8,238 matches
-
eram convins de existența acestei ierarhii valorice a personalităților creatoare, dar mi-am făcut din aceasta un mod de a gândi, de a „Înțelege” fenomenul și „spectacolul” grandios al creației umane. Aceasta și explică faptul că azi, În senectute, Îmi Închin și concentrez forțele asupra unui model, o „temă obsesivă”, cum o numesc -, maestru și ucenic, publicând tetralogia romanescă Ziua și noaptea, ajunsă la volumul al treilea, Puterea nevăzută, după cel de-al doilea - Voința de putere. Tipul meu de a
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
o declară un sociolog american, Huntington? Dar... cruciadele ce erau, la urma-urmei? O simplă expansiune a europenilor, care căutau noi căi de acces sau materii prime? Sau... o diversiune a prinților, pentru a rezolva probleme interne insolubile?!...Ă Libertății ne Închinăm azi și, oricum, trebuie să admitem că „ea” este o Biserică universală. Tiranii, potentații de oriunde trebuie să o accepte, dacă nu chiar să i se Închine, „drepturile” lor vechi se cheamă abuzuri sau chiar crime, păturile „de jos” tresar
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
o diversiune a prinților, pentru a rezolva probleme interne insolubile?!...Ă Libertății ne Închinăm azi și, oricum, trebuie să admitem că „ea” este o Biserică universală. Tiranii, potentații de oriunde trebuie să o accepte, dacă nu chiar să i se Închine, „drepturile” lor vechi se cheamă abuzuri sau chiar crime, păturile „de jos” tresar la cea mai măruntă Încălcare a principiilor „inventate” și afirmate de acei scriitori „exaltați”, „apatrizi” sau „marginalizați”, precum Elvețianul J.-J. Rousseau sau acidul Voltaire, prieten cu
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
mele libertăți, adică perfect neatârnat de mediu, contemporani sau istorie. Încă mă tem de hazard, de zeul hazardului cu care maestrul meu Nietzsche a făcut un pact orgolios, dominându-l. Dar e adevărat că el, acest zeu căruia i se Închină toți - pe ascuns, se’nțelege, ipocrizia nu a murit Încă În glorioasa eră a tehnicii! - a scăzut; În ochii mei, este aproape... de Înălțimea mea, dar, În adolescența și În tinerețea mea, oho, El lua forme fantastice, precum giganții În
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Musique și apoi Radio Classic, zi și noapte, fără exagerare, ascunzându-mă, cum spuneam, dar și apărându-mă de extraordinara - pe deplin motivată! - aroganță care plutea afară și deasupra mea, un orgoliu căruia Îi slujeau secole și căruia i se Închinaseră nu puțini! Muzica, muzica romantică germană m-a apărat cel mai bine; Întreaga școală a lui Beethoven - În ochii mei, primul mare polifonist -, Schubert, Schumann, Brahms, Liszt, până la Mahler și Bruckner. Înregistram și apoi ascultam aceeași piesă de multe, multe
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
SPIRITUALITATEA ROMÂNEASCĂ MODERNĂ. ERMETISMUL CANONIC, BUCUREȘTI, CURTEA VECHE PUBLISHING, 2011, COLECȚIA "ȘTIINȚĂ, SPIRITUALITATE, SOCIETATE" C.D. ZELETIN O carte de excepție privitoare la Ion Barbu I De fapt, nu e o carte, ci e Cartea. Cartea pe care o așteptaseră exegezele închinate în timp marelui poet, fiecare necesară și excelentă în felul ei. Nu o așteptau atât pentru nervii pletorici ai viitoarei sinteze, cât pentru a fi înzestrate cu nimbul unei alte lumini, presimțite de multă vreme. Am citit, așadar, cu voluptuoasă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
se împlineau 532 de ani de la Lupta de la Vaslui a Sfântului nostru Ștefan cel Mare împotriva cotropitorului turc față de care oastea Lui se purtase vitejește. Cel de al patrulea volum al seriei venea în 2011, realizat la Editura PIM, Iași, închinat părinților săi, Ioana și Gheorghe Mânăstireanu, viețuitori în Priponeștii Tutovei, între anii 1876 1969. Ulterior, el s-a îngrijit și a publicat „Un Jurnal de front”, autor Leonida Goga, întâmplător întâlnit la Spital în București, unde amândoi se aflau pentru
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
să se reverse din belșug asupră-ți. Te doresc din toată ființa mea, te îmbrățișez cu toată căldura dogoritoare a inimii și sufletului meu și rămân al tău devotat cu trup și suflet. Tot prinosul de gânduri bune ți l închin ca unei Domnițe a inimii și sufletului meu dornic de a te avea cât mai curând aproape și să se împărtășească de taina dumnezeiască a iubirii supreme. Simt că aș tot scrie, aș scrie la nesfârșit, dar timpul și spațiul
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
amiază și dimineața am fi la Buzău. Acum scriu și Lenuței și Măndichii, cred că și ele primesc cu aceeași dragoste ca și noi evenimentul. Sunt timpurile de așa natură, de la care nu poți să faci nimic, decât să te închini întâmplărilor. Tu dragul meu, ce mai faci? Cum îți peteci timpul liber, de care văd, din cele scrise de tine, că nu prea îl ai. Eu am de lucru mult, dar și atunci când sunt ocupată, mă gândesc la tine, că
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
fac, și gândurile zboară la Sandy al meu, drag și plin de mari griji. Îmi este tare dor, așa cum îți scriu, ți-aș vorbi și cu sufletul de aș fi mai aproape de tine... tu ești al meu și ție îți închin toată viața și sufletul meu, Mia. P.S. Sandy drag, Cununia civilă se face de două ori pe săptămână, joia dimineața și duminica, tu faci cum poți și-mi dai telegramă pentru una din zilele astea, te pupă Mimi. N.A. Scrisoarea
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
ști zbuciumul meu sufletesc din orice clipă, decât numai tu scumpă comoară a inimii și sufletului meu. Am căutat să țin la curent bilanțul vieții mele de la despărțire și vei avea ocazia să te convingi că toate clipele au fost închinate numai ție. Am ajuns să iubesc cum nu am iubit niciodată și nici nu mă gândesc că voi mai avea trebuință să iubesc altădată. Iubesc cum numai la prima iubire se poate iubi. Am ajuns la convingerea că între noi
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
dar totuși îmi pare că a trecut un an. Am avut o durere în mine până în clipa când te-ai dat jos și am văzut că trenul și-a luat mersul... Am trecut la fereastră... M-am uitat...M-am închinat și am mulțumit celui de sus când te-am zărit în depărtare, parcă prin vis...Până la Buzău am mers comod. La Buzău m-am dat jos să-l caut pe tăticu. Când să plec spre tren, îngrijorată că nu-l
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
a lăsat chiar în Arad. A fost drăguț, ne-a așteptat și am primit biletele, după aceea am mers la o bere, destul de lungă, având timp până la trenul nostru. În gară ne-a așteptat și Costel Harnagea cu care am închinat un pahar de vin bun, dar nu mai bun ca al vostru ce ni l-ați servit la masa noastră. Am călătorit până la Tecuci cu Pireanu, el trebuind a lua trenul spre Cosmești ca să ajungă la Tg. Mureș. Cu el
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
numai un mare și bogat buchet cu flori dar i-a smuls și făgăduința că îi va fi coautor la o viitoare carte a sa, poate volumul V din actuala Călătorie, începută la 29 octombrie 2011, către ziuă, probabil... Mă închin și-i respect hărnicia, modul ordonat și prețuirea cuvântului dat, atribute de care a dat dovadă toată viața, prietenul, mentorul și consăteanul meu Alexandru Mânăstireanu care, repet, a plecat la Domnul, în Călătoria cea Mare, la sfârșitul lui octombrie 2011
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
intre în guvern sau să participe la guvernare, la care generalul Vasiliu, dovedind demnitate și sinceritate, a răspuns: „În timp de război, când este legea marțială, pot să mă fac bolnav, dar nu să nu primesc”. Constantin Tobescu și-a închinat 25 de ani din viață în slujba Jandarmeriei, iar în perioada septembrie 1940-august 1944 s-a aflat la conducerea Serviciului Jandarmeriei (din 1943, Direcția Siguranței și Ordinii Publice) din Inspectoratul General al Jandarmeriei. Generalul s-a născut la 28 ianuarie
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
noroc și belșug...” (Mihai Horodnic, Zile de copilărie, IV, 1, 1 februarie 1929, p. 7; text ce eternizează imaginea unei Bucovine bucolice, amintindu-ne de pânzele lui Rudolf Rybiczka încărcate de culori aprinse și dorul după un timp iremediabil pierdut, închinate în exil verilor de altădată de la noi); „Toate drumurile mi-s închise, / Toate zările spre larguri, spre limanuri mi-s deschise. // Mă izbesc în ziuă, mă arunc în bezne / Și mi se desfac răsunătoare vijelii în glezne. / S-a turnat
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
formă de cruce? umblă de cinci minute și următorul subiect este un oraș întreg, Oneștiul, necuprinse sînt drepturile Tale de pe ridicătură! zona destinată transportului ca rest al funcției respective, așa și cu funcția literaturii, dezvoltă o excrescență îngrozitoare, literatura! mă închin în fața bisericii lui Ștefan cel Mare, pe dîmbul depășit la Borzești, secolul al XV-lea în păcate, bine că știm de cînd trage de ele biserica! bomboane colorate becurile pe sate, priveliștea ar fi mișcătoare după legea care face și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
suflete, să înduri pe pămînt idealul România? puzderie de lumini mîine ca drum de coastă către spital, Pașcani intră în holul gării, formele feminine derizorii în pantaloni, bărbații cu umeri, panoul "Informații", vagoane la Pașcani-Triaj, totul trecere pe lîngă ele, închină-te la chipul cioplit al poveștii, iese din mormînt horațian, nu zice că moare întreg, păgînul latin! așa îi ies vorbe morții, că e imperfectă și că ar ține-o cu viii mereu într-o scuză! prezentul este partea utilizabilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
bocanci, glugă, obraz pe genunchii lui, eu am rămas repetent! foarte simplu, cauți un ziar, cauți un anunț, angajăm cutare! să ai echipament! inventează ce oferi copiilor, și așa mare lucru să le oferi n-ai! ce faci după ce te închini? mănînci! Geza Vida fricțiuni, las-o în pace! plecăm, berea la buzunar, clatină-te peste geanta de rafie, un picior se duce pe ciment, ce ți se petrece ține aproape, explicații faci din prea puține, băi cumetre, ăsta spune că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
nu fumați, vă rog, aici! multă vreme ca să încetez atacurile contra preoților, începînd de la cel din satul meu, imprudent, generalizarea ai purtat-o doar ca vehemență, și mai era și crucea, pe care o face un meseriaș, de ce să ne închinăm la ea! sola fide! ce idol, ce tradiție, ce Sfînta Tradiție, sola scripta! sfinți nu, sola gratia! ziua a șaptea da! biciul cu șapte plesnete, adventist, penticostal, evanghelist, avem și noi episcopi, m-am certat în Gara de Nord cu un preot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
alianță matrimonială între propriul său fiu, viitorul Otto II, și o soră a tînărului Vasile II. Desfășurarea demersului diplomatic dovedește perfect cît de mult dispreț nutreau interlocutorii unul față de celălalt. Tratat ca un suspect, emisarul lui Otto refuză să se închine în fața Basileului. Atunci cînd Împăratul, care contestă vehement titlul imperial al lui Otto, va declara că "Papa este un ignorant, el nici măcar nu știe că Sfîntul împărat Constantin a transferat la Constantinopol și sceptrul, și întreg Senatul, și miliția romană
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
în principiu atribuite cu titlu viager și, confundîndu-le cu propriile lor bunuri. În sfîrșit, Carol cel Marc el însuși a determinat generalizarea sistemului închinării, acesta legînd printr-un întreg lanț de jurăminte toți oamenii liberi, de la vasalii regali care se închinau, încre-dințîndu-se în mîinile suveranului, și pînă la modeștii vasali obișnuiți. Aceste instituții vasalice, trebuie precizat, s-au răspîndit cu precădere în lumea germanică, între Rin și Loara. În Galia de Sud și în Italia de Nord, ele s-au menținut
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
experiență socială dramatică. Se înțelege de la sine că, în ciuda tuturor influențelor pe care le-am absorbit de la aceste persoane, responsabilitatea intelectuală și morală pentru cele scrise în această carte nu este corporatistă, ci strict individuală. Sub rezerva acestei mențiuni exonerante, închin cartea de față generației mele profesorale, magisterilor mei intelectuali. Capitolul 1 Memorie istorică, identitate națională, educație publică: tripticul "complexului identitar-mnemonic" 1.1. Drumul mnemonic spre națiune Teza generală de la care pornim este că naționalismul, statul-națiune, identitatea națională și memoria colectivă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
primul care a înmănunchiat trecuturile până atunci separate ale românilor ardeleni, munteni și moldoveni într-o singură desfășurare istorică a fost Samuil Micu, în lucrarea sa rămasă nepublicată din 1805, Istoria și lucrurile și întâmplările românilor. Într-un pasaj encomiastic închinat întru slava lui Traian, de pildă, Micu afirmă că " Acesta au fost săditorul și părintele românilor celor ce astăzi sunt în Daciia, adecă în Moldova, în Țara Românească, în Ardeal și în Țara Ungurească până la Tisa, că Tisa iaste terminul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Xenopol. În manualul său de Istoria Românilor pentru clasele primare (1890), eruditul istoric și subtilul filosof al istoriei lansează un mesaj cu o puternică încărcătură xenofobică: "In Romănia locuesc mai multe felurĭ de oamenĭ, care vorbesc deosebite limbĭ și se închină la deosebite religiunĭ. [...] Romănia liberă este a Românilor, căcĭ eĭ aŭ cîștigat această țară prin cucerire și aŭ păstrat-o vĕrsîndu-și adesea-orĭ sîngele pentru ea. Cele-l'alte popoare care locuesc in Romănia sunt primite de Românĭ numaĭ ca mosafirĭ
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]