6,467 matches
-
i-a urmat, precum și procesele de diferențiere socială a țărănimi după 1864; prin teza „ocultismului instituțiilor”, ca dizolvant cultural al raporturilor de producție existente, s-au legitimat noile căutări în sociologia rurală românească, acreditând ideea potențialului activ, creator al clasei țărănești în istoria națională. Proiecte asupra dezvoltării sociale ca suport al identității culturale. Evaluări ale unui fond fără forme Proiectul poporanist și țărănist al dezvoltării societății românești întemeiate pe solidarități specifice Principalii teoreticieni ai modelului dezvoltării întemeiate pe solidarități proprii, specifice
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
iar societățile cu un mediu social pregnant agrar-țărănesc vor urma forma de organizare economică de tip familial, care nu utilizează forța de muncă salariată și căreia îi corespunde o psihologie și o concepție specifică despre profit, salariu, rentă etc. „Economia țărănească” preciza M. Manoilescu (1891-1950), „este acapitalistă și aproape anticapitalistă”. Ca să fie sprijinită, sunt necesare mijloace specifice care se plasează „alături” de capitalism, în organizarea cooperatistă (Manoilescu, 1942, p. 127). Susținând teza utilității și viabilității proprietății mici și mijlocii, C. Stere
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
unei adevărate democrații rurale românești” (1907-1908/1996, p. 74). Sunt cuprinse aici principalele idei poporaniste care au constituit nucleul doctrinar al viitoarei sociologii țărăniste, de după primul război mondial: teza „formațiunii sociale deosebite” a societății românești, întemeiată pe un autentic „intermundium” țărănesc, concepția structurii necapitaliste a economiei agrare familiale, teza trăiniciei gospodăriei familiale țărănești și a superiorității ei față de cea capitalistă, idealul antiindustrialist, ideea programatică a cooperației necapitaliste. La rândul său, Virgil Madgearu argumentează teza fundamentală a sociologiei țărăniste conform căreia evoluția
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
principalele idei poporaniste care au constituit nucleul doctrinar al viitoarei sociologii țărăniste, de după primul război mondial: teza „formațiunii sociale deosebite” a societății românești, întemeiată pe un autentic „intermundium” țărănesc, concepția structurii necapitaliste a economiei agrare familiale, teza trăiniciei gospodăriei familiale țărănești și a superiorității ei față de cea capitalistă, idealul antiindustrialist, ideea programatică a cooperației necapitaliste. La rândul său, Virgil Madgearu argumentează teza fundamentală a sociologiei țărăniste conform căreia evoluția societăților cu un mediu social pregnant agrar-țărănesc urmează o cale proprie necapitalistă
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cea capitalistă, idealul antiindustrialist, ideea programatică a cooperației necapitaliste. La rândul său, Virgil Madgearu argumentează teza fundamentală a sociologiei țărăniste conform căreia evoluția societăților cu un mediu social pregnant agrar-țărănesc urmează o cale proprie necapitalistă bazată pe „proprietatea de muncă” țărănească de tip familial care nu utilizează forța de muncă salariată și căreia îi corespunde o psihologie și o concepție specifice despre profit, salariu, rentă (1936). O formulare sintetică sugestivă a crezului sociologic poporanist întâlnim și la unul dintre discipolii lui
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
pauperizare din lumea satului, necesitatea industrializării țării ș.a. Gânditorii de orientare poporanistă și țărănistă au introdus în circuitul de idei o seamă de conceptualizări privind mecanismele dezvoltării sociale, rolul și funcțiile instituțiilor politice și culturale în cristalizarea poziției clasei sociale țărănești. Vom schița principalele contribuții în acest domeniu: cercetările personale de mare probitate științifică și datele furnizate de monografiile sociologice ale Școlii de la București i-au îngăduit lui Virgil Madgearu să formuleze aprecieri nuanțate și originale privind interdependența suprapopulării agricole relative
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cercetările personale de mare probitate științifică și datele furnizate de monografiile sociologice ale Școlii de la București i-au îngăduit lui Virgil Madgearu să formuleze aprecieri nuanțate și originale privind interdependența suprapopulării agricole relative, densității rurale, nivelului de trai al gospodăriilor țărănești și structurii sociale a țării, care infirma, nu de puține ori, presupozițiile teoretice ale sociologiei sale; relaționarea problemei țărănești cu instituțiile sociale - statul, creditul, cooperația, școala etc. - poate fi apreciată ca o contribuție, cu note originale, a sociologiei poporaniste și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
lui Virgil Madgearu să formuleze aprecieri nuanțate și originale privind interdependența suprapopulării agricole relative, densității rurale, nivelului de trai al gospodăriilor țărănești și structurii sociale a țării, care infirma, nu de puține ori, presupozițiile teoretice ale sociologiei sale; relaționarea problemei țărănești cu instituțiile sociale - statul, creditul, cooperația, școala etc. - poate fi apreciată ca o contribuție, cu note originale, a sociologiei poporaniste și țărăniste, mai ales dacă o raportăm la stadiul cercetării diferențierii și structurii sociale de către școlile sociologice din străinătate. După
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fie o funcțiune a claselor, fie ceva separat sau „deasupra” societății, neputând fi ușor încorporat în modelul general (Parkin, 1978, p. 616); introducerea în instrumentarul analizei structurii de clasă a țărănimii a unor variabile demografice, precum vârsta și mărimea familiilor țărănești, a proceselor de diferențiere demografică (Madgearu, 1936, p. 62 și urm.), a contribuit la rafinarea și îmbogățirea indicatorilor de dezvoltare socială în sociologia din țara noastră, în ciuda exagerării rolului factorilor demografici și a neglijării proceselor de diferențiere socială; o contribuție
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
62 și urm.), a contribuit la rafinarea și îmbogățirea indicatorilor de dezvoltare socială în sociologia din țara noastră, în ciuda exagerării rolului factorilor demografici și a neglijării proceselor de diferențiere socială; o contribuție originală a sociologiei țărăniste este și „teoria societății țărănești active”, creatoare din punct de vedere istoric, aflată la antipodul unor puncte de vedere cu circulație în epocă, care caracterizau masele țărănești în termeni de pasivitate, inerție și conservatorism. Sunt relevante, în acest context, aprecierile cunoscutului sociolog Ștefan Zeletin asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
demografici și a neglijării proceselor de diferențiere socială; o contribuție originală a sociologiei țărăniste este și „teoria societății țărănești active”, creatoare din punct de vedere istoric, aflată la antipodul unor puncte de vedere cu circulație în epocă, care caracterizau masele țărănești în termeni de pasivitate, inerție și conservatorism. Sunt relevante, în acest context, aprecierile cunoscutului sociolog Ștefan Zeletin asupra pasivității funciare a maselor țărănești: „În prefacerea vechiului nostru regim țărănimea a fost o simplă masă pasivăă În această ciocnire cu stăpânii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de vedere istoric, aflată la antipodul unor puncte de vedere cu circulație în epocă, care caracterizau masele țărănești în termeni de pasivitate, inerție și conservatorism. Sunt relevante, în acest context, aprecierile cunoscutului sociolog Ștefan Zeletin asupra pasivității funciare a maselor țărănești: „În prefacerea vechiului nostru regim țărănimea a fost o simplă masă pasivăă În această ciocnire cu stăpânii ei străvechi țărănimea română se înfățișează ca orice forță oarbă și elementară a naturii. Ea nu știe ce vrea, nu pricepe limpede ce
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
țărănimii, punctele de vedere poporaniste și țărăniste apar mai suple, mai nuanțate. Căci să nu uităm că, așa cum subliniază unii specialiști contemporani, teoreticienii agrarieni au condiționat înfăptuirea idealului lor țărănist de două reforme esențiale: democratizarea vieții publice și rezolvarea problemei țărănești; o contribuție a sociologiei poporaniste la înțelegerea dezvoltării sociale constă în identificarea unor mecanisme sociale ale deteriorării relațiilor și condițiilor de viață ale claselor și indivizilor, cum sunt procesele de înstrăinare care se dezvoltă în cadrul civilizației urbane capitaliste, pricinuite de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
rolului evoluționar al clasei mijlocii” (Bădescu, Dungaciu, Baltasiu, 1996, p. 82). Ca alternativă la sociologia marxistă, observa Ilie Bădescu, sociologia poporanistă a formulat două teze fundamentale: 1) întreaga organizare socială ierarhică a omenirii s-a născut prin superpunere; peste „elementul țărănesc nediferențiat social, conservator s-au superpus pe rând, în istorie, feluritele rânduieli ierarhice, de clasă și de castă; 2) „sistemul capitalist, în speță proletariatul industrial, s-au ridicat pe ruina parțială a gospodăriei țărănești, nu doar în Răsărit, ci și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a născut prin superpunere; peste „elementul țărănesc nediferențiat social, conservator s-au superpus pe rând, în istorie, feluritele rânduieli ierarhice, de clasă și de castă; 2) „sistemul capitalist, în speță proletariatul industrial, s-au ridicat pe ruina parțială a gospodăriei țărănești, nu doar în Răsărit, ci și în Apus” (Bădescu, Dungaciu, Baltasiu, 1996, p. 85). Evaluând recent contribuția teoretică a sociologilor poporaniști și țărăniști, Ilie Bădescu apreciază efortul lor de a regândi legea standard a evoluției capitaliste și de a formula
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Evaluând recent contribuția teoretică a sociologilor poporaniști și țărăniști, Ilie Bădescu apreciază efortul lor de a regândi legea standard a evoluției capitaliste și de a formula, cu circa cinci decenii în avans față de neoevoluționiștii americani, ideea „potențialului evoluționar” al societăților țărănești, invalidând „mitul evoluționismului unilinear” (Bădescu, Dungaciu, Baltasiu, 1996, pp. 82-102, 161-165). Perspective asupra unei sinteze a modernizării și identității culturale Autoorganizarea competențelor în cadrul Institutului Social Român Înzestrat cu un deosebit simț al problemelor sociale, Gusti a sesizat că împrejurările social-istorice
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și a locuinței etc. Precizările privind răspândirea și cauzalitatea problemelor mari ale țărănimii au constituit surse inedite de informații pentru cunoașterea dinamicii investițiilor și mișcării capitalurilor în agricultură, a economisirii ca sursă principală a acumulării de capital, a rentabilității gospodăriilor țărănești, a stării de sănătate și culturii populației rurale. ISR a promovat convingerea că numai diagnosticele întemeiate pe „posturi de observație socială” care sondează amănunțit, interdisciplinar starea economică, sanitară și culturală a satului pot oferi documentarea necesară pentru o reformă autentică
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de sănătate și culturii populației rurale. ISR a promovat convingerea că numai diagnosticele întemeiate pe „posturi de observație socială” care sondează amănunțit, interdisciplinar starea economică, sanitară și culturală a satului pot oferi documentarea necesară pentru o reformă autentică a vieții țărănești. O reformă care, pe lângă radiografierea situației satelor și propunerea unor soluții, țintea să pună la dispoziția conducătorilor statului român și „un tip nou de administrator și de specialist român și o nouă tehnică de a lucra în sat și cu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
instituționalizată în 1938/1939 prin Legea serviciului social, consta în corelarea cercetării faptelor sociale cu acțiuni efective de educație civică, economică și sanitară în cadrul unor instituții renovate: căminul cultural ca asociație obștească pentru organizarea acțiunii de reformare a satului, școli țărănești și școli populare pentru educația adulților. ISR a construit un nou tip de actori sociali care îmbină cunoașterea cu experiența. Studenții, specialiștii din diferite discipline, au conlucrat autoritățile locale, zonale și centrale la proiecte concrete: organizarea unor „cooperative sănătoase”, executarea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
schimbări esențiale decât tocmai în această perioadă acuzată a fi fost „de așteptare”. Fosta agricultură socialistă și, pe urma ei, întregul rural, în care trăia aproape jumătate din populație, este transformată radical prin desființarea CAP-urilor și refacerea micii gospodării țărănești a perioadei interbelice, cu tot cu înapoierea ei tehnologică și de nivel de trai (Pasti, Miroiu, Codiță, 1996). Industria se restrânge dramatic, la numai un fragment al ei și încă nici măcar cel mai bun, dovadă că, în ciuda scăderii numerice a proletariatului industrial
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
depășește aparenta iraționalitate a celor care contribuie la început, cei care creează masa critică, atribuind participarea acestora unei raționalități de tip axiologic. O excepție în acest domeniu de cercetare este lucrarea lui Samuel Popkin despre „țăranul rațional” (1977). Analizând organizațiile țărănești anticoloniale din Vietnam, Popkin recunoaște importanța liderilor pentru succesul acestora. El definește persoana ce organizează o acțiune colectivă „antreprenor politic” și îi definește rolul ca fiind persoana „care este dispusă să investească timp și resurse pentru a coordona investiția altora
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în patru termeni: a) raporturi de producție în bună parte iobăgiste, precapitaliste; b) o stare de drept liberalo-burgheză, prefăcută în iluzie și fals, lăsându-l pe țăran la discreția proprietarului de pământ; c) o legislație tutelară care decretează inalienabilitatea pământurilor țărănești și „reglementează” raporturile dintre proprietari și țărani, raporturi izvorâte din primii doi termeni; d) insuficiența pământului așa-zisului mic proprietar țăran pentru munca și întreținerea familiei sale, fapt care-l silește să devină „vasal” al marii proprietăți. „Această întocmire am
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fi cu totul alta”. Băncile populare, Casa rurală, obștile sătești se „încarcă” cu atribuții formativ-educative, determinând țărănimea „să se ocupe de afacerile ei, să le discute, să le priceapă: și nu numai afacerile fiecărui țăran în parte, ci afacerile obștii țărănești, afacerile țărănimii, ale clasei și afacerile țării” (s. a.)(Dobrogeanu-Gherea, 1910, p. 286) Vom examina cu alt prilej alte teorii create de sociologii americani și, într-un cadru mai general, de știința americană, pentru a răspunde unui atare rol, între care
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și Walton (2004a). Prezentare preluată din Kottak (1990). Metafore folosite în diferite teorii ale modernizării și dezvoltării. Folosesc ghilimele pentru că percepția agricultorilor nu avea o conotație morală negativă, fiind mai degrabă vorba despre o reciprocitate negativă (Sahlins, 1972): „furtului” muncii țărănești de către CAP-uri i se răspundea conceptual cu „luarea” unor produse de pe câmp. Adică acea parte a producției care nu era predată la stat și care nu apărea în acte. De multe ori, studiile de antropologie culturală sunt, dacă nu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
distribuie mălai. Pâinea și mălaiul se dau spre administrare Comunității care va achita costul din vânzarea pâinii la populație. Orice alimente și materiale ce sunt necesare populației evreiești se vor administra și achita numai prin comunități. Zarzavatul și produsele alimentare țărănești, în Piața Veche, deschisă și liberă accesului țăranilor. Această măsură este valabilă până ce Primăria va anunța Comandantul Militar că este în măsură să pună în vânzare zarzavaturile și produsele de pe fermele sale. Ulei, coloniale, zahăr nu se găsesc în ghetou
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]