64,186 matches
-
timpul lui William al IV-lea. În mod normal, în democrațiile liberale, care sunt atât monarhii constituționale cât și state naționale - cum ar fi cele din Danemarca, Japonia sau Suedia - exercitarea prerogativei regale servește și ca o funcție ceremonială care atestă și consfințește public suveranitatea statului. Constituția României din 1923, cea mai recentă constituție monarhică românească elaborată într-un climat liber și democratic, prevede detaliat - în special la art. 88, dar și la alte articole - care sunt puterile Regelui României: Art.
Prerogativă regală () [Corola-website/Science/337492_a_338821]
-
de Producție Cinematografică București. Regizor secund a fost Ion P. Ion. Actrița Nicoleta Ilie, interpreta personajului Ana Stroe, a debutat cu acest rol în cinematografie. Filmul "" a fost vizionat de 1.964.158 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Vară
Vară sentimentală () [Corola-website/Science/328465_a_329794]
-
în secolul 20, moscheea din Mecca devenind cea mai mare din lume. De la ,pelerinajul de adio” al profetului Muhammad, in anul 630, Mecca a devenit o localitate interzisa persoanelor care nu aparțin credinței musulmane. Pelerinii au o viză specială care atestă apartenența lor la religia islamică. Pe drumurile care duc spre Mecca sunt numeroase puncte de control menite să-i depisteze pe eventualii intruși. Pelerinajul la Mecca (hajj) este inclus în comportamentul obligatoriu al oricărui musulman (fard), conform Shariei. Astfel că
Moscheea Sfântă din Mecca () [Corola-website/Science/328511_a_329840]
-
din mai multe ramuri economice, membrii rețelei reușind să strângă în timp sume mari de bani. Acțiunea este prezentată într-un stil satiric. El se află pe locul 21 în topul celor mai vizionate film românești din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România. Intransigentul ziarist Victor Mirea (Emil Hossu), poreclit „Balaurul”, de la cotidianul național de mare tiraj „Atitudinea” întreprinde o anchetă la IAS Todești, descoperind că responsabilii Melcu (Marius Pepino
Secretul lui Bachus () [Corola-website/Science/328486_a_329815]
-
oră de film, cât totalizau scenele în care el ar fi trebuit să apară”. Filmul "Secretul lui Bachus" a avut parte de un mare succes la public, fiind vizionat de 5.673.747 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. El a fost relansat la 1 februarie 2002, fiind vizionat de încă 58 spectatori
Secretul lui Bachus () [Corola-website/Science/328486_a_329815]
-
alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. El a fost relansat la 1 februarie 2002, fiind vizionat de încă 58 spectatori. "Secretul lui Bachus" se află astfel pe locul 21 în topul celor mai vizionate film românești din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România. Succesul filmului a determinat identificarea actorului Ștefan Mihăilescu-Brăila cu personajul Bachus. Actorul însuși povestea că de fiecare dată când mergea să-și cumpere o sticlă de vin
Secretul lui Bachus () [Corola-website/Science/328486_a_329815]
-
Marinescu (interpreta personajului Mirabela din filmul "Maria Mirabela"). În film are o scurtă apariție și Tudor Mihăiță, fiul mai mare al interpretului principal, George Mihăiță. Filmul "" a fost vizionat de 1.152.820 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Categorisind filmele lui Francisc Munteanu drept axate pe subiecte realiste desuete și pline de
Duminică în familie () [Corola-website/Science/328520_a_329849]
-
de 555 347 de persoane - inclusiv municipiul Bender, și 450 337 de persoane excluzând municipiul Bender. Datele arată o dinamică demografică negativă accentuată față de cele 730 mii persoane la recensământul unional din 1989 comparativ cu cei 555 347 de persoane atestate în 2004 se constată o scădere cu 24 % a numărului populației din Transnistria.
Recensământul populației din 2004 din Transnistria () [Corola-website/Science/333499_a_334828]
-
de stejar (actualul Bulevard Carol I - numit de localnici Bulevardul Copou). În jurul anului 1680, în apropiere de Biserica Banu, meșteșugarii și negustorii mahalalei "Muntenimea de Sus" au construit o biserică din piatră și cărămidă, cu hramul „Sf. Parascheva”. Documentele vremii atestă că în a doua jumătate a sec. al XVIII-lea evreii s-au stabilit cu precădere în Muntenimea Iașilor, contribuind semnificativ la dezvoltarea economică și socială a acesteia. Într-o mărturie hotarnică din 2 octombrie 1782, dată pentru un loc
Muntenimea Iașilor () [Corola-website/Science/333551_a_334880]
-
se află pe locul 9 în clasamentul ” Cele mai bune 10 filme românești din toate timpurile”, publicat în 2008 și realizat de 40 critici de film. "" a fost vizionat de 1.858.114 de spectatori în cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31 decembrie 2014 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei.
Probă de microfon () [Corola-website/Science/330003_a_331332]
-
este o biserică fortificată clasată ca monument istoric () și formată din următoarele monumente: Localitatea Șaroș pe Târnave datează din vechi timpuri, fiind atestată documentar încă din 1282. În prima jumătate a secolului XIV este planificată și construită biserica gotică cu trei nave. În secolul următor hoardele turcești distrug satul și biserica. Localnicii reconstruiesc și fortifică biserica dotată acum cu o singură navă și
Biserica fortificată din Șaroș pe Târnave () [Corola-website/Science/331076_a_332405]
-
Egipt, după cum arată sursele, și care este puțin probabil să fi fost desființate odată cu cucerirea acestor teritorii de către arabi, având în vedere tendinței acestora de a lăsa structurile administrative și economice intacte. După secolul al șaptelea, există puține surse care atestă existența acestor bresle până în secolul al zecelea, când apar surse legate de breslele islamice, deja într-o dezvoltare care nu poate fi justificată de origini bizantine. O altă teorie, mult mai plauzibilă din punctul de vedere al specialiștilor, este aceea
Bresle islamice () [Corola-website/Science/331181_a_332510]
-
atestare cu sensul „carte de joc”, apoi „hartă”), "mastiquer" „a mesteca”, "sarcophage" „sarcofag”, "capsule" „capsulă” etc. Împrumuturile directe din greacă încep prin secolul al XIV-lea prin traduceri, de exemplu din Aristotel, intensificându-se în epoca Renașterii. De atunci sunt atestate în franceză cuvinte ca "analogue", "économie" „economie” sau "orchestre" „orchestră”. Adoptarea de cuvinte grecești continuă fără încetare, mai ales în limbajele științifice și tehnice: "botanique" „botanică”, "épisode", "phosphore" „fosfor” (secolul al XVII-lea); "acoustique", "euphorie", "sarcastique" (secolul al XVIII-lea
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
Brătești și Ocnița ilustrează prima epocă a fierului, Hallstatt. Două săli sunt dedicate celei de-a doua epoci a fierului, La Tene, și perioadei clasice a istoriei care se confundă cu existența civilizației geto-dace. Tezaurele monetare geto-dace, macedonene și romane atestă mai mult decât schimburi comerciale. Războaiele daco-romane, dar mai ales viața de după cucerire, secolele II - IV, sunt ilustrate prin diverse obiecte descoperite la Cătunu, Mătăsaru și Mogoșani, iar secolele V - VII, prin descoperiri de la Băleni. Un obiect de o valoare
Muzeul de Istorie din Târgoviște () [Corola-website/Science/331340_a_332669]
-
Brătești și Ocnița ilustrează prima epocă a fierului, Hallstatt. Două săli sunt dedicate celei de-a doua epoci a fierului, La Tene, și perioadei clasice a istoriei care se confundă cu existența civilizației geto-dace. Tezaurele monetare geto-dace, macedonene și romane atestă mai mult decât schimburi comerciale. Războaiele daco-romane, dar mai ales viața de după cucerire, secolele II - IV, sunt ilustrate prin diverse obiecte descoperite la Cătunu, Mătăsaru și Mogoșani, iar secolele V - VII, prin descoperiri de la Băleni. Un obiect de o valoare
Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” () [Corola-website/Science/331338_a_332667]
-
din obiecte de podoabă și ceramică. Cetatea medievală de la Tabla Buții se înscrie în rândul fortificațiilor de plan poligonal construite în secolul al XIV-lea, aceasta funcționând ca punct vamal până în secolul al XVIII-lea. Târgul medieval de la Gherghița este atestat documentar începând cu secolul al XV-lea și a funcționat până în secolul al XVIII-lea. Descoperirilor din situl arheologic de la Târgșoru Vechi le-au fost rezervate două săli pentru a putea valorifica vizual și științific cele mai importante piese:Targsorul
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
de necropola sarmatică, al doilea fiind reprezentat de necropola birituală de tip Cerneahov, datată în secolele al III-lea- al IV-lea d. Chr., cel mai mare ansamblu funerar cercetat până în prezent pe teritoriul Munteniei. Târgul medieval de la Târgșoru Vechi este atestat documentar la 6 august 1413 într-un privilegiu acordat de voievodul Mircea cel Bătrân brașovenilor. La începutul secolului al XV-lea Târgșorul este menționat în documente sub numele de Novum Forum. Curtea Domnească ridicată în cadrul Târgului medieval de la Târgșor, din
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
a fost un boier de rang mare al Principatului Moldovei, la începutul secolului al XVII-lea. Familia Prăjescu este atestată documentar încă din secolul al XVI-lea, ea dând mai mulți boieri însemnați. făcea parte din cea de-a doua generație a familiei Prăjescu. El era fiul lui Ion Prăjescu și văr cu frații Ieremia și Simion Movilă. Bunicul său
Nicoară Prăjescu () [Corola-website/Science/334072_a_335401]
-
ținutul Roman (12 martie 1599), Șcheia și Oboroceni (13 aprilie 1606) și Tețcani, vechea moșie a familiei. El a primit la schimb, în anul 1609, jumătate din satul Stolniceni-Prăjescu. Mai multe documente din prima parte a secolului al XVII-lea atestă faptul că satul se afla în proprietatea boierilor din familia Prăjescu. De asemenea, Nicoară Prăjescu a primit în stăpânire și satul Brănișteni, azi Miron Costin. În anul 1611, în timpul domniei lui Constantin Movilă (1607-1611), vel vistiernicul Nicoară Prăjescu, împreună cu cneaghina
Nicoară Prăjescu () [Corola-website/Science/334072_a_335401]
-
construiește o vilă urbană cu 16 camere pentru familia sa, în stil neobaroc. Ulterior aici locuia familia lui Constantin Mimi pe timp de iarnă. La începutul secolului clădirea a fost închiriată Direcției Accize a Guberniei Basarabia. În anul 1940 este atestată drept sediu al Spitalului de Copii. Actualmente vila lui Mimi este monument de arhitectură de însemnătate națională introdusă în registrul monumentelor de istorie și cultură a mun. Chișinău. Vila lui Mimi a fost renovată în anii 2008-2009 cu susținerea Uniunii
Constantin Mimi () [Corola-website/Science/334091_a_335420]
-
Se păstrează podul rulant din hala principală. Unul dintre motoarele inițiale Carels Frères se păstrează încă la Muzeul Tehnic "Prof.ing. Dimitrie Leonida". Se remarcă eleganța fermelor și gradul înalt de iluminare naturală al halelor. Încă din primăvara anului 1868 se atestă existența în București a unei societăți care primise în concesiune iluminatul orașului cu gaz. Această societate a trecut într-un timp relativ scurt în mâinile mai multor concesionari. În 1880 societatea va fi concensionată unei companii franceze din Paris, care
Uzina electrică Filaret () [Corola-website/Science/334120_a_335449]
-
a fost actor la Teatrul de Stat Bacău și Metodist Principal în cadrul Secției de Învățământ și Cultură a Regiunii Bacău. Între anii 1961 - 1982 a fost încadrat ca profesor de teatru la Școala Populară de Artă Bacău. În 1971 este atestat ca și “regizor artistic”. La 60 de ani, după pensionarea la cerere a continuat predarea cursurilor de “Artă a actorului” și Regie teatru până în 1993, atât la Bacău cât și în Municipiul Onești, înființând în acest municipiu o “Secție de
Ion Ghelu Destelnica () [Corola-website/Science/334146_a_335475]
-
un fiu, căsătorit cu Maria, poreclită Lupa, fiica lui Șerban Flondor și a Catrinei Bainschi, a fost numit Cracalia și a păstrat această poreclă drept nume de familie, devenind protopărintele familiei Cracalia. Pe baza brevetului de nobiliare austriac, a fost atestată legitimitatea înnobilării familiei, fiind de vechi boieri moldovenești. Drept urmare, în 1789, toți membrii familiei cu domiciliu stabil în Bucovina au fost numiți cavaleri austrieci: Frații Gheorghe, Teodor și Ștefan Stârcea, sora lor Ilinca precum verii lor Ștefan și Șerban. Emanoil
Familia Stârcea () [Corola-website/Science/334373_a_335702]
-
cisterciană, din nou benedictină și, în sfârșit, dominicană. A fost fondată în secolul al XII-lea și situată în Ungaria. În 1543 a fost parțial distrusă de otomani. Data primei fondări nu este cunoscută precis, însă prezența călugărilor benedictini este atestată în 1146.sub numele de "Fulco hospes" În 1214, în "epoca de aur" a ordinului cistercian, abația s-a plasat ca filie celei de la Igriș, azi, în județul Timiș, din România. Prezența cisterciană a durat circa un secol și corespunde
Abația Vérteskeresztúr () [Corola-website/Science/334413_a_335742]
-
scrisoare în limba sârbă către sultan în care fostul domn al Moldovei își arăta pocăința pentru faptele săvârșite de el și își afirma supunerea către turci dacă va fi sprijinit să ajungă din nou pe tronul țării. Cronicarul Grigore Ureche atestă astfel acest fapt: "„Petrecându Pătru vodă în cetatea Ciceiului un an și 6 luni, cu multe nevoi și pedepse de la unguri și nu mai putu suferi răotățile și nevoile ce petrecea la dânșii, au socotit să să dezbată de suptu
Elena Rareș () [Corola-website/Science/335152_a_336481]