67,111 matches
-
decât posibilitatea libertății sociale autentice. Problema este că leninismul gândește în termeni existențiali radicali categoriile ideale ale egalității și libertății, a căror aplicabilitate empirică o cere integral și cât mai rapid posibil. Din punct de vedere social, leninismul pretinde că acționează în numele unui proletariat imatur, pe care îl susține și orientează în procesul emancipării sale revoluționare; romantismul, pe de altă parte, privilegiază ca și categorie socială țărănimea, "îndrăgită ca un prunc, ca imagine a unei stări naive și desăvârșite din care
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
vieții" conta prea puțin, aceștia abordând "omul în primul rând ca pe o ființă lăuntrică, de raportat la eternitate și la infinit. Nu aveau vocația acțiunii" (Huch: 2011, 505). Nu se poate afirma același lucru și despre leninismul romantic, acesta acționând, cu mai mult sau mai puțină "vocație" asupra omului pentru a îl transforma, din exterior, în sensul încercării de a crea un sentiment de intimitate colectivă între partid și societate organicismul mai sus menționat proiectându-l ulterior, în formă militantă
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ceilalți compatrioți europeni, spiritul universalist al marxismului și au optat pentru susținerea în conflict a națiunii din care făceau parte, în detrimentul sinergiei politice de care ar fi trebuit să dea dovadă toate socialismele europene denunțând caracterul "imperialist" al războiului și acționând în vederea concretizării revoluției globale (Gregor: 2002, 201). Gregor distinge două categorii majore de fascism, fiecare alcătuită la rândul ei din diferite "specii" și "subspecii": "fascismul generic", compus din "conducere charismatică, partide unitare, ideologii formale anti-democratice, scopuri mesianice, participare orchestrată, ca
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
războiul din Afghanistan în baza acelorași considerente. Dar, în timpul conferinței pentru securitate și cooperare în Europa s-a văzut cel mai clar orientarea statică, stagnantă a leninismului sistemic: confruntat cu atacul "burghez" al drepturilor omului și al democrației, nu a acționat militant și hotărât, așa cum s-ar fi întâmplat probabil în cazul leninismelor care l-au precedat. Și-a demonstrat lipsa de spirit revoluționar, cu alte cuvinte, reacționând la valorile occidentale, fără a căuta să le contrapună convingător o ofensivă ideologică
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
spunem așa, valori burgheze, în încercarea de a se reinventa. Odată cu intrarea în scenă a lui Gorbaciov, leninismul va fi gradual perceput mai degrabă ca problemă decât ca rațiunea existențială a statului sovietic, sucombând astfel sub presiunea ideologiei "burgheze" care acționa atât din interior, cât și din exterior. De ce s-a petrecut atunci invazia Cehoslovaciei în vara anului 1968, dacă leninismul sistemic își pierduse substanța revoluționară? De ce a acționat în maniera în care leninismul europenizat va pune capăt revoluției maghiare, acesta
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
rațiunea existențială a statului sovietic, sucombând astfel sub presiunea ideologiei "burgheze" care acționa atât din interior, cât și din exterior. De ce s-a petrecut atunci invazia Cehoslovaciei în vara anului 1968, dacă leninismul sistemic își pierduse substanța revoluționară? De ce a acționat în maniera în care leninismul europenizat va pune capăt revoluției maghiare, acesta din urmă fiind fără doar și poate revoluționar? Din rațiuni mai degrabă politice decât ideologice, aș răspunde. Dacă Hrușciov a patronat zdrobirea revoluției maghiare pentru a extinde influența
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
capăt revoluției maghiare, acesta din urmă fiind fără doar și poate revoluționar? Din rațiuni mai degrabă politice decât ideologice, aș răspunde. Dacă Hrușciov a patronat zdrobirea revoluției maghiare pentru a extinde influența destabilizatoare a acestuia asupra "lagărului socialist", el a acționat și datorită unor convingeri ideologice profunde, fiind încredințat de victoria globală, mai devreme sau mai târziu, a comunismului. Brejnev, în schimb, deși format la rândul său la școala leninistă, a preferat să pună deoparte dinamismul revoluționar al acesteia în favoarea unei
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
deviaționism mic- burghez". Nu este de mirare deci că Moscova a optat pentru invazia Cehoslovaciei, fie și numai pentru menținerea stabilității politice derivată din leninism. Revenind la intelectuali, aceștia argumentau în favoarea unei raportări critice a oamenilor la mediul cultural înconjurător, acționând asupra lui creativ și construindu-l deci în funcție de necesitățile intelectuale proprii. De asemenea, conceptul de "practică" în sens leninist, de acționare în numele, pentru și din interiorul partidului, capătă o turnură sartriană și, aș adăuga, hegeliană, transformându-se în ""luptă pentru
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în practică poate fi numit leninism post-bolșevic avant la lettre. Leninismul post-bolșevic a fost ultima fază a leninismului sovietic pe care o voi analiza în detaliu în ultimul capitol al lucrării a cărui principal protagonist, Mihail Gorbaciov, a gândit și acționat în mare măsură similar cu Dubcek, deși a fost, până la un anumit punct, mult mai stăpân pe reformarea comunismului sovietic decât a fost Dubcek pe reformarea celui cehoslovac. Principala caracteristică a leninismului post-bolșevic rezidă în abandonarea imaginii de "fortăreață" impenetrabilă
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și își păstrează forța trăsăturile fundamentale generale inalienabile ale revoluției socialiste și construcției socialiste. Experiența cumulată a dezvoltării socialismului mondial convinge, în speță, de următoarele: • Problema de bază a revoluției rămâne în continuare problema puterii. Sau puterea clasei muncitoare, care acționează în alianță cu întregul popor muncitor, sau puterea burgheziei. O a treia posibilitate nu există. • Trecerea la socialism este posibilă numai dacă clasa muncitoare și aliații ei folosesc puterea politică reală, pe care au cucerit-o, în scopul lichidării dominației
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
secund, la poziția ei tradițională de depozitar al ideilor naționale" (Alexiev: 1982, 207). Revenind la "războiul popular", aflăm că, spre deosebire de războaiele clasice, în care "acțiunile de luptă sunt duse numai sau aproape numai de forțele armate regulate", în cadrul "războiului popular" "acționează și joacă un rol important formațiunile de luptă populare (guerile, partizani, gărzi patriotice, formațiuni de rezistență etc.) care, în funcție de împrejurări, pot acționa independent sau împreună cu armata regulată" (Soare: 1988, 216). O tipologie a acestui tip de război, avansată în ultimii
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în care "acțiunile de luptă sunt duse numai sau aproape numai de forțele armate regulate", în cadrul "războiului popular" "acționează și joacă un rol important formațiunile de luptă populare (guerile, partizani, gărzi patriotice, formațiuni de rezistență etc.) care, în funcție de împrejurări, pot acționa independent sau împreună cu armata regulată" (Soare: 1988, 216). O tipologie a acestui tip de război, avansată în ultimii ani ai regimului, ne ajută să înțelegem mai bine maniera în care leninismul romantic își concepea (in)securitatea Astfel, "războiul popular" nu
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
capacitățile militare ale fiecăreia în parte: "forțele țărilor participante la Tratatul de la Varșovia se bazează pe forța și tăria fiecărei armate naționale", iar "răspunderea fiecărui stat este de a întări propriile sale armate" (Oancea et. al.: 1981, 39). Pretinzând că acționează prin împuternicirea și în numele poporului, cu care încerca să edifice varianta romantic leninistă de socialism, Ceaușescu declara viguros că, acționând exclusiv pentru securitatea națiunii române, conducerea armatei acesteia nu putea fi sub nicio formă exteriorizată: "nu se poate concepe în
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
armate naționale", iar "răspunderea fiecărui stat este de a întări propriile sale armate" (Oancea et. al.: 1981, 39). Pretinzând că acționează prin împuternicirea și în numele poporului, cu care încerca să edifice varianta romantic leninistă de socialism, Ceaușescu declara viguros că, acționând exclusiv pentru securitatea națiunii române, conducerea armatei acesteia nu putea fi sub nicio formă exteriorizată: "nu se poate concepe în nici un fel cedarea vreunei părți, cât de mici, a dreptului de comandă și de conducere a forțelor armate de către partid
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
dizolve și cât de greșită a fost hotărârea de înființare a Biroului Informativ. Cu atât mai mult astăzi, când numărul partidelor comuniste a crescut foarte mult, când ele s-au călit și maturizat, dovedindu-și capacitatea de a gândi și acționa în mod autonom, când mișcarea revoluționară s-a amplificat și a îmbrăcat forme noi, existența sub orice formă a unui centru în mișcarea comunistă nu mai este nici necesară, dar nici posibilă (Politica internaționalistă...: 1972, 140). Bineînțeles, Ceaușescu prefera să
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
dintre toate partidele frățești pe baza principiilor marxism-leninismului și internaționalismului proletar, pentru întărirea coeziunii forțelor antiimperialiste. Noi am pornit de la dorința ca, în ciuda divergențelor existente, bazîndu-ne pe ceea ce ne unește, pe ceea ce este comun și fundamental în lupta noastră, să acționăm astfel încât consfătuirea să slujească unității zecilor de milioane de comuniști din întreaga lume, a giganticelor forțe sociale care se ridică împotriva imperialismului, pentru victoria idealurilor revoluționare, de pace și prosperitate ale popoarelor (Ceaușescu: 1970, 64-65). În general însă, tonul lui
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
burgheze"; impunerea unor tactici și experiențe "străine" (citește sovietice) nu ar fi putut decât să îngreuneze și chiar să compromită procesul de "construire a socialismului" în RSR. Partidul comunist nu trebuie să se cramponeze de trecut, de legități care au acționat într-o altă perioadă și în alte condiții istorice, de așa-zisele adevăruri absolute elaborate o dată pentru totdeauna. Cu adevărat obligatoriu este ceea ce, în condițiile concret-istorice de astăzi, din fiecare țară, contribuie la progres, la mersul înainte al societății socialiste
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ideologică dominantă după 1971. Nu degeabă momentul nașterii simbolice a leninismului romantic s-a consumat în 1968, în timpul și după "primăvara de la Praga": Ceaușescu era încântat de cotele la care ajunsese suportul său popular. Treptat, până în vara lui 1971, acesta, acționând cu o determinare pe care i-o insufla siguranța nou dobândită, a început să lanseze mesaje tot mai autoritare în direcția dezvoltării culturale, sociale, economice și politice a țării, care erau însă estompate de succesele diplomatice ale regimului în ceea ce privește Occidentul
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
noastre. Nu putem admite ca pe diferite canale și sub diferite forme să se propage concepții rasiste, șoviniste, naționaliste, să se facă apologia brutalității, a modului de viață burghez. Noi avem o mare răspundere în fața partidului, poporului și trebuie să acționăm cu fermitate împotriva a tot ceea ce poate duce la poluare spirituală. Nu putem admite ca de dragul așa-zisei libertăți să se propage prin mijloacele noastre sau în țara noastră concepțiile retrograde, moravurile claselor exploatatoare, modul de viață burghez, indiferent de unde
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
înspre articularea unui cadru de gândire și înțelegere normativ-leninist. Astfel, "complexitatea ei dialectică", se pronunța Ceaușescu, "înglobează atât interesele individului, cât și interesele colectivității sociale. Altfel", avertiza acesta, "se transformă în anarhie. Libertatea înseamnă a înțelege necesitățile societății și a acționa în sensul intereselor societății, ale națiunii tale. Asta înseamnă să fii cu adevărat liber!" (Rolul conducător al partidului...: 1972, 196). Ce concluzie poate fi extrasă din determinarea lui Ceaușescu de a concepe și implementa "tezele din iulie"? Momentul marchează, am
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în sens leninist, în nici un caz "burghez", în ciuda și tocmai datorită intenționalității lor originale. Cu alte cuvinte, leninismul romantic nu s-a mulțumit să se resemneze cu avansul ideologic occidental, așa cum s-a întâmplat în cazul leninismului sistemic, ci a acționat împotriva lui cu toate mijloacele pe care le-a avut la dispoziție. Și-a păstrat deci substanța revoluționară, iar cu timpul, în loc să o piardă, cum s-a întâmplat cu celelalte regimuri leniniste est-europene, care lăsaseră garda jos și se "îmburgheziseră
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
trecută în revistă contraofensiva ideologică care i-a fost opusă de către acesta din urmă. Leninismul romantic, după cum s-a amintit, nu s-a mulțumit să reacționeze, la fel ca majoritatea celorlalte regimuri leniniste, la provocarea ideologică a Occidentului; dimpotrivă a acționat direct și prin toate mijloacele pe care le avea la îndemână împotriva supremului inamic. Care era accepțiunea romantic leninistă asupra drepturilor omului? Așa cum am observat, drepturile omului nu puteau fi împlinite decât prin intermediul popoarelor, neputând fi gândite disociat de acestea
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a drepturilor omului. Organelor naționale le revine în fond sarcina ca, în raport cu specificul fiecărei țări, de condițiile nemijlocite și de prioritățile care se desprind dintr-o analiză realistă pentru un stat sau altul, să fundamenteze direcțiile concrete în care trebuie acționat pentru a asigura o garantare reală și cât se poate de potrivită a drepturilor omului. Nu au nimic cu colaborările internaționale încercările de a atribui exclusiv individului calitatea de "subiect de drept internațional", de a acredita ideea că el are
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
unui nou ev mediu îmbibat de o apăsătoare atmosferă inchizitorială, mai ales de posibilitatea de a fi acuzat că a instaurat o situație politică, economică, socială și, nu în ultimul rând, culturală de acest gen în România și constrâns să acționeze în direcția relaxării ei Ceaușescu a denunțat direct presiunile făcute asupra intransigenței ideologice a leninismului romantic și indirect, probabil, puritatea ideologică pierdută prin care celelalte state socialiste își confirmau astfel "îmburghezirea". "Drepturile sociale" ale omului, înscrise în Constituția RSR, "fundamentale
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
plus, "lagărele" erau dominate de mari puteri. RSR nu ar fi avut nici o șansă să ocupe poziția Uniunii Sovietice în mișcarea comunistă internațională; dar, așa cum știm, Ceaușescu se imagina pe sine cu obstinație în postura de lider al unei superputeri, acționând pentru a transforma RSR într-o putere de un respectabil grad doi până în mitizatul an 2000. O lume geopolitic mai fluidă i-ar fi permis deci Bucureștiului un pragmatism economic și politic neîncorsetat, aducând astfel mai aproape idealul unei Românii
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]