9,827 matches
-
este deseori dificil de stabilit, nu am mai introdus această distincție în analiza de față, considerând că toate aceste senzații fizice au un reflex la nivel tactil 108. În numeroase utilizări, verbul a simți selectează în poziția obiectului direct nominale abstracte, care denotă stări psihice sau afective. În aceste contexte, nu se exprimă o percepție strict senzorială, ci un continuum între percepția fizică senzorială și percepția inferențială: (101) Simt tristețea care o învăluie. 4.3.2. A simți cu obiect direct
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
cu verbul a simți pot exprima, ca și celelalte tipare, o percepție fizică (138), sau o observație generală, care nu mai are legătura strictă cu percepția fizică, ci se formează pornind de la stimuli variați, care pot fi concreți, fizici, sau abstracți. Un context ca (138') poate fi reformulat ca: (139) Observ/Trag concluzia (privindu-l, ascultându-l, gândindu-mă la ce spune etc.) că nu mai are are niciun interes pentru ce face. 4.4.7.2. Predicativa secundară poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
munte stăm și privim 131. * Verbul a asculta permite utilizarea absolută când se asociază cu alt verb de percepție. Realizările obiectului direct sunt în acord cu sfera semantică a verbului, saturarea referențială a poziției vide făcându-se prin accesarea trăsăturii abstracte [+Arbitrar], combinată cu trăsătura [+Act de vorbire]: (172) Nu auzi Øi pentru că nu asculți Øi132. Utilizarea absolută este permisă și atunci când verbul se îndepărtează de sfera semantică a percepției, exprimând un proces de conformare sau de aderare la vorbele sau
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
modali (178) sau complemente circumstanțiale de mod (179): (178) Privește ("se gândește la") oamenii ca tine [cu multă admirație]. (179) Privește ("își reprezintă"; "se gândește") călătoria [ca pe o nouă provocare]. În poziția obiectului direct pot apărea nominale cu referință abstractă, verbul actualizând un sens imaginar, proiectat în alt plan temporal: (180) Privește tinerețea cu regret. În limba română mai există un verb care exprimă percepția vizuală intențională - a se uita (vezi supra, Capitolul 1.3). Iliescu (2009: 146-150) menționează că
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
ascultat ("am înfăptuit") rugămintea și am sunat-o. * Când exprimă o percepție directă, senzorială, verbul a mirosi selectează în poziția obiectului direct referenți cu trăsătura [+Emisie de miros]138: (187) Miroase parfumul/florile. Selectând obiecte directe al căror referent este [+Abstract], verbul se deplasează spre zona anticipativă, redând o percepție intuitivă, fără legătură cu domeniul senzorial: (188) Am mirosit intenția lor de a pleca pe furiș. * Verbul a atinge 139 desemnează în utilizarea primară ("a lua contact cu") percepții directe senzoriale
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
corpului" (189). (189) L-am atins pe Ion pe umăr ca să îi amintesc ce am discutat. (190) Am atins paginile cărții ca să văd cât sunt de netede. A atinge suferă frecvent glisări semantice în zona emoționalului (191) sau a realizărilor abstracte (192): (191) Discursul lui ne-a atins ("ne-a emoționat") . (192) Cercetătorii de la Universitatea Cambridge susțin că dezvoltarea creierului uman a atins stadiul final. (www.jurnalul.ro) * Verbul a gusta selectează, în utilizarea senzorială, referenți care au inerentă trăsătura semantică
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
construcție prepozițională partitivă: (193) Nu gusta mâncarea/din mâncare în timp ce gătești! În cazul verbului a gusta, glisările semantice se produc spre o zonă mai subiectivă, cea a preferințelor personale. Obiectul verbului de percepție se realizează printr-un nominal cu referință abstractă: (194) Oamenii ca el nu prea gustă glumele de acest fel. 5.2.2. Obiectul direct realizat prin GComplcă Cu excepția verbului a mirosi "a intui", verbele de percepție intențională nu admit realizarea obiectului direct prin propoziții conjuncționale. Această trăsătură are
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Se simțea că îi era frică. * Verbele de percepție de contact par să fie neutre la distincția pasiv prototipic - pasiv reflexiv (288-289); verbul a atinge acceptă în mod firesc pasivizarea atunci când se îndepărtează de sensul perceptual, actualizând un sens mai abstract (290): ACTIV PASIV (288) Bucătăreasa gustă mâncarea. > (288') Se gustă mâncarea./ Mâncarea este gustată. (289) Unii clienți miros florile. > (289') Se miros florile./ Florile sunt mirosite... (290) Am atins pragul maxim. > (290') S-a atins pragul maxim./ A fost atins
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
obnoxious]] ' Îl consider nesuferit'; He saw [the children [to be eating their lunch]] 'I-a văzut pe copii în timp ce luau cina'. 82 Le nouveau Petit Robert de la langue française, Paris, Le Robert (coord.: Alain Rey, Josette Rey-Debove), 2010, s.v. concret, abstract. 83 În strânsă legătură cu aceste distincții, Labelle (1996: 85) a semnalat pentru franceză că tiparul [voir + que P] diferă semantic de tiparul [voir + infinitiv]. În primul tipar se exprimă doar percepții indirecte, spre deosebire de contextele în care verbul de percepție
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
alte interpretări, numele de culori folosite în astfel de contexte sunt considerate substantivizări, având deci rol de obiecte directe. 93 În alți termeni, în poziția de obiect direct a verbului a vedea poate apărea orice entitate cu referință concretă sau abstractă. Dacă verbul exprimă sensuri din domeniul perceptual, obiectul direct va avea trăsătura [+Imagine reală], fiindcă entitatea percepută există în câmpul vizual al referentului din poziția subiectului. Dacă verbul exprimă sensuri din domeniul cognitiv, imaginar, obiectul direct va accesa trăsătura [+Imagine
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
de complementare propus de Rosenbaum 1967, reluat și revăzut, cu anumite modificări, de Pană Dindelegan 1974: 31) conform cărora secvențele tranzitive cu completive directe introduse conjuncțional prin că, să, dacă sunt generate în urma suprimării (obligatorii sau facultative) a nominalului [+Indef] [+Abstract] faptul, prezent în structura de adâncime a verbelor tranzitive: Văd √ că vine spre noi < Văd faptul că vine spre noi. Acceptând această posibilitate de analiză, am admite că în toate structurile analizate la 4.2.2.1 s-ar exprima
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
prezent în structura de adâncime a verbelor tranzitive: Văd √ că vine spre noi < Văd faptul că vine spre noi. Acceptând această posibilitate de analiză, am admite că în toate structurile analizate la 4.2.2.1 s-ar exprima percepții abstracte. Considerăm însă că distincțiile menționate în subcapitolul 3, referitoare la ontologia stimulilor vizuali/mentali, ne ajută să nuanțăm analiza acestor structuri, arătând că există mai multe tipuri de percepții care se pot exprima în configurațiile sintactice de tipul [a vedea
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
ajută să nuanțăm analiza acestor structuri, arătând că există mai multe tipuri de percepții care se pot exprima în configurațiile sintactice de tipul [a vedea + GComplcă]. Reținem însă analiza propusă de autoare pentru contextele în care se exprimă percepții cognitive /abstracte (din contexte ca Văd că ai dreptate < Văd √ faptul că ai dreptate), nu și în cele în care se exprimă percepția unor procese care sunt surprinse în desfășurare, fiindcă acestea nu au trăsătura semantică [+Abstract]. 97 Româna se deosebește de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
care se exprimă percepții cognitive /abstracte (din contexte ca Văd că ai dreptate < Văd √ faptul că ai dreptate), nu și în cele în care se exprimă percepția unor procese care sunt surprinse în desfășurare, fiindcă acestea nu au trăsătura semantică [+Abstract]. 97 Româna se deosebește de alte limbi în ce privește exprimarea acestui raport semantic în care a vedea este urmat de conjunctiv. În italiană se poate folosi verbul vedere la imperativ, dar urmat de un infinitiv prepozițional, mai frecvent la formă afirmativă
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Văd unde; Văd momentul când > Văd când; Văd cantitatea cât > Văd cât; Văd modul cum > Văd cum, spre deosebire de enunțurile în care se exprimă o percepție cognitivă, care sunt derivate pe baza unei trasformări de suprimare a nominalului cu trăsăturile [+Indef], [+Abstract], [- Circ] faptul: Nu văd faptul [unde e supărarea] >Nu văd unde e supărarea. 107 Vezi și Alm-Arvius (1993: 84-85). Autoarea menționează că în aceste situații de complementare se exprimă continuumul percepție directă - percepție indirectă, fiindcă nu se poate distinge clar
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
simply contain a straightforward description of what is seen, but rather an assessment or a conclusion that is based on it. Accordingly, it seems that such see complementation can deal not merely with more concrete things, but also with relatively abstract concepts of inferences, or, in other words, represent the outcome of both so-called direct and indirect perceptual experiences" (s.n., IN). 108 Există situații în care se folosește verbul a simți pentru a desemna o percepție fizică generală, de natură proprioceptivă
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
L-am văzut plângând ~ L-am văzut cum/că plângea vs L-am găsit plângând/*L-am găsit cum/că plângea. 118 Dacă ne menținem în linia interpretărilor în care se consideră că structura [a vedea + că] exprimă doar percepții abstracte, tiparul cu gerunziu ar fi unica modalitatea de a exprima percepția directă a evenimentelor sau acțiunilor (văd că vine - percepție indirectă vs îl văd venind - percepție directă). 119 Vezi Manoliu-Manea (1977: 227). Autoarea formulează condițiile care conduc la "transformarea gerunzială
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
în ingeniozitatea acțiunii cu materiale, tehnici, metode; 4. Nivelul inovator - presupune modificarea semnificativă a fundamentelor sau principiilor care staula baza unui domeniu; 5. Nivelul emergent - cea mai înaltă și mai rară formă, în care sunt dezvoltate la nivelul cel mai abstract și mai profund, principii sau ipoteze cu totul noi, în jurul cărora se dezvoltă noi școli de știință sau artă. (I. Sima, 1997, pp 9-10) Procesul creator presupune parcurgerea următoarelor patru etape: - Pregătirea - reprezintă o acțiune complexă bazată pe operațiile: identificarea
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
Java. Aici calculatorul are un rol deosebit de important pentru că simulează procese și fenomene complexe pe care nici un alt mijloc didactic nu poate atât de bine să le pună în evidență. Prin intermediul acestui program se oferă elevilor modelări, justificări ale conceptelor abstracte, ilustrări ale proceselor și fenomenelor neobservabile sau greu observabile din diferite motive. Elevii au posibilitatea de a modifica condițiile în care se desfășoară experimentul virtual, îl pot repeta de un număr suficient de ori astfel încât să poată urmări modul în
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Aurora Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92820]
-
este o frică scurtă și trecătoare. Dar, de îndată ce frica aceasta capătă conștiință de sine, ea devine spaimă, climat perpetuu al omului lucid, "în care existența se regăsește". Acest profesor de filosofie scrie fără să tremure și în limbajul cel mai abstract cu putință: Caracterul finit și limitat al existenței umane este mai primordial decât omul* însuși". Se ocupă de Kant, dar numai pentru a stabili caracterul mărginit al "rațiunii pure". Analizele sale îl duc la concluzia că "lumea nu-i mai
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
dau un sens unei infinități de obiecte. Lumea devine imobilă, dar se luminează. Realismul platonician devine intuitiv, dar rămâne tot realism. Kierkegaard se pierdea în Dumnezeul său, Parmenide rostogolea gândirea în acel Unu. Aici, gândirea se cufundă într-un politeism abstract. Mai mult decât atât: halucinațiile și ficțiunile fac și ele parte din "esențele extratemporale". În noua lume a ideilor, categoria de centaur colaborează cu aceea, mai modestă, de metrou. Pentru omul absurd, există un adevăr și totodată o amărăciune în
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
absurdă? Percepția unui înger sau a unui zeu nu are sens pentru mine. Acest loc geometric unde rațiunea divină o ratifică pe a mea îmi este pentru totdeauna de neînțeles. Și aici descopăr un salt și, chiar dacă e făcut în abstract, el continuă să însemne pentru mine uitarea a tocmai ceea ce nu vreau să uit. Când, ceva mai departe, Husserl exclamă: "Dacă toate masele supuse atracției ar dispărea, legea atracției ar continua să existe, dar ea rămâne doar fără aplicație posibilă
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
mă mai poate surprinde. De aici până la a mi se spune că nu toate esențele sunt formale și că există și esențe materiale, că primele sunt obiectul logicii și ultimele ale știintelor nu mai e decât o chestiune de definiție. Abstractul, mi se spune, nu desemnează decât o parte neconsistentă prin ea însăși a unui concret universal. Dar pendularea de care vorbeam mai sus îmi îngăduie să lămuresc caracterul confuz al acestor termeni. Căci ea poate să însemne că obiectul concret
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
condiției umane, ci doar un intelectualism atât de nestăvilit încât generalizează însuși concretul. În zadar ne-am mira de paradoxul aparent care conduce gândirea la propria ei negare pe căile opuse ale rațiunii umilite și ale rațiunii victorioase. De la Dumnezeul abstract al lui Husserl la Dumnezeul necruțător al lui Kierkegaard, distanța nu-i atât de mare. Rațiunea și iraționalul duc spre aceeași învățătură. Drumul nu înseamnă nimic, voința de a sosi e de-ajuns. Filosoful abstract și filosoful religios pleacă de la
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
ale rațiunii victorioase. De la Dumnezeul abstract al lui Husserl la Dumnezeul necruțător al lui Kierkegaard, distanța nu-i atât de mare. Rațiunea și iraționalul duc spre aceeași învățătură. Drumul nu înseamnă nimic, voința de a sosi e de-ajuns. Filosoful abstract și filosoful religios pleacă de la același haos și se susțin în aceeași spaimă. Esențial însă este să explici. Nostalgia e mai puternică aici decât știința. E semnificativ că gândirea contemporană este una din cele mai pătrunse de o filosofie a
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]