7,853 matches
-
având acut senzația că a comis o faptă rușinoasă, antisocială. În urma lui, la câteva secunde, proprietarii au ieșit afară din curte și zărindu-l pe tata îndepărtându-se sfielnic și extrem de rușinat, au strigat în spatele lui: Gledai, gledai tamo! Rumuni, Țigani!(Iată, iată acolo! Românii, țiganii!) Cerul întreg s-a prăbușit pe tata și din momentul acela s-a jurat în sinea lui să nu mai bată niciodată la nicio poartă câte zile-o mai avea de trăit. Cu bocancii lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
comis o faptă rușinoasă, antisocială. În urma lui, la câteva secunde, proprietarii au ieșit afară din curte și zărindu-l pe tata îndepărtându-se sfielnic și extrem de rușinat, au strigat în spatele lui: Gledai, gledai tamo! Rumuni, Țigani!(Iată, iată acolo! Românii, țiganii!) Cerul întreg s-a prăbușit pe tata și din momentul acela s-a jurat în sinea lui să nu mai bată niciodată la nicio poartă câte zile-o mai avea de trăit. Cu bocancii lui grei de fost polițist, picioarele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
hotărât să-și manifeste în final abilitățile sale profesionale. Aruncându-și ochii împrejur, a zărit tocmai obiectul de care avea nevoie: o bucată de cărămidă vârtoasă. Apucând pisica de picioarele de dinapoi s-a așezat la umbra salcâmului așa cum fac țiganii cazangii atunci când repară vreun vas și a început s-o izbească-n cap cu cărămida, sistematic, centimetru cu centimetru până când frumosul ei cap a fost completamente zdrobit, nu se mai distingea nimic: ochi, urechi, nas, gură, totul se transformase într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Inscripție pe un zid din oraș: "God is a DJ". Dar ce DJ, îmi spun în barbă... Pregătesc teza de DEA (Diplomă de studii aprofundate) la Institutul European. Un pasaj care mi-a plăcut dintr-o carte "clasică" despre istoria țiganilor: "Poetul Nikolaus Lenau (1802-1850) consacră țiganilor mai multe poeme. Mai ales unul, tradus în mai multe limbi, merită toată atenția. Lenau prezintă tema libertății, a sărăciei și a naturii, o temă tipic romantică de altfel. Trei țigani visători sunt culcați
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
God is a DJ". Dar ce DJ, îmi spun în barbă... Pregătesc teza de DEA (Diplomă de studii aprofundate) la Institutul European. Un pasaj care mi-a plăcut dintr-o carte "clasică" despre istoria țiganilor: "Poetul Nikolaus Lenau (1802-1850) consacră țiganilor mai multe poeme. Mai ales unul, tradus în mai multe limbi, merită toată atenția. Lenau prezintă tema libertății, a sărăciei și a naturii, o temă tipic romantică de altfel. Trei țigani visători sunt culcați la umbra unei sălcii; unul cântă
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
clasică" despre istoria țiganilor: "Poetul Nikolaus Lenau (1802-1850) consacră țiganilor mai multe poeme. Mai ales unul, tradus în mai multe limbi, merită toată atenția. Lenau prezintă tema libertății, a sărăciei și a naturii, o temă tipic romantică de altfel. Trei țigani visători sunt culcați la umbra unei sălcii; unul cântă din vioară pentru propria sa plăcere, al doilea trage din pipă, urmărind cu privirea jocul cercurilor de fum. În fine, cel de al treilea doarme lângă țambalul agățat de o ramură
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
au ajuns fie la groapa de gunoi, fie din nou aux puces, pentru că nu le-am putut transporta în România.) Șeful echipei de nettoyeurs (curățători, " agenți de suprafață ", aspiratorgii, habar nu am cum să traduc în limba română) este un țigan de circa 45-50 de ani, refugiat politic bosniac. El este cel ce ne repartizează seară de seară etajele în cochetul sediu al băncii private SBS și tot el este cel ce se ocupă cu fișele noastre de prezență sau cu
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
o "diplomă" necesară promovării în grad costă 3000 de dolari (dacă te prezinți puțin la școală) și 5000 de dolari dacă o ridici direct de la secretariatele diverselor "universități" private, cu nume atrăgătoare și marketing. Trist, foarte trist. 3 februarie 2000 "Țigan de mătase" expresie auzită în zona Lipscani, într-un magazin matein care vinde obiecte vechi și mai puțin vechi, un anticariat, cum spun bucureștenii. Expresia face referință la cineva care are rădăcini țigănești, dar pierdute, aproape estompată. Am făcut un
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
trage de la niște rogojiini și farfurii pseudo-rustice agățate de pereți. Un cap de căprior mâncat de molii, cu un singur corn, atârnă și el pe un perete. Tot un cap, dar de cocoș, din ceramică, au lipit pe zid și țiganii din casa de peste drum. Văzut de departe, efectul este extraordinar, suprarealist. La "Rogojina" se pot găsi mici de calitate excepțională, bere bună, ieftină, rece și nebotezată. Clienți de la vlădică la opincă. Astăzi am văzut un grup de patru muncitori de la
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
de perfecțiune, în ciuda aparentei sale lejerități? Este poate inutil să adaug că pot înțelege mai bine acest lucru aici, la Geneva, trăind în inima uneia dintre cele mai bogate societăți din Europa. Am călătorit pe traseul București-Geneva împreună cu treizeci și cinci de țigani din Mizil și Calvini, județul Buzău. Femei, bărbați, copii, bătrâni, toate vârstele amestecate, de la doi la optzeci și doi de ani. Un clan întreg. S-au urcat în autobuz în ultimul moment, dând năvală, de teamă de a nu fi
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
morbidă și cu o aplicație uluitoare. Toți ocupanții autocarului o ascultă parcă hipnotizați în mașina ce gonește în noapte. Un ultim scandal izbucnește chiar înainte de intrarea în Elveția. Scot cuțite și se reped la șofer. Cer să meargă în Italia. Țiganii amenință că se va lăsa cu "sânge", șoferul amenință la rândul lui că vor chema poliția. De fapt, mă întreb și acum de ce nu au făcut-o. Dar vama elvețiană este trecută cu bine, parcă mai ușor ca niciodată. De îndată ce
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
par excellence, este astăzi contestat la rândul său de Biserica Națională Protestantă, calvinistă. Este prea dur, prea intolerant, spun pastorii de astăzi. Ce mai rămâne așadar din mesajul său în lumea protestantă actuală?) 25 iunie 2004 Timpul cireșelor. Unul dintre țiganii ardeleni cu care mă întâlnesc mai tot timpul la Migros-ul din colț (magazinul alimentar al cartierului unde locuiesc) scoate din buzunar o mână de monezi mici, calde, proaspăt cerșite. Cumpără un pumn de cireșe. O marfă extrem de scumpă aici. Sfântă
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Sfântă poftă! Îl regăsesc afară, pe trotuar, unde scuipă energic sâmburii mărunți și negri, visând la cireșii enormi de acasă, unde mănâncă pe săturate, cu "burta", nu cu suta de grame, ca aici. După trei zile: îi regăsesc pe aceiași țigani ardeleni la cursa de autocar de București, încărcați ca niște furnici recuperatoare cu televizoare stricate, haine vechi, covoare înfășurate ca niște plăcinte uriașe etc. Cel mai mult mă impresionează niște boxe vechi, imense, ambalate în saci de gunoi negri sugrumați
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
spus că la Marché aux Puces nu se negociază prețul. Contactul cu situații reale ca asta îmi amintește condiția mea de imigrant, de om făr' de țară. De fiecare dată, sentimentul este la fel de dureros. 20 iulie 2005 Geniul european al țiganilor din România. O clipă am dorit să trec cuvântul "european" între ghilimele, dar m-am răzgândit. Da, acesta este cuvântul, ei sunt de fapt adevărații europeni. Despre ce este vorba: cinci adulți plus un țigănuș de opt-zece ani făceau zgomot
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
cuvântul, ei sunt de fapt adevărații europeni. Despre ce este vorba: cinci adulți plus un țigănuș de opt-zece ani făceau zgomot cât cuprinde pe una dintre arterele comerciale cele mai circulate din Geneva. Își construiseră o imagine à la Kusturica, țiganul vesel, fără griji, pitoresc, stereotipul pe care îl iubesc occidentalii. Parcă erau coborâți direct dintr-un film. Țigănușul cel mic sufla din toți plămânii într-o trompetă obosită, își dădea capul pe spate, mai să-i cadă jos pălăria stil
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Profesorii noștri ereau cunoscuți prin rezultatele deosebite obținute de către absolvenții liceului care dădeau examene de admitere la diferite facultăți. În cadrul acestui climat am participat la mai multe acțiuni ale colegilor mei legate de viață sportivă sau culturală. Am umblat că « țiganul cu cortul » datorită războiului și datorită mutării tatălui meu care a fost funcționar CFR, fiind mulți ani șeful gării mari din Rădăuți Am făcut parte dintre cei care au contribuit direct la realizarea, în ultimă clasa de liceu, a revistei
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93331]
-
Fundu Grădinilor, arabil - La Fântâna lui Marian - La Budulăul Boltașului - Fântâna Purcariului - Mlăcile, teren comunal - După Cânepi, fânaț - În Cânepi, arabil - La Grădina de Mortăciuni - La Cărămizi c. Partea Nord-estică a satului - Coasta lui Nache - Secșoara - Pe la Țarini - După Casa Țiganului, ogrăjoară - Pârâul Țiganului - Pârâul ăl Mare - Pârâul lui Ion - Calea Slăniții - Copriniș - La Turn - Valea Neagră - Pârâul lui Vasilichi - Pârâul Oalelor, unde sui Gruiețul - Gruieț - Tinișoarele, arabil și fânaț - La Ghezuini, arabil - La Gura Pârâului, arabil - La Comori, arabil - Tufele
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
La Fântâna lui Marian - La Budulăul Boltașului - Fântâna Purcariului - Mlăcile, teren comunal - După Cânepi, fânaț - În Cânepi, arabil - La Grădina de Mortăciuni - La Cărămizi c. Partea Nord-estică a satului - Coasta lui Nache - Secșoara - Pe la Țarini - După Casa Țiganului, ogrăjoară - Pârâul Țiganului - Pârâul ăl Mare - Pârâul lui Ion - Calea Slăniții - Copriniș - La Turn - Valea Neagră - Pârâul lui Vasilichi - Pârâul Oalelor, unde sui Gruiețul - Gruieț - Tinișoarele, arabil și fânaț - La Ghezuini, arabil - La Gura Pârâului, arabil - La Comori, arabil - Tufele ăle Bătrâne, arabil
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Vasile - Țolfa - Hodina lui Vasile - Cărbunari - Pârul Cheii din Jos - Pârâul lui Ilisie - La Bordeiul lui Mateuț - Poienița lui Peperigu - Vărful Rădăcinilor - Poiana Sub Rădăcini - Cărarea Rodului - Plaiul Pe Cărări - Pârâul Cheii de din Sus - Pârâul Sașilor - Pârâul dela Piatra Țiganilor - Pârâul cu Podu - Poiana cu Steregoile - Stâna din Mierea - Pârâul Trocilor - Pârâul Dracului - Pârâul Gușii - Casa de vânătoare a lui Stoichiță - Pârâul cu Miezuina - La stâna lui Lazăr - Hățașu care iese din Valea Doamnei - Lăițelul - Piatra Ca Omu - Piscu Laptelui
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
o categorie secundară - orășenii - și în sfărșit una reprezentând treapta cea mai de jos a condiției sociale - robii. Ei erau cu totul în puterea stăpânilor lor care puteau face cu dânșii orice voiau, fără să-i omoare însă. Robi erau țiganii, pe care documentar îi constatăm pentru întâia dată în Țara Românească, în hrisovul din 30 octombrie 1385, prin care Dan I întărește mânăstirii Tismana posesiunile ei. Între aceste posesiuni sunt trecute și «40 de sălașe de țigani», pe care mânăstirea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
însă. Robi erau țiganii, pe care documentar îi constatăm pentru întâia dată în Țara Românească, în hrisovul din 30 octombrie 1385, prin care Dan I întărește mânăstirii Tismana posesiunile ei. Între aceste posesiuni sunt trecute și «40 de sălașe de țigani», pe care mânăstirea le stăpânea din vremea lui Vlaicu Vodă (1364 - cca.1377). Țiganii însă sunt mai vechi la noi în țară decât sunt menționați documentar. Se pare că ei au venit odată cu tătarii, aduși de aceștia. Sunt originari din
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Românească, în hrisovul din 30 octombrie 1385, prin care Dan I întărește mânăstirii Tismana posesiunile ei. Între aceste posesiuni sunt trecute și «40 de sălașe de țigani», pe care mânăstirea le stăpânea din vremea lui Vlaicu Vodă (1364 - cca.1377). Țiganii însă sunt mai vechi la noi în țară decât sunt menționați documentar. Se pare că ei au venit odată cu tătarii, aduși de aceștia. Sunt originari din India, limba lor se aseamănă cu unele dialecte din nordul Indiei. Boieri, erau în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cu toată familia, sau chiar silindu-l să iasă din țară. Dacă un sat românesc e așezat în vecinătatea unui sat săsesc sau unguresc, românul n-are voie să se apropie de satele acestor două etnii privilegiate, mai aproape decât țiganii. Românul trebuie să se oprească precum o lepădătură cam la jumătatea unei bătăi de pușcă la gardul de măcieși care înconjoară satele ungurești sau săsești. Românul nu are niciodată zile de sărbătoare Românul e binevenit numai când ungurul sau sasul
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ulei, Popa Toma, cu Moară Comunală, Fabrica de Celuloză și Hârtie cu sediul la Zărnești Brașov, 208 Traian Cânduleț • Ilie Costache Budac Ieronim, cu Piuă de Haine și cu Joagăr, Tarcea Ioan, cu Cazan de Țuică și Casa Fierarului de la Țigani. În ceea ce priveștre activitatea măcelarilor din cele două Cârțișoare găsim că în acelaș an 1940, între 1 ianuarie și 29 decembrie au fost sacrificați de către cei doi măcelari din Streza numai 3 viței și 5 miei, ceea ce nu ne vine
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
1958 și apoi refăcut. Astăzi satul nu mai are niciun joagăr acționat de forța apei, există însă 6 joagăre acțiopnate electric. Existența acestei docile materii prime care e lemnul a determinat apariția unui interesant fenomen social, popularea satului nostru cu țigani, veniți de dincolo de munți, după actul de emancipare a țiganilor din prima jumătate a secolului XIX. Scăpați din robie, etnia aceasta cu oameni ceva mai închiși la ten, au emigrat pe oriunde li s-a părut că se poate obține
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]