16,963 matches
-
francezi, personalități proeminente, cu nume ca Bourbon‑Sixte - sau membri ai Academiei, ori candidați cu șanse iminente de nominalizare. Glyph era cocoloșit de nevastă‑sa și de slujnicele din casă: spălătoreasa, bucătăreasa, camerista. Soții Glyph nu alcătuiau un cuplu tipic academic - se simțeau la fel de bine și la Londra și la Paris. La Saint‑Tropez, sau poate că În alt loc, soții Scott Fitzgerald fuseseră vecinii lor apropiați. Glyph și soția sa nu făceau parte dintre snobii americani care se fudulesc cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
iluzii că va fi vreodată admis În tainele intime, În sufletul unei bătrâne negrese respectabile. Și apoi Ruby lucrase mai bine de o jumătate de veac În mediile universitarilor și avea multe să‑i povestească despre colțișoarele ascunse ale menajurilor academice. Hrănea apetitul lui Ravelstein pentru bârfă. El Își detesta propria familie și nu prididea să‑i Îndepărteze pe studenții dotați de familiile lor. Așa cum am mai spus, studenții lui trebuiau lecuiți de concepțiile dezastruoase, de „realitățile standardizate” impuse de părinții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Zece mii de dolari. Poate că o să‑i scuipe banii, poate că nu. Spunea că Îi Înțelege sentimentele. Era cel mai frumos, cel mai rafinat apartament În care locuise vreodată. Ravelstein nu conta pe recuperarea garanției, deși era introdus În cercurile academice franceze. Avea o droaie de legături importante la Paris - ca și În Italia. Știa foarte bine că nu exista vreo cale legală pentru recuperarea banilor. - Mai cu seamă În cazul de față, spunea el, când chiriașul e un evreu, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
el un om scund și Îndesat, ușor burtos, dar robust, Îmbrăcat În costume vechi de tweed. A fi prost Îmbrăcat e o tradiție profesorală engleză, care merge Îndărăt până În Evul Mediu, iar la Oxford și Cambridge Încă puteai vedea robe academice găurite, peticite cu bandă de scoci. Îmbrăcămintea lui Rakhmiel Kogon degaja o anume acreală. Arăta ca un tiran, dar cu tirania impregnată pe față. Imposibil de camuflat prin blândețe, milă creștină sau amabilitate. Când ieșea În oraș, purta o pălărie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
din Încăpere era Încărcată de mormane de haine și teancuri de manuscrise și scrisori. Scrisorile mă făceau mereu să mă gândesc la controversele În care era prins Ravelstein - la puternicii și necruțătorii dușmani pe care și‑i făcuse În lumea academică. De care nu se sinchisea nici cât negru sub unghie. Herbst s‑a aplecat deasupra patului și l‑a strâns În brațe pe Ravelstein. - Chick, adu, te rog, un scaun pentru Morris! Am tras lângă pat scaunul de piele italienesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
o de dragul căsătoriei, dar ce fel de moralitate mai e și asta? - Perfect adevărat, i‑am răspuns. Mă demascase, la sânge. Ar fi putut să adauge, atunci când Îl acuzam că Îi accepta mai curând pe nihiliști decât pe contemporanii săi academici cu “Înalte principii” că, cel puțin, nihiliștii nu făceau caz de anumite deformații mic‑burgheze, de falsuri și de ipocrizii, pe care să le ridice la nivelul de Înaltă conduită și chiar de frumos. Nikki, așa‑zisul fiu chinez al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
cu defecte majore: „Abe” trăiește din plin sfâșierile psihologice ale intelectualului evreu (american) ateu, ceea ce Îl apropie de „Chick”, dar Îl detestă pe Sartre și Îi disprețuiește ideile, așa cum Îi disprețuiește pe mulți intelectuali francezi (ceea ce e descalificant În mediile academice americane de stânga, unde Sartre și atâția alții, de la Simone de Beauvoir la Pierre Bourdieu, sunt idolatrizați)6; a scris o carte bună (e drept, Împins de „amicul” său), e un scriitor „cu Înzestrări rare”, dar e arivist și are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
să emigreze, asemeni altor eminenți savanți evrei, la instaurarea regimului nazist) o erudiție unică și o originalitate inegalabilă, a fost profesorul, mentorul și inspirația mai multor generații de politologi americani, dintre care unii (ca Bloom Însuși) i‑au continuat opera academică, iar alții (ca Francis Fukuyama, discipol al lui Bloom la Cornell, unde a făcut studii de clasicist Înainte de a merge la Harvard pentru doctoratul În științe politice) i‑au aplicat filozofia politică neoconservatoare În instituții mai mult sau mai puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
scara noii culturi globale sau au ocupat funcții de consiliere, decizie și execuție În aparatul de stat, În special sub președinți republicani ca Ronald Reagan și cei doi Bush (Fukuyama e și În această privință un exemplu elocvent). Pentru stânga academică americană, autointitulată „liberală”, (neo)conservatorismul republicanilor e aproape o formă de dictatură fascistă. Dacă „Abe Ravelstein” și prototipul său sunt aspru amendați și crud zugrăviți, ceilalți sunt pur și simplu stigmatizați. În cercurile stângii americane s‑a născut și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
a Anei Pauker, dezamăgită de transformarea În coșmar a utopiei comuniste În care crezuse la tinerețe. Bătrîna era inspirată de Florica Bagdasar, de care voi vorbi din nou la nota 13. 6 „Abe” Îl ironizează pe unul dintre adversarii săi academici, spunînd că e un „asiduu importator al celor mai recente mode pariziene”. În cea mai inteligentă cronică a romanului lui Bellow („The Egg‑Head's Egger‑On”, London Review of Books, 27 aprilie 2000), Christopher Hitchens, care scrie pentru Vanity
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
analista fenomenului, care s‑a și lansat cu un articol pe această temă publicat În toamna lui 1964 de Partisan Review, să fi fost lesbiană ea Însăși și să fi avut revelația reconcilierii culturii populare cu Înalta cultură și cercetarea academică grație mentorului ei din acea perioadă (pariziană), Alfred Chester, homosexual excentric. Prezența În canonul culturii Înalte americane a altor elemente din cultura populară este asemănătoare: „Abe” e fan de basket (Chicago Bulls, Michael Jordan), iar implicația directă este că se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
veritabile, Liberty Fund) The Virtue of Civility. Selected Essays on Liberalism, Tradition, and Civil Society, sînt cele mai apropiate de meditația liberală a lui Allan Bloom asupra lumii moderne. Shills i‑a inspirat lui Bellow (un mare romancier al vieții academice și intelectuale americane, să nu uităm) personajul titular din Mr. Sammler's Planet (1970), și, cel puțin parțial, pe profesorul Durnwald din Humboldt's Gift (1975). Portretele anterioare, mult mai complexe, au lăsat loc acum caricaturii, șarjei (inclusiv insinuarea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
ochi. Ceva se mișca în întunericul nopții. Era copilul. Sau Theo, așa cum ei - sau, mai curând, Amanda - se deciseseră, în sfârșit, să-l boteze. Degeaba explicase Hugo că el avusese un coleg pe nume Theo, care, datorită lipsei vreunei străluciri academice, era poreclit Thicko 1. Cu toate că nici el nu fusese foarte bun la școală, Hugo se temea ca fiul lui să nu aibă parte de aceeași soartă. A ciulit urechea în tăcerea din casă. Se părea că Theo adormise la loc.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
științele naturii”. Acest fapt este confirmat și de abandonarea progresivă a interesului față de valoarea vieții umane, a respectului față de persoană în orice etapă a vieții sale s-ar afla, și delegarea acestui interes doar specialiștilor în domeniu, la nivelul cercetării academice, cu puține interferențe în realitatea cotidiană, marcată de lupta pentru existență, profit și dominarea celui mai expus și slab. În aceeași ordine de idei, Anton Dumitriu (1905-1992) leagă criza umanismului occidental de aplatizarea universului valorilor: „Iată, sumar, în ce constă
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Colecția ACADEMICĂ 117 Seria Istorie William J. Connell, profesor de istorie, este șeful catedrei de italienistica din cadrul Universității Seton Hall (SUA). Printre lucrările publicate citam volumul La citta' dei crucci: fazioni e clientele în uno stato repubblicano del' 400 și o traducere
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
articole. William J. Connell, Giles Constable, Sacrilege and Redemption în Renaissance Florence. The Case of Antonio Rinaldeschi (c) 2008, The Centre for Reformation and Renaissance Studies (c) Museo Stibbert (c) 2011, Institutul European Iași, pentru prezență ediție INSTITUTUL EUROPEAN, editura academică recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, 700469, O.P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com, www. euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României CONNELL, WILLIAM Sacrilegiu și
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
autorii "a fost publicată inițial într-o formă mai scurtă în Journal of the Warburg and Courtauld Institutes, în 1998. De atunci însă, articolul a atras un interes mai mare decât este așteptat pentru un eseu publicat într-un jurnal academic"2. Mulți autori au cerut permisiunea de a prelua tema pentru a scrie un roman, alții o piesă de teatru, etc, vădind un interes deosebit pentru abordarea subiectului și pentru răspândirea și popularizarea cazului Rinaldeschi. Semnalele și scrisorile de apreciere
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
pedeapsă să a fost publicată inițial într-o formă mai scurtă în Journal of the Warburg and Courtauld Institutes în 19987. De atunci, articolul a atras un interes mai mare decât este așteptat pentru un eseu publicat într-un jurnal academic. A fost menționat în revistă New Yorker într-un articol despre istoria zarurilor și a jocurilor de noroc 8. Un autor din California ne-a scris anunțându-ne că va repovesti episodul Rinaldeschi într-un român pentru o importanță editură
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
Colecția ESEURI DE IERI ȘI DE AZI 82 Colecția Eseuri de ieri și de azi a fost fondată în 1991 de LUCA PIȚU MIGUEL DE UNAMUNO (1864 Bilbao 1936 Salamanca) a fost profesor universitar, filosof, scriitor, om politic. Activitatea academică prodigioasă se întemeiază pe argumentele rigorii logicii și criticii, îndeplinind, de mai multe ori, funcția de Rector al Universității din Salamanca. Ca filosof, doctrina sa pune conceptul de raționalitate în slujba filosofiei, pendulând între a crede și a fi agnostic
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
prea mulți, Thomas Îi știa bine pe unii dintre aceștia; pe alții, mai puțin; nu-i plăceau, prea savanți sau asta vroiau să dovedească: vorbeau mai mult despre cărți doar de ei știute. Și Berg avea, uneori, un discurs oarecum academic, dar deloc obositor; magic, În unele momente. Ne amețești, Berg, cu teoriile tale. Pornite din cărțile pe care le vinzi. Mai Înainte, le-ai luat toată seva, citindu-le. Nu, pentru că nu ai avea atîta vreme; ai mii de cărți
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
fel, se înfășură bine în plapumă și adormi aproape numaidecât. Când peste câtăva vreme Felix se duse din nou la Georgeta, află lucruri neașteptate. - Uite, vezi ăsta, făcu Georgeta, arătîndu-i un portret alei în creion, cam chinuit, plat, dar corect, academic, ghici, cine mi l-a făcut? Felix nu putu să ghicească, fiindcă acea ușoară intuiție de ordin stilistic îi era împiedicată de raționament. - Domnul Titi Tulea, simpaticul dumitale văr sau așa ceva. - Dar de unde-l cunoști? - Ah, nu știi, zise Georgeta
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
din când în când de platforma dindărăt. Muscalul îl plesni cu biciul pe de lături, înjurîndu-l cu sete. Înveseliți de clopoței, îmbrăcați într-o rețea albă și satisfăcuți de ușurătatea saniei, caii vineți alergau, jucând din picioare și luând pozițiile academice ale cailor în spume din compozițiile lui Géricault. Un câine mare, mops alerga înaintea lor, lătrând îndărătnic și apucând cu necaz, când putea, un ciucure al valtrapului. Înfășurați până aproape de gât în pături, Felix și Otilia primiseră pe cap și
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
clasicist (Sensul clasicismului, 1946) C. a întreprins o noua aventură romanescă neașteptată, situîndu-se în fruntea romancierilor din perioada postbelică. Tema din romanul Bietul Ioanide (1953), scris între 1947 și l949, a fost, definiția autorului însuși, să arate "cum trăiesc spiritele academice vremurile furtunoase". Dicționarul scriitorilor români (coordonatori: Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu), Editura Fundației Culturale Române, București, 1995, p. 514-515. Romanul Enigma Otiliei (numit inițial Părinții Otiliei), publicat în 1938, ridică de la bun început probleme privind încadrarea lui într-un
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI În realitate, nu erau nesfârșit de multe palate. Ba, dacă erai cât de cât cinstit, trebuia să recunoști că, dimpotrivă, Podul Mogoșoaiei duhnea de bodegi. În ceafa fiecărui pălățel, în cârca oricărei bibloteci, fie ea academică sau universitară, atârna și își bălăbănea fundul murdar cel puțin cîte-un sac de bodegi. Dar nu niște bodegi tăioase, adulte, grosolane. Ci niște bodeguțe simpatice, neajutorate, peltice, în visteriile cărora adevărații cetățeni fini își vărsau, cotidian, adevăratele pensii alimentare. Și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cu toată puterea ta! Căci, în locuința morților în care mergi, nu mai este nici lucrare, nici chibzuială, nici știință, nici înțelepciune!"... E adevărat, ați câștigat, domnule... Dar, dacă aș simți nevoia de-a mă exprima în termeni mai puțin academici, și, pentru a vă dovedi că persist în opinia mea, îmi iau libertatea de a vă rezuma: ...Canci!... Pentru cine o cunoștea, vorba "canci" trecea drept o expresie suficient de urâtă. Taximetrul zbura, ca un flecușteț de clăbuc, prin peretele
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]