10,749 matches
-
George care-i încurcat cu femeia aia! Eu cred că Stella are nevoie de un răgaz în care să poată judeca lucrurile limpede. Se găsește încă sub stare de șoc, e ca și paralizată. — Stella paralizată? Nici vorbă! Brian o admira pe Stella. — Știi că de atunci, din prima zi, George nu a mai venit s-o vadă. — George e diabolic, ca și Alex. I se pare, probabil, de bun-gust să nu se arate, și după aceea o să i se pară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
-i dea ascultare. În fond, a făcut atunci tot drumul până în America numai ca să-l vadă. Nu știu ce anume s-a întâmplat atunci, răspunse Brian, în orice caz călătoria nu a fost un succes. Se poate ca George să-l fi admirat cândva pe Rozanov dar acum cred că nu se mai sinchisește de el nici cât negru sub unghie. Necazul cu George e că scapă întotdeauna basma curată. Se bucură de popularitate pentru că oamenilor le plac monștrii. Hitler, Napoleon... Care a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
extindere a propriei ei vieți, ca și pentru Adam, și în această proiectare comună mama și fiul se întâlneau, ca într-o vulnerabilă extensie a trupului. Ceilalți membri ai familiei, deși acceptați ca „ai ei“, aveau mai puțină însemnătate. O admira, o invidia și o compătimea pe Stella. Îi plăcea, o interesa și o enerva Alex. Ținea mult la Tom, în legătură cu care Brian avea sentimente atât de amestecate, dar ea își frâna afecțiunea, ca nu cumva Adam să încerce cea mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
poate că în dragostea ei exista și un asemenea element. Stella începuse să simtă că ea era mai puternică și George nu putea tolera așa ceva. Răspunsul lui a fost violența. Menajul lor nu cunoscuse limbajul tandreței. Și totuși, George își admira și, într-un anumit fel, își prețuia soția, iar iubirea Stellei era iubire adevărată, o dăruire absolută, leală, iubirea unei femei realiste, inteligente, capabile de abnegație. Stella era una dintre puținele femei lipsite de sentimentalisme în ceea ce-l privea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
pe Stella, cu îngrijorare, fără să zâmbească. Pe urmă ieși pe ușa de sticlă în grădină. În picioare, la capătul canapelei, stătea Brian. Și el își privea cumnata cu o expresie de îngrijorare, asemănătoare cu cea a fiului său. O admira și o prețuia pe Stella. N-ar fi putut defini sentimentele pe care i le purta; desigur că o iubea, dar „iubirea“ poate însemna multe. Exista între ei o sfială reciprocă. Uneori, când o săruta, ceea ce se întâmpla foarte rar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
devenit francmason. Gabriel nu știa mare lucru despre francmasonerie și dacă era compatibilă sau nu cu idealurile „Prietenilor“, dar îi părea rău să nu-și mai vadă vărul (în a cărui casă era rar invitată). Ținea la el și-l admira foarte mult, numai că-l cam invidia pentru avere și-l blama un pic pentru francmasonerie, care era o societate secretă, ori „Prietenii“ nu admit secrete. Și atunci, cum stătea cu propriile ei secrete? Furișă o privire spre Brian (ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
citit-o cu glas tare ca și cum ai fi înțeles-o. — E frumoasă... dar ce vrea să spună? — Despre ce crezi că e vorba, ce fel de scenă evocă poetul? Hattie se uită la text în tăcere, iar părintele Bernard îi admiră gâtul neted, ușor băiețesc, pe care zburdau câțiva cârcei de păr blond-platinat, desprinși din cocul ei elaborat. Nu știu, răspunse ea în cele din urmă. Din moment ce spune că fără lebădă și fără țărm, presupun că e vorba de un râu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
în stradă, pe una dintre ferestrele înalte ale frumosului lor salon, de la etaj. — Uite-l pe Tom McCaffrey, spuse Robin. Ce băiat frumos s-a făcut! Doamna Osmore păstră tăcerea. O irita felul în care toată lumea, inclusiv soțul ei, îl admira pe Tom, ca și cum, printr-un consens, fusese ales să joace rolul de erou pozitiv. Nu era cu nimic mai frumos și nici pe jumătate atât de inteligent ca Gregory al ei. Regreta mult absența lui Gregory și era iremediabil rănită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
insulte profesorul, strecurase ideea că John Robert, în tinerețe, se simțise frustrat de faptul că nu era invitat la „familiile bune“. În realitate, era un adevăr. John Robert, la vremea când reușise să-și facă un nume și să fie admirat, se simțise jignit că familii ca aceea a lui Geoffrey Stillowen și Gerald McCaffrey fie îl ignorau, fie manifestau față de el o atitudine condescendentă. Și păstrase un sentiment amestecat cu resentiment față de aceste „mărimi“ care se autodecretaseră ca atare. Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
arestat și pus sub supraveghere. Porumbeii, dis-de-dimineață, repetau încetișor: „Rozanov, Rozanov“. O visase pe Stella, îi revedea adeseori în vis capul frumos, de regină egipteană. Diane îl înduioșa și-i dăruia puțin calm, dar el o disprețuia. Pe Stella o admira, dar nu o putea suporta, Stella era un dușman. Simțea o vagă ușurare știind că e în altă parte, dar nu încerca nici cea mai infimă îngrijorare sau curiozitate de a afla unde se găsește. Oriunde s-o fi găsind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
prag. Era George McCaffrey. Se-nțelege că Hattie și cu Pearl discutaseră despre George și înainte - oarecum în treacăt - dar mai cu seamă după întâlnirea cu el în excursia de familie. Hattie a fost gata, ca și toți ceilalți, să admire eroica salvare a lui Zet, dar nu-i putea ierta felul insolent și batjocoritor, avea ea impresia, în care o privise. De asemeni o iritase faptul că-și însușise Rover-ul, ceea ce le obligase pe ea și pe Pearl să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
stare să țină pasul, și că în ultima vreme devenise în ochii prietenului său o persoană mai curând ordinară decât extraordinară. Tom era obișnuit să fie iubit și prețuit de toată lumea, așa încât de astă-dată intra în joc orgoliul lui. Îl admira mult pe Emma și socotea că în multe privințe acesta îi este superior, așa încât era întristat și iritat la gândul că scăzuse în ochii lui. Această teamă a împiedicat tocmai comunicarea dintre ei care ar fi putut-o înlătura. Erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Salvării și feluritor alte cauze bune sau cazuri grele. Totuși, o felie barosană din tort, inclusiv frumoasa casă din Crescent, îi reveneau Antheei Eastcote. Și pentru această părtinire, virtuosul decedat începu să fie curând criticat de către cei care, deși îl admiraseră, se plictisiseră să audă atâtea laude. Cei din Clanul McCaffrey care (cu excepția lui George) stătuseră cu toții laolaltă, erau fiecare în parte și din motive diverse profund afectați de dispariția unui om pe care-l priviseră întotdeauna ca pe „un exemplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
de scenă? — Doar mă cunoști. Da, te cunosc. Diane e femeie. Și mie îmi plac femeile. Mă împac bine cu ea. Mă face să mă simt fericit și calm. Ceea ce tu n-ai reușit niciodată. Îmi pare rău. — Te-am admirat. Asta a fost greșeala. Admirația e o bază falsă pentru o căsătorie. — De acord. Poate că n-ar fi trebuit să pleci. Vreau să spun, dacă țineai într-adevăr ca mariajul nostru să continue. Plecând, mi-ai oferit răgazul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
jumătate din femeile din orașul ăsta sunt îndrăgostite de George, sau își imaginează că sunt... până și Gabriel. Dar tu, tu ești deasupra lor... vreau să spun că tu ești cu totul specială, ca o regină, știi.. eu te-am admirat întotdeauna foarte mult, deși n-am avut niciodată prilejul să ți-o spun... dar sper că tu ai înțeles. Nici măcar n-am stat vreodată ca lumea de vorbă... noi doi... aș fi dorit să fi discutat... acum, când pleci, simt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
și nu i-a mai împărtășit nici pe credincioșii ortodocși. Colegii mi-au povestit acest lucru, scandalizați, după ce ne-am reîntâlnit. Recunosc că nici eu nu am fost deloc ecumenic, deoarece în timpul Liturghiei am stat pe malul Bosforului, fumând și admirând peisajul. Cu trecerea anilor am devenit mai înțelept, sper, și am înțeles că nu trebuie să confund frumusețea și sfințenia cultului și a spiritualității orientale cu mentalități și tradiții retrograde și care nu au nimic în comun cu Evanghelia. Imi
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
mersul pe bicicletă. Flancând marea, acest drum străbate numeroase tuneluri de piatră, iluminate și curate, săpate în stânca muntelui. Sunt numeroși turiști care aleargă, familii cu copii plini de viață. Si singur eu trec prin mijlocul lor, purtându-mi rucsacul, admirând tot ce văd, bucurându-mă din plin de faptul că Dumnezeu îmi acordă marele favor de a fi pelerin. Aștept să mă sune Davide și, în schimb, mă sună părintele Anton Robu de la Badalucco, din dieceza de Ventimiglia, întrebându-mă
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
mulțime a turiștilor, îmi făceam griji unde o să dorm, căci tare mă temeam că toate pensiunile și hotelurile sunt pline. Cu asigurarea venită de la acest confrate îmi continui drumul spre Varazze unde am stabilit să ne întâlnim. Rugândumă rozariul și admirând peisajul, dar simțind mai mult greutatea rucsacului și durerea în picioare, ajung la Varazze pe la ora 20.30. Sunt rupt de foame și-mi comand o pizza Margherita la o pizzerie lângă un carusel, unde se joacă copiii, iar alături
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
sosește părintele Robu. Ce bucurie! Este trimisul lui Dumnezeu pentru mine. Atât de simplu, amabil, binevoitor. Tot drumul vorbim, el spunându-mi multe despre trecutul lui, ca și despre activitatea actuală ca paroh cu trei parohii în grija pastorală. Il admir în tăcere. Vorbim și despre criza actuală de vocații sau cea sacerdotală. Confuzia și nesiguranța acestor timpuri, laicizarea îi afectează nu numai pe laici, dar și pe clerici. Așa ajungem într-un târziu la parohie, la Badalucco, unde îmi arată
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
dormi adânc până a doua zi la ora 6. Si așa s-a încheiat prima mea zi de pelerinaj în lungul drum spre Spania. Am scris aceste impresii în trenul spre Varazze, a doua zi dimineață, flancând mereu marea și admirând în stânga localitățile prin care voi trece astăzi. Tare drăguț a fost părintele Robu, aducându-mă la gară la Taggia. De aici, la el ajung urmând cursul râului Argentina, mergând spre munte cam vreo 10 km, cred. Este dimineață, ora 8
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
în sens invers calea până la Varazze, pentru a relua drumul pe jos. Să vedem până unde voi reuși să ajung astăzi. Imi propun să ajung la Noli, adică vreo 30 de km. Mă simt minunat la începutul acestei noi zile, admir din tren marea în dreapta mea, plajele încă lipsite de persoane, dar pline de șezlonguri și umbrele, iar în stânga localitățile cu blocuri de câteva etaje, într-un ambient pietros, nu prea înalt și plin de verdeață; ieri am inspirat din plin
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
restaurante deschise, mașini de lux și persoane îmbrăcate luxos. Un pol al progresului material, al banilor, o atracție turistică atât în golful plin cu iahturi ce- ți iau ochii, sau urcând printre clădiri la care nu mai știi ce să admiri. Solul orașului, pietros, este ca un șvaițer, plin de garaje subterane, chiar și gara fiind în subteran. Mă pregătesc pentru o nouă zi și mă rog Domnului să-mi ia durerea de la picior, căci ieri devenise aproape de nesuportat, asemănătoare
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
banului, a luxului, a dorinței de a fi mai sus decât celălalt, toate acestea sunt bine cunoscute de către toți cei ce promovează această industrie a destinderii și luxului. Le doresc să fie sănătoși și fericiți, dincolo de ceea ce afișează în exterior. Admirând și analizând tot ce văd, încerc să înțeleg acești oameni. În același timp, mă confrunt cu propriile dureri, înfrunt căldura și zgomotul și sunt cu ochii în patru la curbe și intersecții. Așa merg ziua întreagă, trec prin câteva localități
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
de către asociația sf. Iacob, dar fără a avea vreo rezervare cu mai multe zile înainte, ci totul se rezolvă în ziua respectivă. Rămâne plăcut impresionat și ne despărțim, cerându-mi să-l amintesc în rugăciunile mele. Cu gânduri plăcute și admirând natura, după ce-mi mai aplic o porție de voltaren peste piciorul cu pricina, ajung la Carces, un târgușor liniștit cu o stradă principală plină cu magazine, restaurante, două frizerii, un oficiu de informații turistice și o biserică curată și
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
practicile religioase sunt total necunoscute, sau, oricum, rămân ca niște obiecte de muzeu prea puțin vizitate. Vineri, 3 august: Saint Maximin-Aix en Provence: 36 km La ora șase sunt deja în picioare și respir aerul proaspăt și răcoros al dimineții, admirând luna liniștită ce-și aruncă lumina palidă pe dealurile din jur. Iau micul dejun cu familia Batutt, după care însoțit de Louise îmbrăcată ca pelerin, având pe cap pălăria soțului la care a legat o scoică cu o panglică în
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]