14,847 matches
-
repede despre istoria românilor, capitol adăugat la manualul lui P. Blanchard Cele dintâi cunoștințe (1828) și retipărit în „Curierul românesc”, el realizează, cu accente pamfletare, imaginea țării devastate de turci și de fanarioți. Prefața la Aneta și Luben este o amplă satiră socială, sub forma unei conversații cu un boier retrograd, prilej de a enumera sarcastic moravuri feudale și nedreptăți mai vechi sau mai noi. Se cer aici învățătură și cultură pentru toți, „legi drepte și moralicești”, un teatru în limba
PLESOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288851_a_290180]
-
legată de obiceiul uratului din ajunul Anului Nou. Regional, obiceiul se mai numește „cu plugurelul”, „cu plugul”, „cu buhaiul”, „cu cârceia”, iar colindătorii - „plugari”, „plugărași” sau „urători”. Se practică, în forme mai simple sau degradate, de către copii, iar în forme ample, adesea spectaculoase, de bărbații tineri sau maturi și, mai rar, de femei. Urătorii se organizează în grupuri de două sau mai multe persoane și urează la fiecare familie fericire și mai ales recolte bogate. Textul este un recitativ epic (în
PLUGUSOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288856_a_290185]
-
observația poate fi aplicată în cazul oricărui poet romantic. Alte cronici și studii din aceeași carte relevă însă o incontestabilă evoluție la P., care se deplasează acum dinspre semiotică și psihanaliză către ontologie și hermeneutică. Rezultatul acestei reorientări este și amplul eseu Miorița - o hermeneutică ontologică (2002; Premiul Uniunii Scriitorilor), care propune o reinterpretare a baladei dintr-o perspectivă estetico-filosofică, în linia Heidegger-Gadamer-Ricoeur- Vattimo. Ideea centrală, potrivit căreia corpusul mioritic ar abrevia o concepție ontologică similară celei heideggeriene, e plauzibilă, chiar dacă
PLOPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288855_a_290184]
-
mai multe volume în limba engleză, iar în 1977 întemeiază Poets & Artists Surreal Society. Între 1973 și 1995 organizează expoziții de artă și literatură dadaistă și suprarealistă, între care și The Romanian Contribution to Dadaism and Surrealism în 1981, o amplă expoziție artistică și documentară la Franklin Furnace Gallery. Între 1986 și 1995 este redactor la „COVER. Arts New York”, magazin lunar independent, în care publică el însuși poezii și traduceri, susținând și rubrica de artă avangardistă „Wall Patrol” (semnată Valery Gallery
OISTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288513_a_289842]
-
atestă și influența simbolistă (Vibrațiuni,Yahtul negru). Printr-o ușoară notă parodică la adresa propriei figurații simboliste, O. îl anunță pe Ion Minulescu. A cultivat cu insistență sonetul și rondelul, „poème exquis”, cum îl numea Théodore de Banville. Pantheea este o amplă invocație, cu reflexe venind din macedonskiana Noaptea de mai, adresată zeiței iubirii și a morții, Isis-Pantheea, patroană a evoluției sufletului în timp și în spațiile sale interioare, alegorizate de „Dacia hibernală”, de Veneția, Roma și „Byzanțiu”. O. a scris un
OBEDENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288502_a_289831]
-
de la cele de antropologie culturală referitoare la practici magico-religioase sau la imaginea evreului în folclorul românesc la analiza sensurilor magico-rituale ale „dreptei” și „stângii” sau la dialogul din 1984 cu Ioan Petru Culianu despre gnosticism, bogomilism și nihilism. Revenind în amplul studiu Cosmos vs. Chaos. Myth and Magic in Romanian Traditional Culture (1999) asupra unor subiecte care l-au preocupat mai demult, O. abordează în perspectivă comparatistă diferite teme magico-rituale și motive mitologico-religioase românești situate în context european (furtul astrelor de către
OISTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288514_a_289843]
-
cărui consolidare culturală contribuise în tinerețe cu fervoare. Fără a merge până la o contestare fățișă, își trecea deziluziile în poezii de respirație maiakovskiană, rămase în sertare sau risipite prin publicații obscure. Ultimul său proiect, un Dicționar cronologic al literaturii ruse, amplă operă colectivă căreia îi asigura coordonarea, deși terminat înainte de moartea lui, a rămas nepublicat. SCRIERI: Câteva sfaturi pentru îmbunătățirea gazetelor de perete, București, 1949; Legenda unui pustiu, București, 1949; Vasca, București, 1950; „Mitrea Cocor” de Mihail Sadoveanu, București, 1953; Pentru
NOVICOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288494_a_289823]
-
număr de autori din toate literaturile europene importante, iar când contextul o permite, și din literatura română, pagini interesante fiind consacrate lui N. Filimon. Dar despre marii scriitori sunt inserțiate adevărate microeseuri critice. Se rețin, cu deosebire, capitolele sau pasajele ample despre Richardson, Diderot, Flaubert, Lev Tolstoi, demne de interes și dacă sunt considerate independent de context. Oportun eclectică, arborescentă uneori până la marginea prolixității spre a nu lăsa neexploatate asociații, analogii și sugestii provenind din toate zonele exegezei de specialitate și
OLTEANU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288527_a_289856]
-
În calitate de critic literar a combătut pesimismul posteminescian. L-a prețuit în mod deosebit pe I. L. Caragiale, scriind una dintre cele mai bune cronici dramatice despre O scrisoare pierdută și un raport academic în favoarea premierii volumului Momente. Este și autorul unui amplu studiu monografic intitulat Teatrul la români (I-II, 1897-1898), unde, folosindu-se de o bibliografie extrem de bogată și apelând la amintirile unora dintre întemeietorii și sprijinitorii teatrului românesc cult, alcătuiește cea dintâi istorie sistematică a spectacolului românesc. O.-A. a
OLLANESCU-ASCANIO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288522_a_289851]
-
Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, secția rusă-română, a Universității bucureștene (1990), devenind în 1991 cadru didactic la Catedra de limba și literatura rusă. Este doctor în filologie cu teza Personaje mitologice malefice la popoarele romanice și slave (1995). Un amplu demers în domeniul cercetării magiei și a mitologiei este întreprins de O. în Ipostaze ale maleficului în medicina magică (1998) și Școala de solomonie. Divinație și vrăjitorie în context comparat (1999). Cele două lucrări impun prin vastitatea câmpului cercetat, prin
OLTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288528_a_289857]
-
oscilațiile de la o epocă la alta, de la o personalitate la alta. Cadrul analizat se lărgește mult atât spre vestul, cât și spre estul Europei. Sunt înregistrate, în epoca de după creștinare, actele de pedepsire a persoanelor care se ocupau de magie. Ample capitole prezintă apariția vrăjitorilor, inițierea lor, bestiarul demonic, plantele și ingredientele magice, instrumentarul casnic, principalele forme de magie și de farmece. O. este preocupată și de cercetarea mitologiei, ca în Mitologie comparată (1998) și Metamorfozele sacrului. Dicționar de mitologie populară
OLTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288528_a_289857]
-
se sudează în anii premergători primului război mondial și datorită unor întâlniri săptămânale, ce iau aspect fie de ciclu de conferințe, fie de cenaclu deschis, ceea ce asigură N.r.r. o fizionomie distinctă între celelalte periodice. Redacția mai întreprinde două anchete ample, una internațională în 1913 - Problema balcanică în fața Europei culte, cu participări notabile: Gustave Le Bon, Félix Le Dantec, Achille Loria, Wilhelm Wundt, Émile Boutroux ș.a - și alta, restrânsă la hotarele țării, în 1915 - Universitatea și chestiunea națională, cu puncte
NOUA REVISTA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288482_a_289811]
-
mai presus de orice ideologie restrictivă. Rubrici: „Mărunte”, „Literatura”, „Momente”. V. E. Moldovan publică o poezie patetic-siropoasă, cu influențe baladești. Proză scriu Alexandru Ciura, V. E. Moldovan, V. Nițescu, G. Crăciunaș, iar I. Lupaș dă un fragment dintr-un studiu amplu, intitulat Cultul eroilor și dreptatea istoriei. Mai colaborează Șt. Pop, Aurel Ciato. Predomină articolele politice, literatura fiind slab reprezentată: „În chestii de literatură ne mărginim la recenzarea operelor ce ni se trimit la redacție”. Figurează traduceri din Maxim Gorki și
ORIZONTUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288582_a_289911]
-
ideea atunci când argumentează că propozițiile generale (legile) ale sociologiei vor trebui să fie individualiste, și nu holiste. Sociologia trebuie să pornească de la legilegenerale pe care le oferă psihologia și să deducă din acestea proprietățile interacțiunii dintre persoane. O poziție individualist-metodologică amplu elaborată o găsim la Raymond Boudon (1979). Punctul său de vedere este că fenomenele sociale trebuie privite ca efecte de agregare, emergente ale acțiunilor indivizilor. El este atomul logic al analizei sociologice. Din punct de vedere teoretic, legile care guvernează
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
constructivă se implică în realitatea socială, căutând s-o modifice, s-o reconstruiască. Sociologia marxistă reprezintă un model de îmbinare a atitudinii explicative cu cea constructivă, predominând orientarea constructivă. Dacă sociologia explicativă are o tradiție mai bogată, oferind un material amplu de analiză, sociologia constructivă are o tradiție mai recentă, oferind un materialde reflecție mai limitat. În această lucrare m-am oprit doar la câteva aspecte care mi se par cruciale pentru o analiză preliminară a structurilor sociologiei în ipostaza sa
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
acestui proiect s-a referit tocmai la acest aspect. Proiectantul, finanțat de Pentagon, urma să investigheze factorii destabilizatori producători de mișcări revoluționare în țările lumii a treia și modalitățile de a-i contracara. Dar Pentagonul, care urma să primească un amplu set de cunoștințe privitoare la această problemă, este doar una dintre părțile interesate aici. Și interesul său era „stabilizarea” acestor țări, adică menținerea unor sisteme sociale și regimuri politice „prietene”. El dispune de sume enorme și, în consecință, poate fi
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
cercetării sociologice existente în respectiva colectivitate. Mitul savantului singuratic care poate să influențeze semnificativ activitatea unui sistem social este, mai mult decât în alte domenii, complet eronat în sociologie. Fiecare colectivitate trebuie să dețină un sistem de cercetare suficient de amplu, atât pe ansamblu, cât și în fiecare dintre domeniile de cercetare importante. Aceasta reprezintă o condiție absolută atât pentru asigurarea unei dinamici satisfăcătoare a științei (producerea de teorii, cunoștințe și tehnici de acțiune), cât și pentru verificarea, corectarea și/sau
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
său, în ce stare de spirit se afla acesta, ce intenții avea, ce urmărea, care erau opțiunile sale valorice. Accesul la acești determinanți subiectivi este posibil în mod direct prin comprehensiune. Filosofia istoriei de factură neokantiană și-a formulat un amplu program epistemologic al cărui obiectiv este de a demonstra faptul că explicația prin cauze obiective este o strategie caracteristică în mod special științelor naturii, în timp ce științele umane, datorită specificității obiectului lor, trebuie să utilizeze o metodologie comprehensivă. Există puncte de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
liceului orădean și în „Familia”, vrând să releve astfel „care a fost nota caracteristică a Bihorului în luptele naționale ale românilor” ardeleni, lucrarea Oameni din Bihor. 1848-1918 (1937), continuată de A doua carte despre oameni din Bihor (1979), este o amplă reconstituire a istoriei propriu-zise și a istoriei culturale și literare a regiunii. O remarcabilă contribuție conține capitolul în care este prezentată cea de-a treia serie a revistei „Familia” și sunt evocați mai mulți colaboratori ai ei, între care M.
NES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288425_a_289754]
-
Uniunii Scriitorilor), Imanența literaturii (1981). Alte două cărți sunt consacrate poeziei românești de după război: Introducere în poezia contemporană (1985; Premiul Uniunii Scriitorilor) și Sistematica poeziei (1988). În 1995 criticul își face energic simțită prezența în actualitate cu o lucrare de amplu răsunet transliterar, intitulată Poezia unei religii politice. Patru decenii de agitație și propagandă, o antologie a poeziei proletcultiste românești. Semnificația aparte a cărții depășește condiția sa de premieră culturală, aflându-și punctul de sprijin în studiul de escortă al editorului
NEGRICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288409_a_289738]
-
în folclor sunt respinse, cu argumente judicioase, de Andrei Bârseanu. Mai târziu, Ovidiu Bârlea avea să sublinieze că valoarea lor „stă în bogăția variantelor inedite, nu în interpretările care, de cele mai multe ori, nu sunt plauzibile”. A lăsat în manuscris o amplă lucrare intitulată Studii de folclor (basme, povești, superstiții, mitologie), însumând peste cinci sute cincizeci de pagini. SCRIERI: Datinile și credințele poporului român adunate și așezate în ordine mitologică, Cernăuți, 1903; ed. I-II, îngr. Victor Durnea, introd. Lucia Berdan, Iași
NICULIŢA-VORONCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288457_a_289786]
-
constitui un ansamblu de cunoștințe validate empiric în numeroase domenii. Realizarea unor experimentări controlate în cazul depresiei, al tulburărilor anxioase cât și în prevenirea recidivei la pacienții deprimați a permis inițierea unei validări. Este nevoie însă de cercetări mult mai ample pentru a măsura importanța reală a acestui nou val. Credem, totuși, că era important să le facem cunoscute publicului francofon care nu dispune, în prezent, de nici o lucrare în limba franceză care să abordeze acest domeniu. 2. Demers diagnostic și
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
desfășurate de pacienții din grupul de control. In schimb, nu s-a constata o diferență semnificativă între cele două grupuri în ceea ce privește numărul de episoade bipolare apărute în cele optăsprezece luni suplimentare. Scott și al. au raportat recent rezultatele unui studiu amplu multicentric controlat și aleator asupra a 253 de pacienți care prezentau o tulburare bipolară severă. In acest studiu, pacienții erau evaluați la fiecare opt săptămâni timp de optăsprezece luni. Jumătate dintre pacienți urmau douăzeci și două de ședințe de TCC
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Vă propun ultima noastră enciclopedie, este o lucrare de toată frumusețea. Bernard - Nu mulțumesc. FrșdȘric - Imi permit să insist, este o colecție unică! Bernard - Nu, îmi pare rău, dar nu sunt interesat. FrșdȘric - Vă interesează altceva? Colecția noastră este foarte amplă! Bernard - Nu, fără supărare. FrșdȘric - Pot să vă las această carte câteva zile dacă doriți. Bernard - Ascultați-mă, mă deranjează că insistați astfel, dar nu doresc să vă cumpăr cartea. Mulțumesc, la revedere. (Bernard îl însoțește pe FrșdȘric, arătându-i
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
prin expunere să fie utile în timpul terapiei și să-i amelioreze rezultatul. Să dăm sens eforturilor pacientului: necesitatea de a realiza o terapie integrativă Expunerea pacientului reprezintă elementul esențial al tratamentului fobiei sociale. Dar aceasta nu este practicată suficient de amplu, de regulat și de repetitiv, chiar de către terapeuții comportamentaliști, datorită, fără îndoială, faptului că aceasta consumă timp și este mai dificil de coordonat în cazul fobiei sociale decât în alte tulburări. Se cunoaște, totuși faptul că expunerea are efecte care
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]