6,725 matches
-
componentă teritorială - intravilanul, care reprezintă suprafață de teren ocupată sau destinată construcțiilor și amenajărilor (de locuit, social-culturale, industriale, de depozitare, de producție, de circulație, de recreare, de comerț etc.) și extravilanul care reprezintă restul teritoriului administrativ al orașului; ... b) componentă demografică socioeconomica, care constă în grupurile de populație și activitățile economice, sociale și politico-administrative ce se desfășoară pe teritoriul localității. ... Dimensiunile, caracterul și funcțiile orașului prezintă mari variații, dezvoltarea sa fiind strâns corelata cu cea a teritoriului căruia îi aparține. Orașele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185169_a_186498]
-
au condiții de dezvoltare în aceste direcții sunt declarate municipii. 6. Comună - unitate administrativ-teritorială de bază care cuprinde populația rurală reunită prin comunitatea de interese și tradiții, alcătuită din unul sau mai multe sate, în funcție de condițiile economice, social-culturale, geografice și demografice. Satele în care își au sediul autoritățile publice ale comunei sunt sate reședința. 7. Teritoriu administrativ - suprafață delimitata prin lege pentru județe, municipii, orașe și comune. Este constituit din suprafața agricolă (teren arabil, pășuni și fânețe, vii și livezi), suprafața
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185169_a_186498]
-
componentă teritorială - intravilanul, care reprezintă suprafață de teren ocupată sau destinată construcțiilor și amenajărilor (de locuit, social-culturale, industriale, de depozitare, de producție, de circulație, de recreare, de comerț etc.) și extravilanul care reprezintă restul teritoriului administrativ al orașului; ... b) componentă demografică socioeconomica, care constă în grupurile de populație și activitățile economice, sociale și politico-administrative ce se desfășoară pe teritoriul localității. ... Dimensiunile, caracterul și funcțiile orașului prezintă mari variații, dezvoltarea sa fiind strâns corelata cu cea a teritoriului căruia îi aparține. Orașele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185170_a_186499]
-
au condiții de dezvoltare în aceste direcții sunt declarate municipii. 6. Comună - unitate administrativ-teritorială de bază care cuprinde populația rurală reunită prin comunitatea de interese și tradiții, alcătuită din unul sau mai multe sate, în funcție de condițiile economice, social-culturale, geografice și demografice. Satele în care își au sediul autoritățile publice ale comunei sunt sate reședința. 7. Teritoriu administrativ - suprafață delimitata prin lege pentru județe, municipii, orașe și comune. Este constituit din suprafața agricolă (teren arabil, pășuni și fânețe, vii și livezi), suprafața
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185170_a_186499]
-
componentă teritorială - intravilanul, care reprezintă suprafață de teren ocupată sau destinată construcțiilor și amenajărilor (de locuit, social-culturale, industriale, de depozitare, de producție, de circulație, de recreare, de comerț etc.) și extravilanul care reprezintă restul teritoriului administrativ al orașului; ... b) componentă demografică socioeconomica, care constă în grupurile de populație și activitățile economice, sociale și politico-administrative ce se desfășoară pe teritoriul localității. ... Dimensiunile, caracterul și funcțiile orașului prezintă mari variații, dezvoltarea sa fiind strâns corelata cu cea a teritoriului căruia îi aparține. Orașele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185168_a_186497]
-
au condiții de dezvoltare în aceste direcții sunt declarate municipii. 6. Comună - unitate administrativ-teritorială de bază care cuprinde populația rurală reunită prin comunitatea de interese și tradiții, alcătuită din unul sau mai multe sate, în funcție de condițiile economice, social-culturale, geografice și demografice. Satele în care își au sediul autoritățile publice ale comunei sunt sate reședința. 7. Teritoriu administrativ - suprafață delimitata prin lege pentru județe, municipii, orașe și comune. Este constituit din suprafața agricolă (teren arabil, pășuni și fânețe, vii și livezi), suprafața
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185168_a_186497]
-
componentă teritorială - intravilanul, care reprezintă suprafață de teren ocupată sau destinată construcțiilor și amenajărilor (de locuit, social-culturale, industriale, de depozitare, de producție, de circulație, de recreare, de comerț etc.) și extravilanul care reprezintă restul teritoriului administrativ al orașului; ... b) componentă demografică socioeconomica, care constă în grupurile de populație și activitățile economice, sociale și politico-administrative ce se desfășoară pe teritoriul localității. ... Dimensiunile, caracterul și funcțiile orașului prezintă mari variații, dezvoltarea sa fiind strâns corelata cu cea a teritoriului căruia îi aparține. Orașele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187200_a_188529]
-
au condiții de dezvoltare în aceste direcții sunt declarate municipii. 6. Comună - unitate administrativ-teritorială de bază care cuprinde populația rurală reunită prin comunitatea de interese și tradiții, alcătuită din unul sau mai multe sate, în funcție de condițiile economice, social-culturale, geografice și demografice. Satele în care își au sediul autoritățile publice ale comunei sunt sate reședința. 7. Teritoriu administrativ - suprafață delimitata prin lege pentru județe, municipii, orașe și comune. Este constituit din suprafața agricolă (teren arabil, pășuni și fânețe, vii și livezi), suprafața
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187200_a_188529]
-
în condițiile stabilite de prevederile legale în vigoare la data stabilirii respectivelor drepturi. D. Stabilirea măsurilor necesare asigurării reducerii cheltuielilor de la bugetul de stat în domeniul asistenței sociale Actualele presiuni interne și externe asupra sistemului de asistență socială, respectiv evoluția demografică, schimbările în structura familiei, dinamica negativă a pieței muncii, precum și presiunile legate de reducerea cheltuielilor publice și lipsa personalului de specialitate din sistemul de asistență socială conduc la necesitatea revizuirii sistemului. În vederea reducerii cheltuielilor de la bugetul de stat în domeniul
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
jucau În piese noi pe scenă sau cărturari care scriau pentru o elita intelectuală restrânsă 14. O mare parte din motivația pentru crearea limbilor naționale a avut mai puțin de a face cu formarea statului-națiune și mai mult cu situația demografică căreia industria tipografică a trebuit să-i facă față la Începuturile ei. Tipografii din secolele al XV-lea și al XVI-lea erau dornici să lărgească piețele destinate producției În masă a cărților. Problema era că În timp ce latina era limba
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În prezent la mai puțin de 10%, făcând din Europa o regiune economică de rangul doi În a doua jumătate a secolului XXI36. În orice caz, populația Îmbătrânită a Europei va fi o povară din ce În ce mai mare pentru economia continentului. Realitatea demografică pune Europa În față unei dileme. Singura soluție, cu excepția unei creșteri miraculoase a fertilității - care este foarte puțin probabilă - este să se deschidă porțile pentru milioane de noi imigranți. Într-un articol despre schimbările demografice În Europa care a apărut
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mare pentru economia continentului. Realitatea demografică pune Europa În față unei dileme. Singura soluție, cu excepția unei creșteri miraculoase a fertilității - care este foarte puțin probabilă - este să se deschidă porțile pentru milioane de noi imigranți. Într-un articol despre schimbările demografice În Europa care a apărut În Science Magazine În 2003, autorii, Wolfgang Lutz, Brian C. O’Neill și Sergei Scherbov, scriu că „există o teamă că exact În momentul În care lumea intră În faza ei cea mai competitivă, Europa
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
care lumea intră În faza ei cea mai competitivă, Europa va fi mai puțin competitivă În comparație cu Statele Unite ale Americii și economiile asiatice, care sunt mult mai tinere și care beneficiază de ceea ce s-ar putea numi o fereastră de oportunitate demografică”37. Cercetătorii au ajuns la concluzia potrivit căreia Europa va trebui să admită mai mult de un milion de imigranți pe an, ceea ce ar echivala cu un spor de un copil pentru fiecare femeie europeană 38. Numai Germania ar trebui
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
un spor de un copil pentru fiecare femeie europeană 38. Numai Germania ar trebui să primească 500.000 de tineri imigranți În fiecare an pentru următorii treizeci de ani sau să dubleze rata natalității atât pentru a evita un declin demografic brusc de la 83 de milioane de oameni În prezent, la mai puțin de 70 de milioane, cât și pentru a inversa procesul de Îmbătrânire a populației, asta deoarece se așteaptă ca media de vârstă a populației să crească de la 41
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
total de circa patru milioane de locuitori, cu o predominanță etnică românească, dar și cu un procent constant de elemente etnice, conlocuitoare de secole, având o structură economică unitară, agricolă, cu o mentalitate și o educație spirituală stabilită, nesuferind procese demografice bruște, de natură a-i schimba constantele. Trebuie să adăugăm aici și faptul că, de circa un secol existența unor specialiști eminenți a transmis documente și observații asupra patologiei psihice din Moldova de valoare certă. Împrejurarea că acest studiu este
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
dispare de îndată ce aflăm argumentele aduse: modelul explicativ al procesului de cauzare. În noul cartier s-au mutat, cu 25 de ani în urmă, tineri căsătoriți. A urmat, cum era de așteptat, o largă generație de copii. În momentul analizei, situația demografică a cartierului era următoarea: dintre cei 28.000 de locuitori,1/4 erau tineri între 10 și 20 de ani. O asemenea apropiere a adolescențiloreste cu totul excepțională. Pe întregul Edingburgh, de exemplu, ei reprezentau 1/8 din populație. Controlul
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
important în educație, cât și la nivelul generației mature de mijloc (între 30 și 40 de ani) - cea mai activă social. În această explicație sunt cuprinse trei cauze distincte ale creșterii delincvenței: eficiența controlului social și a factorilor integrativi, structura demografică și decizia politică de a se construi un cartier pentru tineri. Observăm că aceste cauze nu acționează independent asupra efectului, ci formează un lanț cauzal în care una este cauza alteia: decizia politică-structura demografică-eficiența controlului social-delincvența juvenilă. În plus, fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
politică-structura demografică-eficiența controlului social-delincvența juvenilă. În plus, fiecare cauză are un profil anume în ceea ce privește poziția sa față de fenomenul efect. Cauza cea mai apropiată - defectul controlului social - acționează direct asupra efectului. Ea este însă destul de abstractă, dificil de identificat empiric. Structura demografică este ușor identificabilă empiric, dar este o cauză indirectă. În sine, ea nu influențează direct delincvența, ci doar prin intermediul controlului social. Ea mai are încă un defect important din punct de vedere pragmatic; este un rezultat greu de modificat al
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ci doar prin intermediul controlului social. Ea mai are încă un defect important din punct de vedere pragmatic; este un rezultat greu de modificat al unor procese anterioare. Sociologul și colectivitatea sunt interesați să afle cum a apărut o asemenea structură demografică atât de dezechilibrată pentru a o evita pe viitor sau a o corecta. Ajungem astfel la cea de a treia cauză: decizia politică luată cu 25 de ani în urmă. Aceasta are avantajul de a fi prima în lanțul cauzal
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fi fost consultat un sociolog. Acesta ar fi putut avertiza asupra lanțului cauzalposibil de declanșat printr-o asemenea decizie, cu consecințe negative într-un moment de timp ulterior, pe care îl poate preciza suficient de riguros pe baza considerării proceselor demografice. Structura demografică ar fi putut evolua în aceeași direcție, dar în momentul critic o serie de instituții având funcția de a compensa efectul negativ al dezechilibrului demografic ar fi fost de la început programate să intre în acțiune. Efectul, în consecință
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
consultat un sociolog. Acesta ar fi putut avertiza asupra lanțului cauzalposibil de declanșat printr-o asemenea decizie, cu consecințe negative într-un moment de timp ulterior, pe care îl poate preciza suficient de riguros pe baza considerării proceselor demografice. Structura demografică ar fi putut evolua în aceeași direcție, dar în momentul critic o serie de instituții având funcția de a compensa efectul negativ al dezechilibrului demografic ar fi fost de la început programate să intre în acțiune. Efectul, în consecință, nu ar
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ulterior, pe care îl poate preciza suficient de riguros pe baza considerării proceselor demografice. Structura demografică ar fi putut evolua în aceeași direcție, dar în momentul critic o serie de instituții având funcția de a compensa efectul negativ al dezechilibrului demografic ar fi fost de la început programate să intre în acțiune. Efectul, în consecință, nu ar fi avut loc. Dimitrie Gusti (1965) ne oferă un exemplu instructiv pentru modul în care ideea de lanț cauzal se combină cu aceea de cauzalitate
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o creștere a sa, atât în mod direct - cunoașterea duce la ridicarea nivelului de aspirații -, cât și indirect - prin intermediul tipului de profesie, al poziției sociale și al veniturilor (profesie calificată/venituri ridicate, statut social ridicat/nivel de aspirații ridicat). Structura demografică a cartierului în exemplul dat mai înainte reprezintă, de asemenea, o variabilă contextuală. Pentru a afirma că aceasta este responsabilă cauzal de creșterea delincvenței juvenile este necesar să punem în evidență circuitele prin care se produce această influență, variabilele cauzale
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
este responsabilă cauzal de creșterea delincvenței juvenile este necesar să punem în evidență circuitele prin care se produce această influență, variabilele cauzale abstracte pe care le afectează și prin intermediul cărora acționează asupra fenomenului de explicat. Astfel se presupune că structura demografică particulară a respectivului cartier englez produce o scădere a controlului social asupra adolescenților, diminuează capacitatea de integrare a acestora de către colectivitatea adultă, facilitează cristalizarea unei „societăți” a adolescenților distinctă și opusă celei a adulților. Din aceste considerente, ea poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Variabilele sociodemografice de împărțire a populației au o mare capacitate diferențiatoare în ceea ce privește o mulțime de caracteristici. Ele descriu poziția persoanelor într-un spațiu social, determinată fie de caracteristici pur sociale (profesie, venit, loc de muncă, situație familială), fie de caracteristici demografice (sex, vârstă). Avantajul acestor descriptori este că, fiind extrem de vizibili, sunt asociați cu variații semnificative în cele mai multe dintre caracteristicile sociale. Se presupune că ei ar fi asociați doar empiric, într-o modalitate nu neapărat specifică, din punctul de vedere al
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]