6,498 matches
-
Istoria familială a primului grup de victime, adică victimele agresive, pare a fi marcată de o socializare negativă. Calea delicvenței Învățarea coerciției și a comportamentelor de intimidare depinde de un ansamblu de variabile precum lipsa grijei părintești, agresiunea conjugală și agresiunea suportată în copilărie. Copiii supuși unei discipline severe bazată pe pedeapsa fizică resimt mari dificultăți în a prelucra informațiile sociale într-o manieră adecvată și în a reacționa eficient (Dodge, 1993; Dodge et al., 1990). Prelucrarea incorectă a informațiilor și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Una dintre ele constă în practicarea activităților fizice intense, iar alta se limitează doar la urmărirea indivizilor care participă la jocuri agresive. Toate aceste strategii permit, printr-un proces vicariant, eliberarea energiilor agresive și evitarea angajării directe în acte de agresiune. Existența legăturii dintre agresivitate și activarea fiziologică, pe de o parte, și rolul catharsisului în reducerea acestei stări de activare, pe de altă parte, a fost sugerată anterior (Kahn, 1966). Conform unor cercetări recente, activarea fiziologică indusă de provocare și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de învățare cu procesele biologice. Activarea poate duce, în anumite condiții, la agresivitate, iar agresivitatea poate determina, în anumite situații, reducerea activării, doar că toate aceste condiții și circumstanțe depind de experiența personală a individului. Pedeapsa: trebuie să răspundem la agresiune prin agresiune? Unul dintre motivele pentru care indivizii nu se agresează frecvent este teama de pedeapsă. Este motivul pentru care copiii nu-și mai agresează frații sau surorile, pentru că atunci când o fac, un matur intervine și-i împiedică să continue
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cu procesele biologice. Activarea poate duce, în anumite condiții, la agresivitate, iar agresivitatea poate determina, în anumite situații, reducerea activării, doar că toate aceste condiții și circumstanțe depind de experiența personală a individului. Pedeapsa: trebuie să răspundem la agresiune prin agresiune? Unul dintre motivele pentru care indivizii nu se agresează frecvent este teama de pedeapsă. Este motivul pentru care copiii nu-și mai agresează frații sau surorile, pentru că atunci când o fac, un matur intervine și-i împiedică să continue, amenințându-i
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
semnificația în funcție de contextul aplicării lor. Prin definiție, pedeapsa este o tehnică folosită pentru a modifica un comportament. Pedepsirea unui copil vizează inhibarea comportamentului pentru care este pedepsit. Pedeapsa este un eveniment foarte complex, mai ales dacă sancționează un act de agresiune. Rezultatele studiilor empirice arată că pedeapsa nu poate fi eficientă decât dacă este justificată și administrată în mod regulat, într-un climat familial afectuos și imediat după săvârșirea comportamentului interzis (Blanchard și Blanchard, 1986; Baron et al., 1994). Se crede
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
imediat după săvârșirea comportamentului interzis (Blanchard și Blanchard, 1986; Baron et al., 1994). Se crede, în general, că pedepsirea oricărui comportament, inclusiv cel agresiv, scade probabilitatea acestuia. Dar pentru că pedeapsa, chiar și cea mai ușoară, poate fi percepută ca o agresiune, cel care o execută poate fi luat drept model. Prin urmare, nu orice act trebuie pedepsit și nu în orice fel, pentru ca rezultatele scontate să apară. Pedepsirea pentru acte de agresivitate poate avea un efect paradoxal asupra copilului. Studiul comparativ
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
încă norme și credințe favorabile agresivității, cu condiția unei intervenții rezonabile și a pedepsirii moderate. Eron și colegii săi (1971 citat de Eron, 1994) au observat că băieții care se identifică puternic cu tații lor și care sunt pedepsiți pentru agresiunile comise nu sunt agresivi nici la școală, nici acasă. Un mediu familial afectuos și înțelegător în care copilul se identifică cu tatăl său și pedepsirea motivată și justificată pot duce la evitarea imitării și generalizării comportamentelor agresive de către copil. În
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
abuzivi au fost crescuți în familii în care ei înșiși, frații și surorile lor sau un alt membru al familiei au fost maltratați fizic (Silver, Dublin și Laurie, 1969). Datele nu arată totuși că a fi martorul sau victima unei agresiuni crește probabilitatea maltratării copilului. Nu se poate de asemenea ști câți copii care nu au fost abuzați au devenit părinți abuzivi și câți dintre copiii abuzați nu au devenit părinți abuzivi. Este totuși logic să credem că copiii abuzați riscă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de către semenii lor ca fiind doar ocazional agresivi devin, la sfârșitul anului, mai puțin agresivi în contact cu copiii non agresivi (Warman și Cohen, 2000). A învăța toleranța Explicațiile cu privire la circumstanțele care l-au determinat pe individ să comită o agresiune sau o abatere diminuează probabilitatea unei reacții agresive sau a unui act de răzbunare. Cu ajutorul unor informații temperate și atenuante, individul poate înțelege că persoana care stă la originea abaterii nu este chiar atât de rea precum crezuseră. Comunicarea informațiilor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
al., 1994). Inducerea unor comportamente incompatibile cu agresivitatea Care este reacția individului față de suferința victimei? Una dintre ipoteze ar fi satisfacția pentru că scopul agresivității este de a face rău. În cazul în care agresorul este foarte furios sau crede că agresiunile lui sunt justificate, suferința victimei poate induce mai degrabă un sentiment pozitiv. Suferința dușmanului întărește pozitiv reacțiile ostile ale agresorului, crescându-le probabilitatea. Într-o serie de experimente în care s-a folosit un dispozitiv denumit "măsurătorul durerii" (pain meter
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
fuseseră provocați, cresc nivelul de agresivitate în funcție de indicatorii nivelului de durere. Aceeași subiecți își evaluează pozitiv starea emoțională, pe când subiecții non provocați evaluează negativ aceeași stare emoțională. Rezultatele mai multor studii indică că constatarea durerii victimei poate uneori reduce eventualitatea agresiunilor imediate (Baron, 1979a citat de Baron et al., 1994). O altă reacție manifestată față de suferința victimei poate fi empatia: o reacție emoțională similară celei induse victimei (Miller și Eisenberg, 1988 citat de Eisenberg, 2000). A te putea pune în locul celuilalt
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
la copii, cât și la adulți. Aceleași tendințe au fost observate și în cazul simpatiei. Empatia și simpatia sunt cogniții afective (competențe emoționale). Legătura dintre aceste emoții învățate și competențele sociale poate explica corelația negativă dintre ele și comportamentul de agresiune. Chiar dacă punctul de plecare al unui act agresiv este frustrarea, absența sau pierderea sentimentului de responsabilitate și de empatie față de victimă conferă agresivității mai multe șanse. Copiii care resimt empatia și/sau simpatia față de ceilalți reușesc să-și formeze strategii
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cauze externe (orânduiri ierarhice) devin, sub influența acestor abateri, acte deliberate și personal alese. Indivizii nu participă la război pentru că sunt agresivi, ci pentru că li se ordonă și li se cere să o facă. În acest caz, războiul este cauza agresiunilor și nu tendința agresivă a omului constituie cauza războiului. Războiul este o instituție socială în interiorul căreia rolurile sociale sunt distribuite participanților. Factorii socioculturali, jocurile, ideologiile politice și religioase, structurile militare, industriale și științifice pot încuraja angajamentul militar. Comportamentele subiecților lui
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
care violează aceste valori, fie că ordinele parvin de la superiorul militar, de la antrenorul sportiv sau de la colegii de școală. O socializare pozitivă, dragostea și atenția celor din jur îl pot ajuta pe copil să facă față neglijenței, respingerii, ostilităților și agresiunilor la care a fost supus în diverse circumstanțe. Interacțiunile pozitive îl fac pe copil să accepte și să fie acceptat de către ceilalți. Socializarea pozitivă în sânul unei familii afectuoase asigură bazele unei personalități integre, personalitate ce nu se poate forma
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
chiar și atunci supraviețuirea la 5 ani a acestor ultimi pacienți fiind de 25-30% pentru cei fără interesare ganglionară și de doar 10% pentru cei cu ganglioni pozitivi [5-9]. Factorii care contribuie la această mare rată de mortalitate sunt, pe lângă agresiunea în sine a cancerului, lipsa simptomatologiei în fazele inițiale si mai ales lipsa unor mijloace performante de diagnostic în fazele precoce, când tratamentul chirurgical ar fi încă eficient. GEOEPIDEMIOLOGIA În 2012, în topul țărilor cu cea mai mare incidență a
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92183_a_92678]
-
războiului. Sunt utile, de asemenea, eforturile de descifrare a cauzelor războiului, nu numai a cauzelor care i-au incitat pe agresori, ci și cele care i-au împiedicat pe ceilalți de a se opune energic și la timp, pentru descurajarea agresiunilor. De asemenea, sunt importante reflecțiile asupra principiilor și instituțiilor internaționale care au fost create pentru bunul mers al lumii. Este cert faptul că multe din realitățile lumii contemporane, realități politice, economice, instituții, etc., își au originea în urmările celui de-
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
că problema cehă se rezolvă prin conciliere internațională. În timp ce guvernul Marii Britanii era preocupat de încheierea unui acord economic cu Germania, a fost surprins să constate că aceasta, sub masca desfășurării unor tratative economice succesive, pregătea de fapt noi acte de agresiune. În noiembrie 1938, partea de sud a Slovaciei a fost anexată Ungariei, iar la 15 martie 1939 a fost ocupată întreaga țară. Pe teritoriul ceh a fost înființat așa-numitul "Protectorat al Cehiei și al Moraviei". Slovacia, cât rămăsese după ce
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
au concentrat mai mult pe problemele lor interne. În 1940, președintele Roosevelt a fost receptiv la problemele europene și s-a implicat direct în sprijinirea statelor democrate, atât cu forțele armate, cât și cu tehnica militară, pentru a face față agresiunii germane. A nu rămâne în urmă cu un război sau cu o revoluție în dotarea tehnică și organizarea armatei Studiile care analizează cauzele înfrângerii unor țări, în cel de-al doilea război mondial, scot în relief, pe lângă cauzele invocate în
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
nivel, s-a desfășurat într-un ritm alert. Solicitări de sprijin militar au apărut de peste tot și din Europa și din Asia, astfel încât Statele Unite au fost implicate planetar, de-a lungul continentelor și oceanelor, în sprijinul țărilor căzute victime ale agresiunii Germaniei și Japoniei. Analizele specialiștilor au decis că lupta împotriva Germaniei reprezintă o prioritate, și aceasta deoarece Axa Roma-Berlin putea fi atacată numai simultan de către toți cei trei participanți principali la coaliție Uniunea Sovietică, Marea Britanie și S.U.A. Dacă S.U.A. s-
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
militare de la 7,8 mld. USD în 1990 la 12,15 mld. USD în 2008; E.A.U. și-a mărit bugetul militar de la 7,6 mld. USD în 1990 la 8,64 mld. USD în 2008; Kuwaitul, direct afectat de agresiunea irakiană, și-a dublat volumul cheltuielilor militare de la 4,3 mld. USD în 1990 la 8,46 mld. USD în 2008, iar Omanul a sporit efortul financiar militar de la 4,8 mld. USD în 1990 la 6,48 mld. USD
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
militare americane este concurată de prezența tradițională a trupelor franceze și mai nou, a celor germane (Tabelul nr. 114). În pofida îndelungatei colaborări militare americano-saudite, trebuie remarcată retragerea bazelor militare americane din Arabia Saudită, evacuate în anul 2003 sub motivația dispariției pericolului agresiunii irakiene după prăbușirea regimului lui Saddam Hussein. În realitate, acțiunea menționată s-a impus ca urmare a dezacordului Riyadului cu privire la atacarea Irakului utilizând cele 8 baze militare americane existente în acel moment pe teritoriul saudit. Astfel, media internațională susține că
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
distruge potențialul uman. Principiul puterii, în forma lui occidentală, este profund impregnat în mentalitatea omului modern. Puterea nu este obiect, nu este privilegiu, ea este exercițiu și control, drept pozitiv, iar orice deviere de la acestea nu înseamnă altceva decât violențe, agresiuni, contra-puteri. Prin violență, puterea nu mai este putere ci o contra-putere; rezistența față de ea însăși, erodarea forței sale, absența controlului. Contra-puterea este pretutindeni unde se exercită represiune social-politică asupra libertăților și drepturilor garantate de către dreptul internațional și de documentele constituționale
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
o contra-putere; rezistența față de ea însăși, erodarea forței sale, absența controlului. Contra-puterea este pretutindeni unde se exercită represiune social-politică asupra libertăților și drepturilor garantate de către dreptul internațional și de documentele constituționale. Oricum puterea nu este în violență, nu este în agresiuni, nu este în brutalitatea fizică și nici în atacuri perfide prin intermediul cuvântului. Puterea-cunoaștere este forma instituțională a cunoașterii despre om și a discursurilor ce analizează existența acestuia și funcțiile lui într-un mecanism de control social-politic. Raporturile complexe ale puterii
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
negativă, ci un element de transformare. Ea transformă omul, viața, societatea. A fi în putere este dincolo de principiul violenței, iar secolul XX și toată politica lui nu se află în registrul puterii, ci în acela al violenței și al unor agresiuni împotriva civililor. Oamenii confundă puterea cu violența și agresivitatea. Oricum, unui atac (intelectual) mârșav nu i se poate răspunde decât într-un mod reciproc, cu riscul asumat de a leza anumite simboluri și autorități. Foucault este vizibil influențat de Nietzsche
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
literar”, „Curier ieșean”, „Viața Basarabiei”. La beletristică va reveni mult mai târziu, cu volumul de versuri Ecran interior (1975) și cu romanul Nisipul (1989). Literatura sa este aceea a unui meditativ, introvertit, atras de interogarea condiției umane marcate de o agresiune neîncetată, care îi relativizează statutul și îi conferă dramatism perpetuu, însingurându-l pe individ. Un reflexiv se arată C. și în comentarea creațiilor literare. Critic de ținută aulică, nu s-a lăsat antrenat în nici una dintre mișcările teoretice ale vremii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]