7,010 matches
-
un timp de înjumătățire de 3,3 ani, Rh cu un timp de înjumătățire de 2,9 ani și Rh cu un timp de înjumătățire de 16,1 zile. Pe lângă aceștia au fost identificați alți 20 de radioizotopi, cu mase atomice de la 92,926 (Rh) până la 116,925 (Rh), care (cu două excepții: Rh cu timpul de înjumătățire de 20,8 ore și Rh cu timpul de înjumătățire de 35,36 ore) au însă timpi de înjumătățire mai mici de o
Rodiu () [Corola-website/Science/305262_a_306591]
-
dintre care cei mai stabili sunt Rh (0,141 MeV), cu un timp de înjumătățire de 207 zile și Rh (0,157 MeV) cu un timp de înjumătățire de 4,34 zile. Principalul mod de dezintegrare al izotopilor cu mase atomice mai mici decât ale izotopului stabil, Rh, este captura de electroni (formându-se ruteniu), iar pentru izotopii cu mase atomice mai mari decât ale izotopului stabil este radiația beta (formându-se paladiu). Rodiul se găsește în minereurile de platină, în
Rodiu () [Corola-website/Science/305262_a_306591]
-
0,157 MeV) cu un timp de înjumătățire de 4,34 zile. Principalul mod de dezintegrare al izotopilor cu mase atomice mai mici decât ale izotopului stabil, Rh, este captura de electroni (formându-se ruteniu), iar pentru izotopii cu mase atomice mai mari decât ale izotopului stabil este radiația beta (formându-se paladiu). Rodiul se găsește în minereurile de platină, în amestec cu platina, paladiu, argint sau aur. Principalele zone de extragere sunt în Africa de Sud, în nisipuri de râu în Munții
Rodiu () [Corola-website/Science/305262_a_306591]
-
l este un element chimic din tabelul periodic care are simbolul Ce și numărul atomic 58. l este un element metalic argintiu, aparținând grupului lantanidelor. Se folosește în aliaje de "pământuri rare". Seamănă cu fierul la culoare, dar este moale, precum și maleabil și ductil. La contactul cu aerul își pierde luciul. Doar europiul este mai
Ceriu () [Corola-website/Science/305266_a_306595]
-
zile. Toți izotopii radioactivi rămași au timpii de înjumătățire mai mici decat 4 zile, din care majoritatea au timpii de înjumătățire mai mici decât 10 minute. Și acest element are, de asemenea, două meta stări. Izotopii ceriului au o masă atomică ce variază intre 123 u (unitate de masă atomică) (Ce) și 152 u (Ce). Ceriul, ca toate pământurile rare, are un grad redus, până la mediu de toxicitate. Ceriul este un puternic agent reductiv și este spontan inflamabil la contactul cu
Ceriu () [Corola-website/Science/305266_a_306595]
-
mai mici decat 4 zile, din care majoritatea au timpii de înjumătățire mai mici decât 10 minute. Și acest element are, de asemenea, două meta stări. Izotopii ceriului au o masă atomică ce variază intre 123 u (unitate de masă atomică) (Ce) și 152 u (Ce). Ceriul, ca toate pământurile rare, are un grad redus, până la mediu de toxicitate. Ceriul este un puternic agent reductiv și este spontan inflamabil la contactul cu aerul intre 65-80 °C. Fumul rezultat în urma arderii ceriului
Ceriu () [Corola-website/Science/305266_a_306595]
-
l este un element chimic din tabelul periodic care are simbolul Yb și numărul atomic 70. Din punct de vedere fizic este o substață metalică moale, de culoare argintie; yterbiul este un pământ rar din seria lantanidelor și în natură este răspândit sub forma unor compuși în compoziția unor minerale ca: gadolinita, monazita și xenotimul
Yterbiu () [Corola-website/Science/305267_a_306596]
-
l este un element chimic sintetic din sistemul periodic al elementelor cu simbolul Cf și numărul atomic 98. Este un metal radioactiv din seria actinidelor care a fost obținut în 1950 prin bombardarea unor atomi de curiu cu particule alfa (ioni de heliu). Numele provine de la statul american California în care se află laboratorul în care a
Californiu () [Corola-website/Science/305270_a_306599]
-
Pentru a produce californiu, cercetătorii au bombardat o țintă de curiu 242, cu masa de ordinul microgramelor, cu particule alfa de 35 MeV, obținând atomi de californiu 245 și neutroni liberi. Au fost identificați 19 izotopi ai californiului, cu mase atomice cuprinse între 237,062 unități (Cf) până la 256,093 unități (Cf), cei mai stabili fiind Cf cu un timp de înjumătățire de 898 ani, Cf cu un timp de înjumătățire de 351 ani și Cf cu un timp de înjumătățire
Californiu () [Corola-website/Science/305270_a_306599]
-
supernove . Cf are o radioactivitate foarte intensă și deci este foarte periculos (un microgram poate emit spontan 170 milioane neutroni pe minut) . În octombrie 2006 s-a anunțat că la Dubna, în Rusia, s-a reușit producerea elementului ununoctiu (număr atomic 118, cel mai greu element descoperit vreodată) prin bombardarea unor atomi de californiu 249 cu ioni de calciu 48. În general, californiul este prea dificil de produs pentru a avea utilizări practice pe scară largă, însă există câteva arii de
Californiu () [Corola-website/Science/305270_a_306599]
-
l este un element chimic cu simbolul Fr și numărul atomic 87. În trecut era cunoscut ca eka-cesiu și actiniu K. E unul din cele două elemente cel mai puțin electronegative, celălalt fiind cesiul. l este un metal foarte radioactiv ce se descompune în astatiniu, radiu și radon. Fiind un metal
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
franciului-221) sunt pur sintetici. Cea mai mare cantitate produsă vreodată în laborator a fost o grupare de pește 300.000 de atomi. Încă din 1870, chimiștii credeau că ar trebui să fie un alt metal alcalin după cesiu, cu numarul atomic 87. Atunci i-a fost pus numele provizoriu „eka-cesiu”. Cercetătorii au încercat să găsească și izoleze elementul, cel puțin patru descoperiri false fiind anunțate înainte ca franciul în sine să fie descoperit. Chimistul rus D. K. Dobroserdov a fost primul
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
10 atomi de uraniu. De asemenea, scoarță terestră ar conține cel mult 30 g de franciu. Din cauza instabilității și rarității sale, nu există aplicații comerciale pentru franciu. A fost folosit la cercetare în diverse domenii ale chimiei, si a structurii atomice. Rolul său în diagnosticarea cancerului a fost de asemenea cercetat, dar s-a dovedit a fi nepractic. Abilitatea franciului de a fi sintetizat, capturat și răcit, împreună cu structura să atomică relativ simplă l-au făcut subiectul unor experimente specializate de
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
la cercetare în diverse domenii ale chimiei, si a structurii atomice. Rolul său în diagnosticarea cancerului a fost de asemenea cercetat, dar s-a dovedit a fi nepractic. Abilitatea franciului de a fi sintetizat, capturat și răcit, împreună cu structura să atomică relativ simplă l-au făcut subiectul unor experimente specializate de spectroscopie. Aceste experimente au dus la informații mai detaliate despre nivelurile de energie și constantele de cuplare dintre particulele subatomice. Studiile pe lumina emisă de ionii de franciu-210 capturați laser
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
specializate de spectroscopie. Aceste experimente au dus la informații mai detaliate despre nivelurile de energie și constantele de cuplare dintre particulele subatomice. Studiile pe lumina emisă de ionii de franciu-210 capturați laser au furnizat date precise despre schimburile între nivelurile atomice de energie care sunt destul de asemănătoare cu cele prezise de teoria cuantică. Franciul poate fi sintetizat în urmă reacției nucleare: Acest proces, dezvoltat de Univesitatea de Stat de Fizica Stony Book, din New York, a produs izotopi de franciu cu masele
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
în diameter. This was the first time that anyone hâd ever seen francium. The researchers can now make extremely sensitive measurements of the light emitted and absorbed by the trapped atoms, providing the first experimental results on various transitions between atomic energy levels în francium. Inițial measurements show very good agreement between experimental values and calculations based on quantum theory. Other synthesis methods include bombarding radium with neutrons, and bombarding thorium with protons, deuterons, or helium ions. Francium hâș not been
Franciu () [Corola-website/Science/305263_a_306592]
-
l este un element chimic sintetic din sistemul periodic al elementelor cu simbolul Am și numărul atomic 95. Este un metal radioactiv din seria actinidelor. El a fost cel de-al patrulea element transuranic descoperit, fiind obținut prin bombardarea plutoniului cu neutroni și numit după continentul America, prin analogie cu europiul (acestea două fiind și singurele denumite
Americiu () [Corola-website/Science/305271_a_306600]
-
lor: în timpul unui spectacol de radio american pentru copii, numit Quiz Kids, emis la data de 11 noiembrie 1945. Omul de stiință invitat era un chimist de 33 de ani, pe nume Glenn T. Seaborg, care lucrase la un program atomic strict secret de a produce două noi elemente chimice, curiumul și americiul. Americiul a ieșit la iveală ca o parte a proiectului Alianței de dezvoltare a armelor nucleare, așa că descoperirea acestuia a fost secretizată până la sfârșitul Celui De-al Doilea
Americiu () [Corola-website/Science/305271_a_306600]
-
de iradiere pentru cei care manipulează elementul. Masa critică pentru americiul 241 este de aproximativ 60 kg, deci considerabil mai mare decât cea a izotopilor de plutoniu sau de uraniu, astfel încât este puțin probabilă folosirea sa pentru realizarea de arme atomice. Sunt cunoscuți 18 radioizotopi ai americiului, cu greutăți atomice de la 231,046 unități (Am) până la 249,078 unități (Am). Cei mai stabili sunt Am cu un timp de înjumătățire de 7370 ani și Am cu un timp de înjumătățire de
Americiu () [Corola-website/Science/305271_a_306600]
-
pentru americiul 241 este de aproximativ 60 kg, deci considerabil mai mare decât cea a izotopilor de plutoniu sau de uraniu, astfel încât este puțin probabilă folosirea sa pentru realizarea de arme atomice. Sunt cunoscuți 18 radioizotopi ai americiului, cu greutăți atomice de la 231,046 unități (Am) până la 249,078 unități (Am). Cei mai stabili sunt Am cu un timp de înjumătățire de 7370 ani și Am cu un timp de înjumătățire de 432,2 ani, toți ceilalți izotopi având timpi de
Americiu () [Corola-website/Science/305271_a_306600]
-
l este un element chimic, transuranic și radioactiv cu simbolul Bk și numărul atomic 97, făcând totodată parte și din seria actinidelor. A fost numit după orașul Berkeley, din California, locul unde se află "University of California Radiation Laboratory" și unde acesta a fost descoperit în luna decembrie a anului 1949. l a fost
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
cincilea element transuranian descoperit, după neptuniu, plutoniu, curiu și americiu. Cel mai răspândit izotop al berkeliului, berkeliu-249, este sintetizat în cantități infime în reactoare nucleare, cum sunt cele de la "Oak Ridge National Laboratory" din Tennessee, SUA sau "Research Institute of Atomic Reactors" din Dimitrovgrad, Rusia. Producția celui de-al doilea izotop important, berkeliu-247, implică iradierea izotopului sintetic curiu-244 cu particule nucleare alfa. Numai un gram din acest element rar a fost produs în Statele Unite din 1967. În plus, nu există aplicații
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
nowiki>"</nowiki>." Această tradiție s-a sfârșit cu berkeliul, astfel, denumirea următorului element, californiu, nu a avut nicio legătură cu analogul (disprosiul). Aproximativ douăzeci de izotopi și șase izomeri nucleari (forme excitate ale izotopilor) ai berkeliului au fost caracterizați, numerele atomice ai acestora aflându-se între 235 și 254. Toți dintre aceștia sunt radioactivi. Cea mai lungă perioadă de înjumătățire este observată la Bk (1,380 ani), Bk (9 ani) și la Bk (330 zile); timpul de înjumătățire a celorlaltor izotopi
Berkeliu () [Corola-website/Science/305268_a_306597]
-
este elementul chimic cu numărul atomic 107 și simbol chimic Bh. Este un element chimic radioactiv și este artificial. A fost descoperit de o echipă de cercetători din Germania, condusă de Peter Armbruster și Gottfried Münzenberg în 1981. El a fost denumit în cinstea fizicianului danez
Bohriu () [Corola-website/Science/305363_a_306692]
-
și pe Bohr și faptul că echipa de la Dubna a fost prima care a propus reacția de fuziune la rece. Totuși, a existat și o controversă în legătură cu denumirea elementului, în perioada în care se căutau denumiri pentru elementele cu numărul atomic cuprins între 104 și 106. IUPAC a adoptat termenul de "unnilseptiu" (cu simbolul Uns) ca denumire provizorie și sistematică pentru acest element. În 1994, o comisie de la IUPAC a recomandat ca elementelul 107 să fie numit "bohriu" ci nu "nielsbohriu
Bohriu () [Corola-website/Science/305363_a_306692]