7,716 matches
-
posibilități de dezvoltare în domeniul turismului rural. Orașul este străbătut de râul Baraolt. Orașul Baraolt se află situat la nord-vestul județului Covasna, la limita de vest cu județul Brașov, pe cursul pârâului cu același nume, în Depresiunea Baraolt, la o altitudine de de 460-500 m. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Baraolt se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (93,74%). Principalele minorități sunt cele de
Baraolt () [Corola-website/Science/297077_a_298406]
-
doilea document, emis la data de 6 mai 1246, evidențiază localitatea Tășnad ca fiind moșie episcopală aparținând comitatului Solnoc. Orașul Tășnad este situat în partea sudică a județului Satu Mare, în regiunea istorică Crișana. Localitatea este amplasată pe o colină cu altitudinea de 220 metri. Satul Valea Morii, care intră în componența orașului, este amplasat la altitudinea de 134 metri. Rețeaua hidrografică este alcătuită din: Valea Cehalului (18,8 km), cu afluenții: Valea Neagră (3,7 km), Valea Rațului (3,7 km
Tășnad () [Corola-website/Science/297080_a_298409]
-
episcopală aparținând comitatului Solnoc. Orașul Tășnad este situat în partea sudică a județului Satu Mare, în regiunea istorică Crișana. Localitatea este amplasată pe o colină cu altitudinea de 220 metri. Satul Valea Morii, care intră în componența orașului, este amplasat la altitudinea de 134 metri. Rețeaua hidrografică este alcătuită din: Valea Cehalului (18,8 km), cu afluenții: Valea Neagră (3,7 km), Valea Rațului (3,7 km), Valea Ciripicea (9,7 km); Pârâul Micăului (5,2 km) și Valea Checheț (16,3
Tășnad () [Corola-website/Science/297080_a_298409]
-
județului Mureș, este situat în partea centrală a Podișului Transilvaniei, pe cursul mijlociu al râului Mureș între localitățile Târgu Mureș (30 km) și Luduș (14 km), la latitudine nordică de 46°27′13″ și longitudine estică de 24°14′0″. Altitudinea absolută de 286m se află în zona bisericii romano-catolice. Suprafața lui de 106 km ocupă 1,5%-2% din județul Mureș. Orașul Iernut se găsește pe malul stâng al râului Mureș, pe Drumul Național DN15, respectiv pe Drumul European E60
Iernut () [Corola-website/Science/297083_a_298412]
-
cu unele suprafețe de șes în parte stângă a Mureșului, acestea fiind de fapt terase ale râului Mureș. Cea mai înaltă dintre aceste terase se află și la cea mai mare distanță de localitate, aceasta fiind la Cigașe, la o altitudine de 448m, următoarea terasă de la I.S.C.I.P, de 8-10m, este una de oraș, altă terasă este cea aluvionară și este adesea inundată. În partea dreaptă a Mureșului există un număr redus de terase, locul acestora fiind luat de versanții cu
Iernut () [Corola-website/Science/297083_a_298412]
-
Iernut și Lechința pantele abrupte suferă prăbușiri masive datorate înclinării pantelor și subsăparilor apei Mureșului ducând la un aspect de macro-relief, vegetația lipsind complet. Valea Mureșului are o deschidere largă (3-5 km). Interfluviile sunt rotunjite, afectate de alunecări și rupturi, altitudinea lor maximă fiind de 496m. Clima din partea de podiș este una continentală, moderată de dealuri și pădure. Localizarea Iernutului în partea centrală a Podișului Transivaniei, străjuit de lanțurile masive ale Carpaților, cu o mare deschidere în partea de NV formează
Iernut () [Corola-website/Science/297083_a_298412]
-
repartizate pe 4 centre viticole și anume: Bujoru, Smulti, Oancea, Berești. Principalele direcții de producție ale podgoriei sunt obținerea vinurilor roșii de calitate superioară (Merlot, Cabernet Sauvignon, Fetească neagră) și vinuri de consum curent. Orașul Târgu Bujor se poziționează după altitudine, poziție și particularități de relief în unitatea geomorfologică numită Podișul Covurluiului. Acesta este alcătuit din pietrișuri și nisipuri cu intercalații de argile, caracterizat prin paralelismul dealurilor și văilor cu direcția nord-sud. Văile au fundul plat, destul de larg și mlăștinos. Se
Târgu Bujor () [Corola-website/Science/297096_a_298425]
-
al Târnavelor. Morfogenetic orașul se încadrează în etajul dealurilor și podișurilor, în care predomina terenuri cu predispoziție la alunecare și eroziune, atât la suprafață cât și în adâncime din cauza stratului litologic. Altitudinal se încadrează între 340 m și 600 m altitudinea medie fiind de 495m. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Dumbrăveni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (66,5%). Principalele minorități sunt cele de romi
Dumbrăveni () [Corola-website/Science/297090_a_298419]
-
coborâte, rezultate în special în urma acumulărilor eoliene. Din loc în loc pe suprafața câmpiei au apărut mici crovuri formate prin prăbușiri locale ale unor pachete de loess. În această zonă câmpia este situată pe interfluviul Călmățui-Ialomița, având înclinare pe direcția sud-est. Altitudinea absolută este cuprinsă între în vest și în est. Vegetația corespunzătoare arealului Pogoanele este formată din stepă și silvostepă. Stepa este reprezentată prin plante ierboase ca păius, negară, pir crestat, colilie, șofran, maturi trifoi, măzăriche, tufisuri de porumbari, vișini de
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
Casa de cultură municipală a fost construită în 1963, patinoarul artificial „Vákár Lajos” în 1970, Spitalul județean și Policlinica în 1972, Galeria „Nagy Imre” în 1973, clădirea consiliului județean, casa de cultură a sindicatelor în 1986. Orașul este situat la altitudinea de , pe malul râului Olt, în Depresiunea Ciucului. Clima în această zonă este rece (zona fiind numită și "Mica Siberie"), verile fiind foarte scurte (2-3 luni pe an), cu temperaturi între 10°-32 °C în timpul zilei și 2°-15 °C
Miercurea Ciuc () [Corola-website/Science/297101_a_298430]
-
(în , în ) este un municipiu în județul Hunedoara, Transilvania, România, format din localitățile componente Dâlja Mare, Dâlja Mică, Peștera, (reședința) și Slătinioara. Are o populație de locuitori, conform recensământului din 2011 și este situat la o altitudine de 615-620 m in Depresiunea Petroșani sau popular "Valea Jiului", fiind principalul municipiu al acestei zone. Este recunoscut ca fiind un oraș minier, aici aflându-se sediul Complexului Energetic Hunedoara, care cuprinde mai multe exploatări miniere. Istoria orașului Petroșani începe undeva
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
administrativ este extrem de denivelat, specific zonei montane, cu defilee pe traseele celor două Jiuri(Jiul de Est și Jiul de Vest). Masivele muntoase ce mărginesc depresiunea sunt: Vâlcan la sud, Retezat la nord, Parâng la est și Godeanu la vest, altitudinea maxima din zona fiind vârful Parângul Mare de 2.519 m. De-a lungul Jiului de Est s-a format o luncă și o terasă, aceasta din urmă având o suprafață netedă și fiind ușor fragmentată. Deoarece ocupă treapta intermediară
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
-10 °C sunt mai numeroase pe munte decât la Petroșani, unde se produc răciri accentuate prin radiație. Tot datorită adunării aerului rece, putem să întâlnim în luna mai brume și zile cu înghețuri de primăvară. Prin poziția sa geografică și altitudine, climatul Petroșaniului ar trebui să fie submontan, însă dacă ne luăm după temperatura lunii celei mai calde(Iulie cu media de 16,7 °C) și media temperatui anuale(6,8ș) el se aproprie mai mult de cel montan de altitudine
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
altitudine, climatul Petroșaniului ar trebui să fie submontan, însă dacă ne luăm după temperatura lunii celei mai calde(Iulie cu media de 16,7 °C) și media temperatui anuale(6,8ș) el se aproprie mai mult de cel montan de altitudine joasa. Mediile lunii Iulie sunt cu 3-4 °C mai mari, iar cele anuale cu 2-3 °C, decât zonele cu un climat submontan. Zilele călduroase cu media temperaturilor peste 10 °C este mai redus la Petroșani decât în alte regiuni considerate
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
tipice precum capra neagră, vulturul sur, acvila,etc. Apele de munte au fost colonizate cu păstrăvul indigen care trăiește alături de alte specii precum lipanul și scobarul. Cartierul Centru este situat în partea de est a orașului, fiind cea mai mare altitudine din municipiul Petroșani. Este despărțit de restul orașului de către șoseaua principală 66. Zona Centrală este cea mai dezvoltată parte a municipiului Petroșani. Clădiri noi, construite în Zona Centrală a Municipiului Petroșani sunt: Toate clădirile și străzile din Zona Centrală a
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
longitudine estică. Drept limite are: la nord, valea Bistricioarei, la est lacul Izvorul Muntelui, la sud valea Bicazului, iar la vest văile JidanuluiBistrelor și a Pinticului. Cel mai apropiat oraș este Bicaz. La poalele lui, la circa 800 de m altitudine se află stațiunea turistică Durău. La est și nord DN15 pe porțiunea Bicaz - Poiana Largului - Tulgheș, la sud DN12C pe porțiunea Bicazu Ardelean - Bicaz. Din DN15 se desprinde calea rutieră secundară DJ155F între Izvoru Muntelui - Durău - Ceahlău - Bistricioara. Masivul Ceahlău
Masivul Ceahlău () [Corola-website/Science/297115_a_298444]
-
Largului - Tulgheș, la sud DN12C pe porțiunea Bicazu Ardelean - Bicaz. Din DN15 se desprinde calea rutieră secundară DJ155F între Izvoru Muntelui - Durău - Ceahlău - Bistricioara. Masivul Ceahlău se află în zona temperat-moderat continentală în cadrul căreia sunt diferențiate două etaje determinate de altitudine și anume: ținutul climatic al munților înalți și ținutul climatic al munților mijlocii. Temperatura medie anuală este de 0,7 grade C pe vârful Toaca și 7,2 grade C la poalele muntelui. Valorile maxime sunt înregistrate în luna iulie
Masivul Ceahlău () [Corola-website/Science/297115_a_298444]
-
chei și cascade mai greu accesibile însă. Rețeaua hidrografică este radiară și relativ densă iar lungimea totală este de 200km. Datorită petrografiei, pâraiele sunt alimentate de pânzele subterane aflate la baza conglomeratelor și grohotișurilor. Izvoarele acestor pâraie se află la altitudini de 1200-1300m. Ceahlăul adăpostește o faună diversă și bogată: 180 de specii de păsări, aprox. 20 de specii de herpetofaună, numeroase specii de mamifere mari și mici, precum și o varietate de insecte. În pădurile Ceahlăului trăiesc aproape toate speciile de
Masivul Ceahlău () [Corola-website/Science/297115_a_298444]
-
și aproximativ 10° în longitudine. Munții se întind pe teritoriul a opt state: Austria, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Ucraina, România și Șerbia. Carpații se înfățișează ca fiind niște munți mijlocii sau scunzi, doar câteva sectoare depășind 2000 de metri în altitudine. Cel mai înalt vârf al întregului lanț Carpatic este vârful Gerlachovský, 2.655 m, în Slovacia - Munții Tatra. În Polonia, cel mai înalt vârf este vârful Rysy (), în Ungaria, cea mai înaltă altitudine se înregistrează în vârful Kékes, de , în
Munții Carpați () [Corola-website/Science/297117_a_298446]
-
câteva sectoare depășind 2000 de metri în altitudine. Cel mai înalt vârf al întregului lanț Carpatic este vârful Gerlachovský, 2.655 m, în Slovacia - Munții Tatra. În Polonia, cel mai înalt vârf este vârful Rysy (), în Ungaria, cea mai înaltă altitudine se înregistrează în vârful Kékes, de , în Ucraina cel mai înalt este Vârful Hovârla (), iar în România este vârful Moldoveanu, 2.544 m, situat în Munții Făgăraș din Carpații Meridionali. Spre deosebire de Alpi, Carpații au mari depresiuni intramontane, iar culmile lor
Munții Carpați () [Corola-website/Science/297117_a_298446]
-
acoperite cu pajiști. Carpaților le aparține și cel mai mare lanț vulcanic din Europa. Alături de rocile cristaline și eruptive o mare extensiune o au rocile sedimentare, care dau un relief cu panțe domoale. Climă Carpaților este continentală, precipitațiile cresc în raport cu altitudinea iar vegetația este dispusă în etaje (pajiști alpine sus, păduri de conifere și făget pe panțe și pe înălțimile mai mici). Din munții Carpați izvorăsc: Vistula, Nistrul, Tisa, Prutul, Șiretul, Mureșul, Oltul ș.a. Etimologia numelui purtat de munți este necunoscută
Munții Carpați () [Corola-website/Science/297117_a_298446]
-
sud-est , si se sfârșesc la Dunăre lângă Orșova, în România. Lungimea totală a Carpaților este de 1500 km, iar lățimea lanțului montan variază între 12 km și 500 km. Cea mai mare lățime a Carpaților corespunde cu cea mai înaltă altitudine. Lanțul muntos are cea mai mare lățime în Depresiunea colinara a Transilvaniei, si la poalele Munților Tatra (cea mai mare înălțime din Carpați, cu Gerlachovský štít, care are 2 655 m altitudine, pe teritoriul Slovaciei la granița cu Polonia. Se
Munții Carpați () [Corola-website/Science/297117_a_298446]
-
lățime a Carpaților corespunde cu cea mai înaltă altitudine. Lanțul muntos are cea mai mare lățime în Depresiunea colinara a Transilvaniei, si la poalele Munților Tatra (cea mai mare înălțime din Carpați, cu Gerlachovský štít, care are 2 655 m altitudine, pe teritoriul Slovaciei la granița cu Polonia. Se întinde pe o suprafață de 190 000 km și, după Alpi, e cel mai extins lanț muntos din Europa. Deși în mod obișnuit se face referire la Carpați ca fiind un lanț
Munții Carpați () [Corola-website/Science/297117_a_298446]
-
referire la Carpați ca fiind un lanț muntos, ei de fapt nu formează un lant neîntrerupt de munți. Mai degrabă, constă în câteva grupuri geologic distincte, prezentând o mare varietate structurală că Alpii. Carpații, care doar în rare locuri depășesc altitudinea de 2500 m, nu prezintă vârfuri stâncoase, zone înzăpezite extinse, ghețari întinși, cascade înalte, sau lacuri întinse care sunt comune în Alpi. Nici o zonă din Carpați nu este înzăpezita tot anul și nu prezintă niciun ghețar. Carpații la altitudinea lor
Munții Carpați () [Corola-website/Science/297117_a_298446]
-
depășesc altitudinea de 2500 m, nu prezintă vârfuri stâncoase, zone înzăpezite extinse, ghețari întinși, cascade înalte, sau lacuri întinse care sunt comune în Alpi. Nici o zonă din Carpați nu este înzăpezita tot anul și nu prezintă niciun ghețar. Carpații la altitudinea lor maximă, sunt la fel de înalți că Alpii Orientali Centrali, cu care împarte un aspect, climat și floră comună. Carpații sunt separați de Alpi de către Dunăre. Cele două lanțuri muntoase se întâlnesc într-un singur punct: în Munții Leitha la Bratislava
Munții Carpați () [Corola-website/Science/297117_a_298446]