6,739 matches
-
frumoase. 6 ani și 4 luni Rotița neantului D: - Unde e rotița mea? Doar n-a dispărut, așa, în nelant... neant?... Mami: - Neant?... Știi tu ce este neantul? D: - Nu știu. Ba da. Abisul nimicului. 6 ani și 4 luni Comoara Uriașului Eu și cu prietenul meu Ștefan am auzit că era o comoară păzită de un Uriaș. Și doar am încercat s-o luăm, dar Uriașul ne dădea afară. Într-o zi, am reușit pentru că Uriașul a dormit așa de
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
Doar n-a dispărut, așa, în nelant... neant?... Mami: - Neant?... Știi tu ce este neantul? D: - Nu știu. Ba da. Abisul nimicului. 6 ani și 4 luni Comoara Uriașului Eu și cu prietenul meu Ștefan am auzit că era o comoară păzită de un Uriaș. Și doar am încercat s-o luăm, dar Uriașul ne dădea afară. Într-o zi, am reușit pentru că Uriașul a dormit așa de adânc, că nu ne-a văzut. Avea un somn uriaș în el. Da
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
Și doar am încercat s-o luăm, dar Uriașul ne dădea afară. Într-o zi, am reușit pentru că Uriașul a dormit așa de adânc, că nu ne-a văzut. Avea un somn uriaș în el. Da, da. Și a trebuit comoara s-o ascundem în ghiozdane, am ascuns-o în buzunare, chiar și în gură am ascuns-o. Era formată din diamante, aur, rubine... Și ne-am dus cu ea acasă și am arătat-o mamelor. Și Uriașul când s-a
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
s-a trezit, a văzut că pietrele lui prețioase și aurul au dispărut și a trebuit să fugim de el să nu ne prindă. Și am fugit, și am fugit, și am fugit până ce am renunțat și i-am dat comoara înapoi. Dar s-a supărat că nu era întreagă, că am cheltuit-o un pic. Am mai cheltuit-o noi și am luat bomboane și jucării din comoara lui, da. Și apoi, s-a supărat. Și în peșteră avea și
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
am fugit, și am fugit până ce am renunțat și i-am dat comoara înapoi. Dar s-a supărat că nu era întreagă, că am cheltuit-o un pic. Am mai cheltuit-o noi și am luat bomboane și jucării din comoara lui, da. Și apoi, s-a supărat. Și în peșteră avea și un castel, în care ne-a închis... Dar noi aveam ceva care avea aproape forma unei chei. Și am încercat să descuiem lacătul. Și am reușit. Și am
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
da. Și apoi, s-a supărat. Și în peșteră avea și un castel, în care ne-a închis... Dar noi aveam ceva care avea aproape forma unei chei. Și am încercat să descuiem lacătul. Și am reușit. Și am luat comoara și am luat un seif din banii din comoară și am ascuns-o acolo. Și așa am rămas cu comoara. Iar Uriașului i-am făcut o poțiune care îl va adormi pentru totdeauna. Sfârșit. 6 ani și 6 luni Pe la
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
avea și un castel, în care ne-a închis... Dar noi aveam ceva care avea aproape forma unei chei. Și am încercat să descuiem lacătul. Și am reușit. Și am luat comoara și am luat un seif din banii din comoară și am ascuns-o acolo. Și așa am rămas cu comoara. Iar Uriașului i-am făcut o poțiune care îl va adormi pentru totdeauna. Sfârșit. 6 ani și 6 luni Pe la sfârșit - Vrei să faci câte o continuare la toate
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
aveam ceva care avea aproape forma unei chei. Și am încercat să descuiem lacătul. Și am reușit. Și am luat comoara și am luat un seif din banii din comoară și am ascuns-o acolo. Și așa am rămas cu comoara. Iar Uriașului i-am făcut o poțiune care îl va adormi pentru totdeauna. Sfârșit. 6 ani și 6 luni Pe la sfârșit - Vrei să faci câte o continuare la toate? [Dragoș] - Da, ca să nu se termine niciodată. La fiecare, așa cum e
Poveştile mele de pe vremea când nu ştiam să scriu by Drago ş -Sebastian Meri ş ca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91582_a_92386]
-
dar să știți că toate acestea sunt nimicuri, căci adevărata bogăție se află în interiorul nostru. Iar bogăția unui om este așa numitul suflet, pe care puțini îl au și, și mai puțini au avut ocazia să se trezească cu această comoară fără preț. Dacă nu poți iubi și nu poți prețui, nici nu te atinge de ea, căci o comoară rară are nevoie de un stăpân care să o poată proteja și să păstreze această comoară în starea în care a
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
este așa numitul suflet, pe care puțini îl au și, și mai puțini au avut ocazia să se trezească cu această comoară fără preț. Dacă nu poți iubi și nu poți prețui, nici nu te atinge de ea, căci o comoară rară are nevoie de un stăpân care să o poată proteja și să păstreze această comoară în starea în care a fost primită. Despre viață, pot afirma că-i nedreaptă, e foarte cruntă și uneori o urăsc. Așa-i soarta
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
să se trezească cu această comoară fără preț. Dacă nu poți iubi și nu poți prețui, nici nu te atinge de ea, căci o comoară rară are nevoie de un stăpân care să o poată proteja și să păstreze această comoară în starea în care a fost primită. Despre viață, pot afirma că-i nedreaptă, e foarte cruntă și uneori o urăsc. Așa-i soarta mea... să sufăr! Mă gândesc “oare cu ce-am greșit?” Dar nu găsesc răspuns... Sunt un
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
ei au o hartă cu care ar putea să găsească aceste bogății. Nu știu cât e de dreaptă această istorioară, dar, dacă a fost transmisă din generație în generație, o transmit și eu. Poate că o să găsească, într-o bună zi, cineva comoara. Când am auzit prima dată această poveste, eram copil de 12 ani și îmi imaginam cum o să mă duc și o s-o caut, și o să am brățări, inele, coronițe de prințesă. Frumoase planuri, dar acum am alte vise. Nu doresc
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
de aceea, să o croim corect. Că unde e lucru făcut rău, de acolo se strică mai tare. Nu trebuie să ajungem la distrugere, noi suntem frumosul, coroana copacului! Bunica Bunica mea este cel mai bun prieten și o mare comoară. Ea știe să dea un sfat bun la timpul potrivit, ea poate să fie bună, să fie grijulie, blândă, dar și severă. Nu e ceva rău, mă bucur că severitatea ei mă ajută să merg pe o cale dreaptă. Mereu
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
și să-și exercite sinistrul lor cântec, mă cuprinde tristețea și mă întreb de ce s-a zbătut acel om și n-a beneficiat de odihna nopții ca un gospodar, așa cum se considera? Fac apel la Biblie, care spune: „Nu adunați comori pe pământ unde moliile le strică și hoții le fură”. A rămas un nume cu pecetea necinstei pe frunte și praf și pulbere s-a ales din escapadele lui nocturne... Și acum, a treia poveste adevărată spusă de tata, poveste
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
bietul de el s-a prăvălit de la o înălțime considerabilă, până jos. Dacă nu se lovea la cap, poate nu murea pe loc. Ea face acum închisoare, dar ce mă încălzește pe mine acest lucru, când mi-am pierdut o comoară de băiat. Asta s-a întâmplat anul trecut! Oooo, mi-a rupt sufletul pierderea lui, îți dai seama!? Într-o clipă de străfulgerare, Olga își aminti că voise să o anunțe pe Ina de pierderea copilului și că în același
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
Diana Enache, clasa a V-a Colegiul Național „Costache Negri” Galați profesor coordonator Ciobanu Cristina Prietenia adevărată este o comoară pe care trebuie să știm s-o păstrăm, căci ea seamănă gânduri și fapte bune. Prietenia înseamnă răbdare și putere de a o păstra. Suntem oameni, dotați cu sentimente ce se vor împărtășite, dar pe care nu le poți împărtăși
ANTOLOGIE:poezie by Diana Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_675]
-
și exponenți de seamă ce învățau poporul român cum să o câștige cinstit. Presa acelor zile se constituia într-un manual cotidian de morală. Sub lespedea grea a istoriei și în fondul de publicații al marilor biblioteci naționale zac inestimabile comori de gândire românească, pietre de fundație ale gândirii de astăzi, ce de acolo își trage seva. I N.O. le-a scos la lumină! Demn de reținut (încă o dată subliniez) selecția autorului, care nu se limitează la punctarea valorilor istorice
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93042]
-
rece al iernii pe care Îl inspir cu atâta lăcomie va trebui să le alung, să le distrug din mine. De ce? Gheață, patine, iertați-mă. V-am strâns În suflet, așa cum avarul Își adună ultimii bani. Acum Îmi sunteți singura comoară, un vis frumos care s-a sfârșit prea curând... Îmi aduc aminte, astă iarnă voiam să pun pe gheață dansul. Când iubirea ta te-a părăsit. N-am putut, și cât de mult aș fi vrut s-o fac... Acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
voluptății, ca apoi să mă arunce jos, prea jos, Îngropându-mă, acoperindu-mi iubirea cu noroi. Prima iubire! Am luptat cu dinții pentru ea un an, i-am gustat numai puțin farmecul, dar Îndeajuns ca să-l port ca pe o comoară scumpă mai departe, oriunde, nepătat. Petre, oare tu nu vei mai veni niciodată? Petre, așa este posibil să mă lași, cu sufletul zdrobit sub povara acelei Îmbrățișări? Erai tu În brațele mele, era pieptul tău pe care mă sprijineam, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
concomitent sentimentul de gelozie turbată; el se lamentează, plânge, se revoltă că femeia iubită nu poate să fie a lui și că, În chiar această noapte când el se află singur În fața ferestrelor ei, ea aparține altuia (soțului) cu toate comorile Închipuite și neînchipuite ale corpului ei: Stăteam singur pe plajă. Singur. Ea nu se gândea deloc la mine. Uitându-mă la singurătatea imensă din fața mea și la cealaltă, mai teribilă Încă din mine, m-am apucat să plâng ca un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
de fapt un pretext ca să-ți fur ceea ce ai tu mai bun În sânge: experiența de alpinist? Ai acumulat-o greu, frântură cu frântură, crispare alături de exaltare, suferință alături de extaz. Și eu am venit să-ți răpesc pas cu pas comoara aceasta pe care numai tu o ai. Bietule om mărunt, cum te-nșeală pe tine toată lumea... Și cum te calc În picioare, ca să-ți fur crâmpeiul de cer ascuns În tine... Dar eu vreau un cer infinit, și de aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
să-l intereseze edițiile rare, cărțile românești cu însemnări de demult sau feluritele hrisoave și documente vechi. Se bucura văzând emoția lui Titu și ar fi vrut să-l dea de exemplu lui Grigore, care nu se prăpădea deloc după comorile lui. Deși mare proprietar care-și iubea și cultiva cu pasiune pământurile, Predeleanu își avea reședința în capitală. Pe domeniul său Delga din Dolj, cuprinzând trei sate, realiza ceea ce Grigore râvnea și nu putea din pricina bătrânului. De altfel, și tatăl
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
că nu scapi! strigă Grigore, adăugând către ceilalți: îl iau cu mine la Amara să-mi ție de urât și nici nu-i mai dau drumul până ce nu va fi tobă de chestia țărănească! Predeleanu, după ce își așeză la loc comorile, spuse că tocmai și ei se pregătesc să plece cu toții la Delga, pentru vreo două săptămâni, sfîrșind: ― Cu ocazia asta, vom lăsa și pe Olguța acasă la ea, să nu se înstrăineze prea tare de Craiova noastră iubită! ― O, dacă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
oră Raul era îmbrăcat. Petre, care ținea încă locul lui Ichim, ridică biciul. Pe când porneau, din capul scării Grigore strigă: ― Ia seama, Petre, cu iepele! Capitotul V FRIGURI 1 Toată lumea regretă a doua zi plecarea subită a lui Brumaru, o comoară de bună dispoziție. Totuși lipsa lui nu împiedică să domnească o veselie atât de deplină, că doamna Pintea, văzând că soțul ei se întinde la conversație cu Miron Iuga și cu Titu, trebui să fie energică: ― Aidem să plecăm, Alexandre
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
a adus soldatul miresei sale o bucată de săpun ca dar de nuntă și cât de fericită a făcut-o pe ea lucrul acesta, îmi curg lacrimile. De ce nu reușesc ochii mei să găsească plăcere în această cameră plină de comori? Servitorii mă îmbracă într-o superbă robă de satin de culoarea caisei, punctată cu gingașe flori de prun- o rochie pe care am purtat-o de multe ori în visurile mele. Merg la oglindă, și încă văd reflectându-se o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]