11,678 matches
-
al comunei, orașului sau municipiului, după caz." 25. Alineatul (1) al articolului 40 va avea următorul cuprins: "Art. 40. - (1) Terenurile provenite din fostele izlazuri comunale, transmise unităților de stat, și care în prezent sunt folosite ca pășuni, fânețe și arabil, vor fi restituite în proprietatea comunelor, orașelor și municipiilor, după caz, și în administrarea primăriilor, pentru a fi folosite ca pășuni comunale și pentru producerea de furaje sau semințe de culturi furajere. Fac excepție suprafețele ocupate cu vii, pomi, seminceri
LEGE nr. 169 din 27 octombrie 1997 (*actualizată*) pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117958_a_119287]
-
Anexă 1 Capitolul 1 Componentă gospodăriei Capitolul 2 Terenuri în proprietate Capitolul 3 Modul de utilizare a suprafeței agricole situată pe raza localității*1) Capitolul 4 Suprafață arabila cultivata pe raza localității*1) Capitolul 5 Pomi fructiferi (în livezi și răzleți) pe raza localității*1) Capitolul 6 Animale domestice Capitolul 7 Evoluția efectivelor de animale în cursul anului Capitolul 8 Utilaje, instalații agricole și mijloace de transport existente
ANEXA din 8 mai 1997 privind registrul agricol. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118035_a_119364]
-
1) Anexă 2 Capitolul 1 Numărul pozițiilor înscrise în registrul agricol. Situația la începutul anului Capitolul 2 Terenuri în proprietate pe raza localității*1) Capitolul 3 Modul de utilizare a suprafeței agricole situată pe raza localității*1) Capitolul 4 Suprafață arabila cultivata pe raza localității*1) Capitolul 5 Pomi fructiferi (în masiv și răzleți) pe raza localității*1) Capitolul 6 Animale domestice - Situația la începutul anului Capitolul 7 Evoluția efectivelor de animale în cursul anului - în gospodăriile cu domiciliul în localitate
ANEXA din 8 mai 1997 privind registrul agricol. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118035_a_119364]
-
finanțelor, Daniel Dăianu Anexă 1 SITUAȚIA terenurilor nisipoase, slab productive din cadrul Stațiunii Centrale de Cercetări pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni, propuse să fie transmise definitiv în fondul forestier național și în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor, conform planului cadastral Arabil irigat - 1.267,48 ha, din care, pe tarlale și parcele: Tarlaua 15 = 223,01 ha, din care, pe parcele: 70/1=6,50; 70/2=7,32; 70/3=7,65; 70/4=6,89; 70/5=7,40
HOTĂRÂRE nr. 876 din 24 decembrie 1997 privind transmiterea spre folosinţă definitivă a suprafeţei de 1.291,78 hectare din administrarea Staţiunii Centrale de Cercetări pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dabuleni, judeţul Dolj, în fondul forestier naţional şi în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor de sub autoritatea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119747_a_121076]
-
să plece, absentă, INTERVENȚIE ÎN TEXT Notația destramă fraza grafică în ideograme. SFÎRȘITUL INTERVENȚIEI ÎN TEXT Alba Iulia răsfirare urbanizată, oglinda satelor din munte, berea, apă nu era decît de vînzare, țîșnitoarea din gară o făcuseră dispărută, case invadează cîmpul arabil, străinătate și ești luat drept străin, expert în inutil, lumina doarme în pleoapele lui dezlipite, parc de vagoane îmbătrînit dar funcțional, trafic susținut în cruciș de culoarul de zbor peste Apuseni, în gară mă confundase cu un militar, vorbea în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de a ține pasul cu acestea. Deosebit de important era faptul că pămîntul era împărțit în mod diferit în fiecare țară. Marile moșii lucrate de dijmași predominau în România, în timp ce micile gospodării țărănești erau caracteristice Serbiei și Bulgariei. Deținînd puțin pămînt arabil, Muntenegru și Grecia au fost nevoite fie să importe produse alimentare, fie să exporte oameni. O examinare mai amănunțită a condițiilor din aceste zone va ilustra felul în care au tratat fiecare guvern și fiecare societate permanenta criză din agricultură
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
puțin încît erau obligați să închirieze loturi în plus sau să lucreze în altă parte. Moșiile mai mari de 247 de acri (100 de hectare) constituiau peste 55% din pămîntul cultivat, cinci mii de moșii întinse cuprinzînd jumătate din terenul arabil al țării. În alte state europene, concentrarea proprietății asupra pămîntului dusese în general la modernizarea metodelor de cultivare. Fermele mari erau mai potrivite introducerii noilor și scumpelor mașini agricole și a metodelor științifice. Astfel de posibile avantaje erau însă rareori
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
aceea de porumb fiind exportată. Porumbul a devenit baza regimului alimentar al țăranului, ceea ce a dus la scăderea nivelului general al sănătății. În Serbia și Bulgaria exista practic o situație inversă. Moșiile de peste 100 de hectare constituiau 5% din suprafața arabilă totală. O fermă de aproape 5 acri era considerată drept minimul necesar întreținerii unei familii; 70% din gospodării dețineau cel puțin suprafața aceasta. Cu toată această divizare uniformă a pămîntului, sărăcia domnea în mediul rural. Atît în Serbia cît și
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
aveau piață și pentru prunele lor uscate, în Germania și în Imperiul Habsburgic. În schimb, Bulgaria, cu o poziție geografică mai puțin favorabilă, exporta în primul rînd grîu. Situația grecilor era deosebit de dificilă. Doar 20 % din teritoriul lor fiind pămînt arabil, populația tot mai numeroasă era foarte greu de întreținut. În 1881, odată cu anexarea Tesaliei, Grecia a dobîndit o veritabilă regiune agricolă bogată. Zonă caracterizată prin existența unor domenii întinse aflate odinioară sub controlul musulmanilor, pămînturile ei au trecut în general
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
respective i s-a acordat în cele din urmă o administrație specială. Probleme și mai serioase puneau revoltele, a căror cauză erau condițiile economice grele. Într-adevăr, țăranul albanez avea multe lucruri de care să se plîngă. Jumătate din pămîntul arabil făcea parte din marile moșii. Pe lîngă aceasta, majoritatea țăranilor erau musulmani credincioși, profund atașați credinței și liderilor lor religioși. Ei erau deci receptivi la propaganda otomană care ataca noul regim, considerîndu-l drept o unealtă a beilor și a puterilor
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
deținătoare de pămînturi. Suprafața de pămînt implicată în această reformă, inclusiv aceea stabilită după ureche pe la mijlocul anilor '30, trecea de două milioane de hectare, fără a mai pune la socoteală pădurile. Ceea ce reprezenta în 1938 aproximativ un sfert din totalul pămîntului arabil.7 Odată îndeplinite cele mai urgente cerințe ale reformei agrare, problemele politice majore nu mai erau reprezentate de aspectele economice. Toate partidele se concentrau asupra chestiunii naționale. Din 1921 pînă în 1928, perioadă în care țara a avut un regim
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
urmat, loturile individuale era cultivate și acum cu mai multă grijă și preocupare decît pămîntul gospodăriilor colective. Cu toate acestea, nu s-a renunțat niciodată la colectivizare, iar ea a schimbat înfățișarea satelor. Drept urmare a importanței acordate marilor unități, terenul arabil al Bulgariei era organizat pe la sfîrșitul anilor '50 în 932 gospodării colective mari, a căror întindere medie era de 42.000 de decari (10.378 de acri). șcirca 4.200 ha n.t.ț6 În ciuda rezistenței permanente a țăranilor, aceste
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
iasă din gospodăriile colective și să ia cu ei ceea ce aduseseră la început în măsura în care pămîntul lor nu depășea 24,7 acri (10 hectare). Ulterior, gospodăriile acestea s-au dizolvat într-un ritm rapid. Prin 1957, sectorul socialist din totalul terenurilor arabile scăzuse la 9 %, față de cele 25 % din 1952.30 În același timp a fost însă emisă o lege care stabilea limitarea proprietății particulare la 24,7 acri. Iugoslavia continua deci să fie o țară de mici gospodării țărănești, cu toate
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
introduse o serie de schimbări care limitau ajutoarele speciale acordate regiunilor înapoiate. Au fost luate în același timp măsuri de ajutorare a micilor gospodării individuale. În perioada aceasta, un număr de 2,6 milioane de țărani dețineau 88 % din terenul arabil și 91 % din totalul șeptelului; lor li se datora 76 % din producția agricolă.36 Ca și în celelalte state comuniste, sectorul agricol al economiei a rămas în urma celui industrial. Fie că pămînturile erau colectivizate sau nu, guvernele socialiste nu acordau
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
emigrat, alții s-au mutat în orașe. Cel de-al doilea război mondial și războiul civil provocaseră distrugeri economice enorme. Pe lîngă aceasta, situația din timpul războiului dusese la intensificarea problemelor economice fundamentale analizate mai sus. Suprafața limitată de pămînt arabil și lipsa multor cerințe de bază necesare unei economii industriale rămîneau marile impedimente ale progresului economic al Greciei. În 1950 agricultura era încă ocupația majoră a jumătate din populație. Ca și înainte, fragmentarea proprietăților individuale, datorată în primul rînd obiceiurilor
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
în circuit a unor suprafețe mai mari de pămînt cultivabil. Să ne amintim că Grecia nu reușise în trecut să-și hrănească propria populație. Țara se dezvoltase suficient de mult prin 1957 ca să facă față cererilor interne; 31 % din terenurile arabile erau destinate acestui scop. Deși realizarea aceasta era importantă, ea însemna totodată că exista mai puțin pămînt disponibil pentru recoltele menite exportului, atît de importante pentru balanța de plăți a Greciei. Ca și în anii anteriori, acestea erau în primul
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
repartizate obligațiile seniorale ale țăranilor dependenți. Structura ei era deosebit de complexă. Dacă, la. început, ea nu cuprindea, potrivit unor autori, decît locul de casă, ulterior noțiunea s-a extins, ajungînd să se aplice deopotrivă grădinii înconjurătoare, loturilor dispersate de pămînt arabil și dreptului de participare la exploatarea terenurilor aflate în folosință comună. Existau mai multe categorii de "manse", în funcție de statutul juridic al posesorilor: libere (ingenuile), servile și lidile (aparținînd celor eliberați), dar această corespondență a devenit, treptat, din ce în ce mai vagă, sfîrșind prin
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
uraniu, argint și zinc. De asemenea, se află în topul primelor 6 țări din lume în privința rezervelor de cărbune negru și brun, bauxită, cupru, cobalt, diamante și altele. Are peste 400 de mine de mărime medie și mare. Agricultura. Terenul arabil este cultivat în proporție de 80%. Australia este un important producător și exportator de produse agricole. Culturile principale: grâul, ovăzul, orzul. Fructele cultivate sunt: fructele de pădure, mere, struguri, banane, ananas și citrice. Resurse agricole: trestie de zahăr, floarea-soarelui, porumb
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
desfășurarea unor activități practice. Activitatea practică cu cea mai mare pondere era la botanică unde școala avea asigurate condiții mai bune. Pentru executarea unor asemenea activități, școala avea un lot de pământ cu o suprafață de aproximativ trei hectare, teren arabil, primit la împropietărirea din anul 1921 într-o parcelă în care se putea cultiva tot soiul de plante și legume. De asemenea, mai dispunea de aproximativ o jumătate de hectar în curtea școlii. Pe terenul din curtea școlii, în afară de suprafața
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Căci trioul se reunește și mai pune la cale ceva. O generalizare a discuției precedente, căci până la suflet, omul mai are nevoie și de altceva, ceva a cărui lipsă o resimte În modul cel mai direct, inclusiv sonor. Deci: Terenul arabil se Împuținează - atât În sens relativ, ca raportat la populația pe care o suportă, cât și În sens absolut, prin plecarea unor terenuri din circuitul agricol ca deșertificate ori degradate - mereu. Firesc, intră În circuit terenuri noi, prin natura lucrurilor
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ogoare, compensatoare a celor abandonate izlazului, de nevoie desigur; iar aratul, prășitul, cerințe stringente ale unor plante de cultură tot mai performante, au generat eroziunea, de apă dar și de vânt, cu scoaterea din circuit a tot mai multe suprafețe arabile, cândva fertile. Alte prețuri plătite de Natură, dar care vor fi evaluate, atâta cât mă pricep eu, altă/alte dăți. „Meridian“, 29 iulie 2002, ora 12,15 5. N’ai un foc? Vechii chinezi erau amatori de antiteze. Împărțind tot
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
întregului teren. Aceasta în 1925. Se ajunge la proces, care merge până la Înalta Curte de Casație, ce invalidează legea aprobată de Senat, declarând-o neconstituțională, deoarece era vorba de exproprieri de clădiri și teren de construcție și nu de teren arabil 62. Iritați de acuzații nedrepte și târâți în procese care s-au tot prelungit, soții Papadopol au luat o parte din tâmplăria de la Ipotești și au folosit-o la construcția vilei din Botoșani. În 1929, ministerul încă mai cere lămuriri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
februarie 1890, încheiat la fața locului de Tribunalul din Botoșani în vederea publicării vânzării, situația moșiei era următoarea: moșia Ipotești, situată în comuna Cucoreni, plasa Târgu-Miletin, județul Botoșani, în întindere de aproximativ 150 de fălci de pământ, din care 100 fălci arabil, iar restul fânaț și imaș; pe moșie se află o curte pentru locuință, compusă din 9 odăi, păreții parte din vălături, parte din cărămidă, acoperită cu șindrilă; pe jos podită, aflându-se în stare proastă; în ogradă o cuhnie, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
se prezenta astfel: moșia Ipotești situată în comuna Cucoreni, plasa Târgu-Miletin, jud. Botoșani cumpărată de la Gheorghe Eminovici, compusă din 2 trupuri, având aproximativ ca la 300 fălci pământ în care intră tot cu aproximație 23 fălci pădure, 200 fălci pământ arabil, ear restul fânaț și imași; pe moșie se află o casă compusă din două odăi acoperită cu șindrilă ce servește de crâșma pe șleahul Dorohoiului și două eazuri cu pește; în vatra satului se află casa de locuință cu păreții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
locuitori. La Mărăști, însă, acolo unde fusese rănit și luat prizonier bunicul, numărul celor căzuți era dublu, peste 34-35.000 de vieți omenești. Bunica a primit pentru jertfa "omului" ei 5 ha de pământ. O parte era foarte bun, pământ arabil, vatră de sat, pe Dealul Obrejii. Restul fânaț, în Pârloage și pe Dealul Crucii. Când mergea la prășit, ori la secerat de grâu, pe Obrejă, când ajungea la ogor, întâi și-ntâi se-apuca de plâns și de bocit, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]