7,688 matches
-
fascicularis Herbst (laetitiae Matth.) Ceva mai mic decât specia precedentă, cu conturul corpului mai scurt și mai lățit. Negru, antenele maronii cu primele 2 articole bazale roșcate, iar picioarele sunt galben-roșcate. Pronotul ceva mai lat decât elitrele, prezintă o punctuație deasă, o reticulație formată din strii transversale scurte și câmpuri mici, netede, ușor înălțate. Bordura marginilor laterale ale elitrelor puternic arcuită în partea ei posterioară. Element european. Îndeosebi sub resturi vegetale descompuse. l=0,85-0,90 mm. În fauna noastră o
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
Nephanes titan Newman (abbreviatus Heer., curtus Allib.) Se deosebește de Acrotrichis prin marginile laterale ale corpului care sunt ± paralele și prin unghiurile posterioare ale pronotului obtuze, ce nu se prelungesc posterior. Dorsal ușor convex, relativ lucios, prevăzut cu o punctuație deasă și accentuată, acoperit cu o pubescență fină. Corpul maroniu negricios, marginea posterioară a elitrelor prezintă o tivitură îngustă, de culoare gălbuie. Antenele maronii, cu primele 2 articole bazale roșcate, iar picioarele sunt galben-maronii. Pronotul are cea mai mare lățime în
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
lungi decât late și prin unghiurile posterioare ale pronotului care sunt ascuțite. Cuprinde o singură specie central-europeană ce poate fi răspândită și la noi. Smicrus filicornis Fairmaire & Laboulbène Corpul alungit cu marginile laterale paralele, prevăzut cu o punctuație fină și deasă, acoperit de o pubescență rară. Corpul negru-mat sau ușor lucios, elitrele negru-maronii, cu o tivitură apicală îngustă, de nuanță gălbuie. Pronotul aproximativ la fel de lat cât elitrele, cu marginile laterale ușor rotunjite. Unghiurile posterioare ale pronotului drepte, cu vârfurile ascuțite, ele
Coleoptera Romaniae/Vol.3: Staphylinoidea i Silphidae : Agyrtidae, Leiodidae, Scydmaenidae, Ptiliidae by PAUL GÎDEI () [Corola-publishinghouse/Science/707_a_1222]
-
astfel: fie Între rata descărcărilor din nociceptori și intensitatea subiectivă a durerii, care cresc cu estimarea mărimii subiective, fie Între discriminarea intensității durerii și variabilitatea descărcării nociceptorului. Având ca plecare receptorii polimodali și unimodali, organismul este prevăzut cu o rețea deasă de fibre subțiri mielinice și amielinice, plexuri nervoase construite din terminații nervoase din categoria A delta și C, prezentă la suprafața pielii (Franchimond Lecomte, 1982 citați de Badiu, 1986). Distribuția acestor fibre este metamerică, În care segmentele organismului sunt Împărțite
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
Legenda este structurată după treptele majore de relief (culmi, versanți, albii) și detaliat în funcție de intensitatea și specificul fenomenelor ce au caracter de risc. La acestea se adaptează hașuri (hașuri distanțate în arealele cu risc slab sau absent și hașuri foarte dese în areale erodate cu risc excesiv, suprapuse terenurilor cu pante mari, defrișate, pe roci moi etc.). Bazinul superior al râului Bahluieț reprezintă un ansamblu geografic în care omul, prin activitățile specifice desfășurate în cadrul acestuia, are un rol extrem de important în
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
sicriul poetului. Ele se păstrează în memoria colectivă până la 1926, când sunt reconfirmate de frizerul Cosmănescu vor mai persista o vreme dar după biografiile științifice ale lui G.Călinescu, Petru Rezuș, D. Murărașu, George Munteanu iată numai patru dintre sitele dese și foarte dese care au cernut informația lăsând să treacă doar ce e foarte, foarte subțire se pierd definitiv ori rămân simple curiozități. III. CONCORDANȚE COSMĂNESCU Notesul poetului Textul lui Dumitru Cosmănescu despre uciderea cu o piatră a lui Eminescu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
se păstrează în memoria colectivă până la 1926, când sunt reconfirmate de frizerul Cosmănescu vor mai persista o vreme dar după biografiile științifice ale lui G.Călinescu, Petru Rezuș, D. Murărașu, George Munteanu iată numai patru dintre sitele dese și foarte dese care au cernut informația lăsând să treacă doar ce e foarte, foarte subțire se pierd definitiv ori rămân simple curiozități. III. CONCORDANȚE COSMĂNESCU Notesul poetului Textul lui Dumitru Cosmănescu despre uciderea cu o piatră a lui Eminescu în ziua de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
în numărul trecut al acestui ziar s-a înregistrat zvonul despre apariția unei noi Fântâna Blandusiei. Zvonul s-a adeverit. Duminica trecută s-a dat în vileag un ziar cu numele foaei noastre. (...) în luna noiembrie a anului trecut, având dese întâlniri cu d-nii L. Nicoleanu, I. Popescu, D. Marinescu și Dion. Miron, din vorbă-n vorbă ajunserăm la convingerea că ar fi bine să scoatem un ziar săptămânal politic literar sub conducerea regretatului Eminescu. Cestiunea însă era dacă Eminescu va
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
De asemenea, familia Frangolea făcea parte dintre prietenii (comuni, de acum 10 ani), ai lui Eminescu și ai Veronicăi. Oricum ar fi, decizia lui Eminescu de a părăsi Botoșanii este una rațională. În ordinea biografiei sale interioare, se înscrie în desele abandonuri, mai ales din tinerețe, ale poetului: de la școală pentru o trupă de teatru, de la Viena și apoi de la Berlin-Jena pentru a veni la Iași, de la Iași pentru a pleca la București, etc. Este un „fragment” organic al drumului său
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
scrisori primite de la Eduard Gruber. Este oarecum inexplicabilă uitarea așternută asupra sa, câtă vreme s-a implicat în atâtea evenimente importante și a rămas în amintirea atâtor contemporani prin dialoguri îndelung și insistent întrețesute. Artur Gorovei vorbește despre el în dese rânduri, și vom apela la aceste amintiri disparate pentru ca, alături de textul expres pe care i-l dedică, să adunăm un mănunchi de date suficiente înțelegerii personalității lui. De vreme ce ajunge a prelua în păstrare manuscrisele lui Ion Creangă, este de la sine
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
de „analize” vin să confirme influența vieții asupra operei. Aceeași imagine la Alexandru Grama și ceilalți. Ei toți, sau aproape toți, sunt ardeleni și cu spiritul critic ardelean se glumește mai greu pentru că este trecut prin carte nemțească multă și deasă, strecurat prin sita multei și marii poezii latinești, grecești, nemțești de asemenea. Mergem chiar mai departe și acceptăm că ardeleanul generic are particularitățile lui, o anumită încetineală a minții să zicem, o mai grea urcare din particular în general, etc.
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Jilava. Era pe la jumătatea lunii iunie 1951. Nu mai am lanțuri la picioare, nu mai am cătușe la mâini, nu mai am ochelari orbi pe frunte. Cobor din duba C.F.R. Privesc, mai întâi, la cer apoi înspre Galata. Prin umbra deasă a pomilor zăresc mănăstirea transformată, nu de comuniști, ci de oameni de bine, de așa-zișii creștini în temniță; comuniștii, și mai profanatori, au făcut din incinta mănăstirii magazii. Era la asfințit. Soarele ardea, încă, și asfaltul era fierbinte. În spatele
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
T., se acutizează, potențând conștiința ireversibilității emoției și a zădărniciei culturii. Se remarcă emergența unei sensibilități agonice, tipic expresionistă, care se manifestă totuși între limitele unei funciare discreții feminine: „Alege-ți pana și o scufundă/ în vâna gâtului cu floare deasă./ [...] vine toamna și vinete boabe mi-s ochii./ Înnegrește-ți pana în ei” (Signatum) sau „Prăbușirea de-a lungul zidului: și în locul meu noaptea/ cu fața ascunsă de margarete, coboară./ Peceți mari de lună ca niște copite/ mă izbesc în
TARTLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
judecăți de valoare. Preferă să ia un fapt dintr-o operă și să îl comenteze în stilul său: stilul unui om de carte pentru care arta este o formă de cunoaștere și de comunicare în sens moral. Autorul cel mai des citat (în Incertitudini literare, cel puțin) este Dostoievski, iar ideea ce se repetă este aceea de cunoaștere prin suferință. Eseistica lui S. se bizuie pe un estetism moral exprimat - și aici este orginalitatea sa - într-un limbaj în care se
STEINHARDT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289916_a_291245]
-
naratorul unor istorii absurde, se prezintă cititorului ca un ins ridicol, perfect conștient de ciudățeniile lui, pe care le pune însă pe seama unui destin tragic. Este semidoctul prin excelență, care nu își acceptă condiția și, drept urmare, încearcă să iasă din desele situații nefavorabile făcând apel la bruma de cultură și la memoria sa aproximativă: versuri greșite din clasici sau citate în limba latină nepotrivite în context. Circumstanțele de acest gen provoacă trei tipuri de reacții: delir metafizic naratorului, dispreț și indiferență
TEODOROVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290145_a_291474]
-
între 16 decembrie 1854 și 20 ianuarie 1855, apoi între 17 decembrie 1856 și 5 aprilie 1857 și reapărută de la 22 decembrie 1860 până la 5 februarie 1861. În cele trei perioade de apariție prim-redactor a fost Gr. R. Bossueceanu. Desele suspendări și schimbări de nume se datorau inițial poziției favorabile Unirii, iar după 1859 opoziției făcute politicii lui Al. I. Cuza și M. Kogălniceanu. Gazeta este parțial apropiată de primele grupări politice conservatoare. În aprilie-decembrie 1857 și în aprilie-decembrie 1860
TIMPUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290181_a_291510]
-
estradă pe care sunt așezate masa și jețul prezidențial. Înaintea mesei, puțin mai jos, este tribuna. Pe masă sunt două candelabre, hârtie, călimări și un clopoțel. Pe tribună o sticlă și un pahar de apă. De partea dreaptă sunt bănci dese și scaune; sub estradă, asemenea. Peste tot sunt bănci și scaune, afară de o cărare lăsată liber de la ușa de intrare din fund prin mijlocul scenii, pe unde vine și se duce lumea. Pe pereți câteva lămpi atârnate în cuie. Lumină
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
tinerească, având asupra celorlalți doi "nu numai ascendentul bogăției, ci și pe acela al frumuseții bărbătești clasice". (Ion Rotarii). Frumusețea sa tulbură și farmecă în aceliași timp: zvelt, delicat, gingaș și fermecător, cu fața albă ca spuma laptelui, cu mustața deasă de forma spicului de grâu, cu părul și ochii negri, el devine prototipul frumuseții masculine în viziune populară. Acest portret fizic este prezentat din punctul de vedere al mamei sale grijulii și se întrupează din jalea acesteia, căci numai o
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
spunea, că doar Îl scotea: „Vino Încoace!”. Erau din ăștia din afară... Îl ducea și-i trăgea cu ghioaga câte putea la fund și dă-i drumul... Nu spunea că cine Îl bătea... La Periprava cum erau bătăile? Bătăile erau dese, era strict, nu puteai să te apleci la un chiștoc. Militarii mai treceau, mai fuma’ juma’ de țigară și o azvârleau, și erau copchilandri din ăștia ca mine care se repedea după țigări, și dacă vreea militaru’ și avea inimă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ca un partid de cenzură, potrivit intereselor moșierimii, legate de marea proprietate funciară. 30 studiu introductiv 53. Constantin Bacalbașa, Bucureștii de altădată, 1910-1914, vol. IV, ed. a II-a, București, 1936, p. 190. Despărțite prin poziții antagonice, exprimate net în ciuda deselor migrații de personalități dintr-o grupare în alta, partidele liberal și conservator au colaborat strâns în afirmarea unei politici de independență reală a țării, mai ales în problema națională. Dacă viața politică a Capitalei (și, implicit, a țării) este urmărită
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dl. Eduard Wachmann, capul orchestrei Societăței. Preciurile locuriloru: locul I, 7 sfanți, locul II, 3 sfanți. [Începutul la 1 oră precis după ameazi.]84 grand théâtre de bucharest Mardi 16/28 Fevrier 1871 Représentation extraordinaire En faveur Des paysans et des ouvriers français Victimes de la Guerre [Première Partie] Pour les blessés Ouverture de Fra-Diavolo d’Auber exécuté par l’orchestre de l’Opéra sous la direction de Mr. L. Wiest. Pour les blessés [scène en vers de M. Eugène Manuel] Un
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
se așeza zăpada în straturi groase și se făcea pârtie, apăreau săniile cu sutele. Nici o birjă nu mai circula și nici o trăsură particulară. Pe lângă numeroasele sănii birjărești erau multe sănii particulare, toate luxoase, cu mari rețele acoperind caii, cu șiruri dese de clopoței cari atârnau greu de gâtul lor și umpleau văzduhul cu zăngănitul. Un lucru care a dispărut complet din București este acest sunet de clopoței ce se auzea iarna răsunând din toate părțile. Pitorescul valtrapului și al muzicii clopoțeilor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
zăngănitul. Un lucru care a dispărut complet din București este acest sunet de clopoței ce se auzea iarna răsunând din toate părțile. Pitorescul valtrapului și al muzicii clopoțeilor îl regretăm noi cari l am cunoscut. Plimbatul în sanie sub ninsoarea deasă și liniștită era una din voluptățile epocii. 254. De data aceasta (foarte rar!) memoria îl înșală pe Bacalbașa. Versurile nu aparțin poetului, pe atunci popular în mediile suburbane, G.A. Geanoglu, ci lui I. Fănuță, stihuitor de aceeași factură, care
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
multe ori erau chiar la brațul bărbaților. Dar cine îndrăznea să se opună lui Ionel Isvoranu? Ionel Isvoranu întrebuința de multe ori pe acești vânzători cărora le distribuise numele fruntașilor partidului conservator de la guvern, în special ale miniștrilor. În adevăr, desele lui conflicte cu poliția îl arunca în opoziție. Una din formele acestei opoziții era aceea de a ridicula pe miniștri, dându-le numele vânzătorilor de ziare. Aceștia, când se întâlneau prin localurile publice, se strigau nu pe nume, ci pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
dozele le dedea făr’ nici un discernământ și fără nici o gradație. Este bine înțeles că de medicamentele noi nici nu auzise măcar. El întrebuința: saburul 353, oxidul de fier, oxidul de zinc și încă vreo două medicamente. Apoi făcea o foarte deasă întrebuințare de panglică. 178 bucureștii de altădată 352. Desigur Bacalbașa exagerează cu intenția de a obține unele efecte literare ieftine, prezentând denaturat starea sanitară a Capitalei în secolul al XIX lea. În realitate Bucureștii aveau o destul de veche tradiție medicală
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]