6,859 matches
-
Stănescu și Ioan Alexandru, avându-l Îndrumător științific pe academicianul Eugen Simion) a fost trimisă spre revizuire de către colectivul Catedrei de Literatură Română de la Universitatea din București pe motiv că nu era o lucrare științifică, ci una de amintiri și confesiuni, poetul s-a considerat o victimă a opțiunilor sale politice. Reglementările În vigoare cer, de pildă, ca teza să nu fie publicată Înainte de susținere, pentru ca În momentul susținerii să aducă efectiv ceva nou În domeniul respectiv. În perioada interbelică, dimpotrivă
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Viața Literară”, altădată, însuși Valerian scrie: „Lam cunoscut pe George Tutoveanu în timpul războiului, când după sângeroasa înfruntare ne schimbam ultimele pansamente în spitalele din Bârlad. Odăița de bejenie a lui Vlahuță ne aduna în fiecare seară”. Și tot el, continua confesiunea: „În accelerat, tren de marfă sau cu o simplă locomotivă, sosirile mele prompte, mânjite de funingine, erau primite de membrii Academiei Bârlădene cu exclamații de epopee.” De altfel, în „Florile Dalbe”, sub egida cercului literar de 334 la Academia Bârlădeană
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ca și cei ce oficiază, într-o clădire numită biserică, templu, sinagogă, moschee, pagodă. Această sărbătoare nu poate fi înțeleasă pe deplin decât de cel care pătrunde regula ascunsă, care cunoaște liturghia, sensul atitudinilor și comportamentelor, doctrina religioasă, concepția acestei confesiuni în ceea ce privește raportul între Dumnezeu și oameni. Se presupune că cei care asistă sunt "credincioși și practicanți", dar care este atașamentul lor la valoarea numită "religie"? Este religia valoarea lor structurantă, sunt ei prezenți din obișnuință, la presiunea controlului social sau
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
actualitatea, pornind de la apariția primelor conflicte, până în aprilie 2004. Pentru a fi conciși, ne-am rezumat să analizăm fenomenul în punctele sale esențiale. La originea problemei se află imigrația masivă a populațiilor de religie musulmană. Islamul a devenit a doua confesiune ca importanță. Chiar dacă islamul este recunoscut oficial, cultura a cărei matrice o formează este foarte dificil de integrat. Printre elementele care lezează sensibilitatea locuitorilor țărilor care îi primesc se numără statutul inferior al femeii, refuzul acesteia de a se lăsa
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
dezbateri televizate. În cazul nostru, acești "purtători de valori" sunt partidele politice, comisia Stasi (numită după mediatorul Republicii, președintele comisiei însărcinate cu elaborarea unui raport asupra laicității), președintele Chirac, miniștrii, profesorii și sindicatele lor, directorii școlilor, reprezentanții diferitelor Biserici și confesiuni (musulmană, mozaică), intelectualii, cetățenii care scriu ziarelor, gruparea anticlericală, numită "antireligioșii", ,,fundamentaliștii laici" sau "ortodoxia laică", asociații de toate genurile (francmasonerie etc.). În mod curios, găsim puține păreri ale elevilor din școli, deși aceștia sunt cei dintâi interesați și afectați
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
oricine. Înțelesul limbajului medical al bolii este o chestiune de tehnică medicală. Înțelesul limbajului psihologic al suferinței este o chestiune de artă, de tact psihologic, de „acord interuman” empatetic. Ori acest aspect depășește tehnica medicală rutinieră, plasându-se în sfera confesiunii, al unei „întâlniri interioare”, dincolo de dimensiunea medicală. 36. MODELE DE PERSONALITATE ÎN PSIHOPATOLOGIE Aspecte generale Așa cum nosologia psihiatrică urmărește stabilirea sau delimitarea unor cadre clinice precise, având specificitate pentru bolile mintale în scopul configurării unor tablouri clinice ale acestora, se
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
aceasta se mai adaugă falsa concepție a „incurabilității” bolnavilor psihici, care, prin natura afecțiunii lor, devin „neproductivi” și „ineficienți” social, reprezentând în consecință o povară care „încarcă bugetele” statului obligat la întreținerea lor. Atitudinea moral-religioasă diferă, la rândul ei, în raport cu confesiunea. Nebunia este o „alterare a creației divine”, o stare de „impurificare”, iar bolnavul psihic un „posedat”. Din acest motiv, nebunia este condamnată, iar bolnavul psihic evitat sau izolat ca infamat. În decursul istoriei, considerați ca „posedați de diavol”, mulți bolnavi
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Grecia De Anima. Parva Naturalia Theophrast (372-287 î. Cr.) Grecia Caracterele L.A. Seneca (55 î. Cr.-39 d.Cr.) Roma Tratate filozofice (De ira, De tranquillitate animi) Plutarch (50-125 d.Cr.) Grecia Opera morală (Despre mânie și liniștea sufletească) A. Augustin (345-430 d.Cr.) Hippona Confesiuni. Solilocvii Avicena (980-1037) Persia Canonul medicinei Constantinus Africanus (1020-1087) Cartagina Melancolia H. Kramer și J. Sprenger (secolul al XIII-lea) Germania Malleus Maleficarum D. Erasmus (1467-1536) Olanda Moriae Encomium Paracelsus (1493-1541) Austria Teza conform căreia bolile cauzate de demoni sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
model suficient pentru o critică modernă, deschisă dialogului de idei și interpretării plurale a operei, cum nu sunt modele suficiente nici Lovinescu sau Călinescu”. Critica de tranziție (1996) include și sondaje în scrisul generațiilor mai noi de scriitori. Textele din Confesiunile unui opinioman (1996) conțin, pe lângă pagini de critică propriu-zisă, și fragmente autobiografice, pagini de jurnal, notații autoscopice, „egografii” semnificative prin perspectiva deschisă asupra construcției de sine a unui critic și istoric literar. Despre aceleași grafic al formării, precum și despre avatarurile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
conștiinței relativității faptului literar, înscris, pe de o parte, în social-politic, iar pe de altă parte supus unei eroziuni intrinseci. SCRIERI: Diferența specifică, Cluj-Napoca, 1982; Incursiuni în literatura actuală, Oradea, 1994; Revizuiri, I, București, 1995; Critica de tranziție, Cluj-Napoca, 1996; Confesiunile unui opinioman, Oradea, 1996; Rebreanu dincolo de realism, Oradea, 1997; Arena actualității. Confidențe, Iași, 2000; Augustin Buzura, Brașov, 2001; „La țigănci” de Mircea Eliade în cinci interpretări, Cluj-Napoca, 2001; Liviu Rebreanu, Brașov, 2003; Clepsidra răsturnată. Convorbiri cu D. Țepeneag, Pitești, 2003
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
RL, 1995, 29; Tania Radu, Lectura de dimineață, LAI, 1995, 33; Corneliu Crăciun, „Revizuiri”, F, 1995, 9; Monica Spiridon, Recurs la dosarele literaturii române, R, 1995, 11-12; Mircea Cau, Așteptându-l pe Boerescu, CC, 1996, 1-2; Alex. Ștefănescu, Spovedanie și confesiune, RL, 1996, 23; Doru Burlacu, Revizuirea ca bun-simț critic, ST, 1996, 6; Radu Mareș, Criticul studiat la „egograf”, TR, 1996, 28; Anca Noje, Ion Simuț - un critic de actualitate, TR, 1996, 31-32; Radu G. Țeposu, Farmecele maligne ale provinciei, F
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
descoperirii celui mai îndepărtat izvor amazonian, luxurianța și bizareria peisajului, dar mai cu seamă existența fascinantă a populației indiene mayoruna sunt recuperate într-o narațiune captivantă. The Return (1997), carte cu un caracter pronunțat autobiografic, foarte bogată în informații și confesiuni, concepută cu un oarecare scrupul al obiectivității, prezintă un interes particular pentru cititorul român. The Oasis (2001) are un subtitlu care o rezumă în chip esențial: A Memoir of Love und Survival in a Concentration Camp. E o biografie romanțată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
în colaborare cu Marcel Gafton). Repere bibliografice: V. Fanache, Petre Bucșa, „De n-ar veni noaptea...”, TR, 1969, 38; Dumitru Micu, „De n-ar veni noaptea...”, RL, 1969, 39; Victor Felea, Petre Bucșa, „Ceremonii”, TR, 1978, 17; Virgil Nistor, Luciditatea confesiunii, ST, 1982, 11; Horia Stanca, Petre Bucșa, „Cutremurul cuvintelor”, ST, 1984, 3; Tașcu, Poezia, 84-88; Dumitru Micu, „Omenia acestui pământ”, RL, 1989, 11; Victor Felea, Între patetism și neliniște, TR, 1989, 11; Valentin Tașcu, Timpul și tăria, ST, 1989, 3
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285899_a_287228]
-
publicația „Fracturi”, animată de poetul Marius Ianuș, fiind considerată printre reprezentanții grupului literar „fracturist”, la „Convorbiri literare”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Paradigma”, „Vatra”, „Orizont”, „Averea”, la Radio România Cultural ș.a. După prezența în antologia Poezia taberei (2000) și apariția plachetei Din confesiunile distinsei doamne M. în colecția underground „Carmen” (2001), debutul editorial propriu-zis are loc în 2002 cu volumul Pagini. Poezia publicată de V. i-a șocat ori i-a scandalizat pe unii observatori ai fenomenului literar prin duritatea, sordidul sau dramatismul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290604_a_291933]
-
putea depista, mai ales la început, accente bacoviene sau o afinitate de viziune cu Angela Marinescu, analogiile fiind concludente numai într-o oarecare măsură. S-a făcut trimitere și la „urletul expresionist al Sylviei Plath” (Bogdan-Alexandru Stănescu). În opusculul Din confesiunile distinsei doamne M., ca și în următoarele două, Pagini și Fisuri (2003), predomină erosul, obsesia morții, dar mai ales revolta unei conștiințe vulnerate de agresiunile unui climat existențial perceput ca funciarmente advers. Textul din Pagini, deși clasat de exegeză ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290604_a_291933]
-
erotismului neinhibat, anecdoticul, frustrările și inflamările jubilatorii ale cotidianului, reveria și sentimentalitatea (toate rostite în chip violent), iar în ultimă analiză, deși bine ascunse sub carapacea de vitalism agresiv ori de platitudine căutată, marile chestionări existențiale, „partea poetului”. SCRIERI: Din confesiunile distinsei doamne M., București, 2001; Pagini, Iași, 2002; Fisuri, Constanța, 2003. Repere bibliografice: Adrian Alui Gheorghe, Poezia din tabără, CL, 2001, 1; Nicoleta Cliveț, Feminitatea în fel și chip, „Piața literară” (Cluj-Napoca), 2002, 6; Nicoleta Cliveț, La al doilea volum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290604_a_291933]
-
cărora autoarea îl hărăzise, înseamnă, într-un plan simbolic, o luminoasă revanșă. Dacă în viață A., cum singură mereu repetă, a ratat mai totul, scrisul o plasează sub o stea în fine norocoasă, impunând în prim-planul literaturii noastre de confesiuni un condei scânteietor și, deopotrivă, un personaj memorabil. SCRIERI: Jurnalul unei ființe greu de mulțumit (1932-1947), îngr. Doina Uricariu și Arșavir Acterian, postfață Doina Uricariu, București, 1991. Repere bibliografice: Dan C. Mihăilescu, Abecedar pentru cartea ratărilor, LAI, 1991, 32; Alex.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285157_a_286486]
-
lui noiembrie, că Trakl s-a sinucis cu două zile mai înainte. I se pare că numai religia îi poate oferi un refugiu în fața absurdității strivitoare a vieții. Nu este vorba însă de religia profesată de una sau alta dintre confesiunile creștine, ci de acea atitudine existențială pe care i-o inspiră viața lui Iisus. Într-un târg din Galiția, intră într-o librărie și găsește o singură carte pe care s-o cumpere. Este Scurta explicație a Evangheliei a lui
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Cele două intuiții nu se prezintă, de obicei, separate. Se crede că înțelegem semnificația unei propoziții dacă cunoaștem semnificația cuvintelor care o compun și că determinăm semnificația cuvintelor indicând entitățile pentru care stau ele. Cu referire la un pasaj din Confesiunile Sf. Augustin, în care autorul descrie cum învață copilul limbajul, Wittgenstein va nota în primul paragraf al Cercetărilor: „Cuvintele limbajului numesc obiecte - propozițiile sunt legături între asemenea nume. - În această imagine a limbajului, noi găsim rădăcina ideii: Fiecare cuvânt are
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
față de religie. Este o atitudine ce se integrează pe deplin în tradiția liberei cugetări, cu tot ceea ce are aceasta patetic și, totodată, problematic. Când discută despre religie, Russell are în vedere în mod constant dogmele și normele morale ale marilor confesiuni, în primul rând cele ale creștinismului. El vizează, în primul rând, credința în Dumnezeu, ca existență personală distinctă de lume și creatoare a lumii, precum și credința în nemurirea sufletului. Iar considerațiile sale pornesc în mod clar de la premisa că o
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Totodată, Russell sublinia că dreptul la existență al credințelor religioase nu va putea fi apărat invocând pretinsa lor utilitate. Căci multe imperative și interdicții impuse de către biserici credincioșilor se dovedesc dăunătoare.47 La întrebarea cum poate fi explicată totuși supraviețuirea confesiunilor religioase și a bisericilor într-o lume în care viața practică a oamenilor este condusă într-o măsură tot mai mare de considerații raționale, răspunsurile lui au fost cele tipice pentru un liber-cugetător: puterea tradiției, frica de moarte, presiunea unor
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
cele ale unor WITTGENSTEIN ȘI RUSSELL 353 triburi sălbatice. Credea însă că religia viitorului se va dispensa de clerici. În ceea ce-l privește, accepta că va trebui să trăiască fără consolarea pe care ți o dă apartenența la o anumită confesiune.58 Dar credea că tocmai fiindcă religia se adresează sufletului, nu intelectului, ea își pierde o bună parte din substanță de îndată ce ceremoniile și ritualurile nu mai sunt privite cu seriozitate și sunt înfăptuite în mod mecanic. Fiecare religie este expresia
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
în morminte cei uciși de honvezii cu pene de cocoș la pălărie la Ip, Trăznea și apoi la Moisei. Singura vină a acestor oameni a fost aceea că erau români și nu au vrut să își lepede limba, tradițiile și confesiunea. Cine îi dă autoritate premierului maghiar Victor Orban să dicteze în ținuturile secuiești din Transilvania? Domnul José Manuel Barroso, doamna Reding sau interesele oculte ale acestui organism european pe care îl reprezintă? Parafrazându-l pe Suspendatul, din perioada iulie august
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
a șanselor și nu în ultimă instanță, independență și suveranitate. Este adevărat, a existat până în 1991 un asemenea organism, Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Ruse (U.R.S.S.) în care toate aceste entități, cu capitale separate, cu tradiții și limbi diferite, chiar confesiuni separate, care trebuiau să accepte toate inepțiile Moscovei, care le furase întreaga identitate. Se vrea o întoarcere la acea perioadă a totalitarismului sovietic? Ori, acest organism european, creat după Tratatul de la Maastricht devine unul totalitar, de data aceasta din vestul
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
doamne de la Bruxelles. Huniunea Europeană va continua să șicaneze statele membre, să le monitorizeze în cel mai bun caz, ori să le impună, sub amenințarea sancțiunilor, ceea ce dorește, în cel mai rău caz. România, locuitorii săi, indiferent de pregătire profesională, confesiune sau origine etnică, au văzut adevăratele intenții ale organismului european în care au fost primiți, ca rude sărace și cuminți, urecheate de câte ori au poftă granzii europeni. Anexe În cartea sa, „Un plan pentru Europa” Zbigniew Kazimierz Brzeziński spune: „Alianța este
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]