîteva. În final, aprecierile referitoare la politici nu sînt doar pline de incertitudine, ci cer, de obicei, judecăți dificile asupra compromisurilor. Comunicații. De-a lungul secolului al XX-lea, cadrul social și tehnic al comunicării umane din țările avansate a suferit schimbări extraordinare: telefon, radio, televiziune, fax, televiziune interactivă, Internet, sondaje

Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660

e noapte și doarme. Zice că așa e În industria serviciilor și că Arcodas e un super mega client, și că de-asta Îl plătesc. Tot ce pot să spun e că, dacă Iain Wheeler sună În timp ce eu sînt În plin travaliu, telefonul ăla o să zboare direct pe fereastră. — Există cumva prin apropiere un telefon fix de la care aș putea suna? o Întreabă Luke pe ecografă. Becky, sper să nu te superi... — E În regulă, spun fluturînd din mînă. Vă conduc

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
Fata cu Landoul Roz-aprins“. Doar că, dacă o să fie băiat, o să-l fac bleu deschis, cu sprayul. Ba nu... bleu-turcoaz. Și toată lumea o să zică... Azi-dimineață am vorbit cu Giles, de la agenția imobiliară, Îmi Întrerupe gîndurile Luke. — Serios? Ridic iute privirea, plină de speranță. — A găsit ceva? — Nimic. — A. Mă dezumflu. În momentul ăsta, locuim Într-un apartament uluitor tip penthouse, pe care Luke Îl are de patru ani. E de vis, doar că nu are grădină, și peste tot e mochetă

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
nasc În decembrie, și tocmai am aflat cît de minunată e Venetia Carter, și m-am Întrebat dacă există o șansă, cît de mică, să obțin o consultație la ea? — Regret, spune femeia ferm, dar politicos. Doamna Carter are agenda plină În prezent. — Nu-nțelegeți, sînt disperată! Și cred cu tărie că am nevoie de o naștere holistică, În apă. În plus, locuiesc În Maida Vale și sînt gata să plătesc mai mult decît tariful normal. — Doamna Carter e absolut... — Aș

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
ton de afaceri. — Ok, și eu am să fac la fel, zic, cu ochii la niște copii Îmbrăcați ca animale. Trebuie neapărat să-i luăm copilului un costum de urs polar. Îndoi colțul și trec la pagina următoare, care e plină de haine de schi În miniatură, absolut adorabile. Și ia uite la căciulițele astea cu ciucuri! — Luke, cred că ar trebui să ducem copilul la schi de la o vîrstă cît mai fragedă, spun În clipa În care intră În cameră

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
un pic și pe la tine, zice Danny În cele din urmă. Londra e În drum spre Tailanda, nu? Da! Am parte de RESPECT ABSOLUT. Tot restul zilei, Jasmine abia dacă scoate cîte un cuvințel, mulțumindu-se să-mi arunce priviri pline de admirație. Și Eric a fost cît se poate de impresionat cînd a auzit că am „avut o atitudine proactivă, prin intermediul căreia am făcut cîțiva pași În direcția implementării proiectului“, cum s-a exprimat el. Dacă am avea și noi

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
Mama Își ține respirația. — Janice, ai auzit? Becky s-a Întîlnit cu o fată Bond În sala de așteptare! — Iar locul e foarte plăcut, și mi-am ales o naștere holistică, În apă, și mi-au dat o sacoșă cadou, plină cu tot felul de vouchere la spa... — Ce frumos! spune mama. Și e o femeie cumsecade, da? Doctorița? — Foarte cumsecade. Fac o pauză, apoi arunc În treacăt: — E fosta iubită a lui Luke. Incredibil, nu? Fosta iubită? glasul mamei se

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
mare chef, fac și eu ce face ea. — Așa, acum vreau să-mi spui care e motivația ta? — Să-l păcălesc pe Luke, Îi amintesc. Nu! Motivația ta interioară. Personajul tău. Suze Închide ochii o clipă, de parcă ar fi În plină ședință de spiritism. — Ești mamă pentru prima oară. Îți vezi copilul pentru prima oară. Ești Încîntată... și totuși surprinsă... Sexul copilului e altul decît te așteptai... Niciodată n-ai fost atît de uluită În viața ta. O simți cu toată

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
Le-am cerut să pună În coș și o sticlă de șampanie, un ștergar În pătrățele și un sfeșnic „de picnic“ cu trei brațe din plastic de la Homewares, doar așa, pentru decor. La ora prînzului, pornesc spre biroul lui Luke plină de voie bună. Nici nu mai știu de cînd n-am mai făcut ceva atît de spontan! În afară de asta, sînt cel puțin cîteva săptămîni de cînd n-am mai trecut pe la Brandon Communications, și abia aștept să-i revăd pe

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
Jess din cap, exasperată. Janice a luat-o razna complet. Îmi trimite Întruna tot felul de lucruri pe care le-a găsit ea pe internet, tot soiul de site-uri care zic că Chile e o țară periculoasă și instabilă, plină de boli și mine de pămînt. Păi și e? zic speriată. Sigur că nu! spune Jess. Îndrugă numai prostii. Ia o gură de vin. — SÎnt doar cîteva mine terestre ici și colo, atîta tot. Și au o mică problemă cu

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
de Înghesuiți ce sîntem la Dorchester... Înfiorător de multă lume... La Dorchester? Privesc absentă telefonul. Apoi, cuprinsă brusc de frisoane, Îl lipesc cît pot de ureche. Nu aud nici o zarvă În fundal. Nu se află Într-o sală de bal plină de lume, așa-i? Minte. — Becky? Mai ești pe fir? — Păi... Îhm... da. SÎnt atît de șocată, că simt că mă ia cu amețeală. — Și lîngă cine stai? — Stau lîngă... Mel. Cred că trebuie să-nchid, scumpo. — Ok, zic amorțită

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
de buchete stîngaci, și eu Îi dau bomboanele și sticluța de whisky. — Hai să mergem... Luke Îmi arată către bucătărie și Îl urmez spre zona unde avem o canapea și o masă joasă. Soarele după-amiezei tîrzii inundă camera, ca În plină vară. Luke se lasă să cadă pe canapea lîngă mine și ia o gură din sticla de bere de pe masă. — Becky, am vrut doar să-ți spun că-mi pare rău. Se freacă pe frunte, de parcă ar vrea să-și

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
trădat. Cum adică, repede? — Ei, cum adică repede! CÎt de curînd ești În stare, sinceră să fiu. Încercăm să ne salvăm magazinul, deci cu cît avem ceva mai repede, cu atît mai bine... În clipa În care Îi zăresc privirea plină de reproș, tac. — Aș putea să vă dau ceva „repede“, zice, articulînd cuvintele cu dispreț. Aș putea, fără probleme, să vă dau cîteva idei la plesneală, În cîteva secunde. Sau aș putea să fac ceva care să Însemne ceva. Lucru

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
ridic mai bine În scaun, mirată. În primul rînd, nici nu mi-a trecut prin cap că o să-mi observe cineva lipsa. Și, În al doilea rînd, de cînd Își ridică Jasmine vocea măcar cu o notă peste monosilabele ei pline de plictis? — SÎnt pe drum, zic. Ce-i? — E vorba de amicul tău, Danny Kovitz. Simt un junghi de alarmă. Te rog, Doamne, nu-mi spune că mă lasă baltă. Te rog nu-mi spune că vrea să se retragă

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
tricoul tău. — Nimic, zic fîstîcită. Nimic! E doar... o glumă! Adică, evident, nu e vorba de tine. Ci de altă oafă roșcată. Ăă... femeie. Persoană. Nu merge deloc bine. — Bună treabă, Becky, spune Danny În urechea mea. Ai fost foarte plină de tact. Venetia trage aer În piept adînc, de parcă ar face eforturi să se controleze. Dacă stau să mă uit bine la ea, e destul de afectată. — Becky, zice Într-un final, putem să schimbăm două vorbe? — Două vorbe? repet stresată

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
spune Venetia uimită. Vrea să-și vadă copilul cît de des se poate după... Tace, delicat. — Dorește ca situația să fie rezolvată cît mai amiabil. Însă, evident, asta depinde doar de tine. Nu pot să-i mai ascult vocea dulce, plină de otravă. Trebuie să scap de-aici. Te Înșeli, Venetia, zic, luptîndu-mă cu haina. Îți faci iluzii deșarte. Luke și cu mine avem o căsnicie solidă, bazată pe iubire! RÎdem, vorbim, facem dragoste... Venetia mă privește cu nesfîrșită milă. — Becky

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
adierea Înghețată trece fără probleme prin tunica mea de șifon. Trebuie să intru cît mai repede. Îmi legăn picioarele ca o rață prin scuarul din fața intrării impozante de la Guildhall, apoi dincolo de ușile masive de stejar. Înăuntru, zona de recepție e plină de mănunchiuri de baloane bleu și de bannere pe care scrie „Petrecerea foștilor absolvenți de la Cambridge“; un panou imens e acoperit cu poze vechi din vremea studenției. În fața mea, un grup de patru bărbați se bat unul pe altul pe

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
Înainte să o pot opri, vocea Venetiei mi se strecoară iar În minte. Ai fost o schimbare binevenită, Becky. Îl faci să rîdă. Însă ești departe de a fi la nivelul lui. Vacă... idioată... și tembelă. O aschimodie... oribilă... și plină de fițe... Mă șterg la ochi, mă ridic În capul oaselor și trag aer În piept de trei ori, lung. N-o să mă mai gîndesc la ea. Sau la povestea asta. — Doamna Brandon? Se aude un ciocănit ușor În ușă

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
aibă la chioșc... se Încruntă, gînditoare. Cred că are o colegă. Stați puțin. Un moment mai tîrziu revine, cu un blocnotes Basildon Bond. Vă ajunge o coală? — S-ar putea să am nevoie de mai multe, zic cu un aer plin de importanță. Mi-ați putea da... trei? Nu-mi vine să cred cît i-am scris lui Luke. Odată pornită, nu mă mai pot opri. Habar n-aveam că aveam atîtea adunate În suflet. Am Început vorbindu-i despre nunta

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-mi spui cum a fost! Apropo, el e Zane. — Bună! Îi fac cu mîna lui Zane, care e Îmbrăcat din cap pînă-n picioare În piele și ridică o mînă a salut. — Mersi mult! Motocicleta demarează În trombă. Apuc mînerul valizei, plină cu haine de schimb și accesorii și-mi iau brațul de flori pe care le-am cumpărat azi-dimineață ca să le Împrăștii prin casă. Pornesc spre numărul treizeci și trei, reușesc să urc valiza pe scări și sun la ușă. Nici un răspuns. După

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
bucătărie și Încep să deschid dulapurile construite artizanal ale Fabiei, căutînd ceaiul. Dumnezeule, asta cică e casa mea. S-ar zice că știu unde e ceaiul. — Încearcă-l pe ăla, zice Luke, În clipa În care eu deschid un bufet plin cu cratițe și-i trîntesc ușile cu putere, dar fără a face zgomot, dat fiind că e un bufet scump și bine făcut. — Ăla din colț? — A, da. Îl deschid și dau peste o cutie cu plicuțele de ceai. Le

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]