KorAP: Find »[drukola/base=episcopie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...255 256 257 ...259 >

6,471 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

care sunt foarte folositoare, însă din păcate, punctuale și fragmentare; acestea au fost publicate în mod constant în revistele istorico-ecleziastice Buletin istoric 14 (coord. Dănuț Doboș) din Iași și Pro Memoria 15 (coord. Leonard Ciobanu) din București, apărute sub egida episcopiei de Iași și a celei de București. Ele dezbat teme referitoare la comunitățile catolice din diecezele Iași și București și la rolul cultural și social pe care l-a avut Biserica Catolică în societatea românească. Bibliografia actuală a problemei este

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
ordine misionare diferite. Chiar dacă nu s-a reușit crearea unor organisme naționale unitare funcționale care să gestioneze și să dezvolte presa catolică din România, au existat mai multe încercări în acest sens, unele cu caracter regional sau la nivel de episcopie, câteva fiind caracteristice ordinelor misionare, altele ritului unit; prin care s-a adus o contribuție semnificativă la dezvoltarea culturală a credincioșilor, la apărarea Bisericii Catolice în țară și la răspândirea mesajului creștin. 3. Orizont bibliografic și mizele lucrării în raport cu natura

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
comunicare și stabilirea raportului acesteia față de stat și societate, în condițiile reașezării sale, odată cu modernitatea). Documentele au provenit din mai multe arhive din țară și străinătate, dintre care menționăm: Arhiva Arhiepiscopiei Romano-Catolice București, Arhiva Diplomatică a Ministerului Afacerilor Externe, Arhiva Episcopiei Romano-Catolice Iași, Arhiva Institutului Romano-Catolic Iași, Arhivele Naționale Istorice Centrale, Direcția Județeană a Arhivelor Naționale Iași, Arhiva Curiei Generale a Ordinului Fraților Minori Conventuali, Arhiva Congregației de Propaganda Fide și Arhiva Secretă a Vaticanului. Am dobândit o perspectivă mult mai

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
întoarcerea la vechile valori, judecând aspru noua societate modernă. Ziarul îi ataca vehement pe toți cei care sugerau un dialog cu liberalismul, precum și pe cei care, asemenea episcopului de Orleans (Dupanloup), propuneau o soluție de compromis similară celei adoptate de episcopii belgieni și germani: crearea unei creștinătăți moderne, în cadrul căreia chiar libertățile să constituie o garanție a autonomiei în activitatea Bisericii. L'Universe a fost privit ca fiind un exponent al reacției ultramontaniste 66 și a avut o mare influență în

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
autoritatea și competențele la toate mijloacele de comunicare socială, inclusiv presa; au fost cooptați în el specialiști printre care și laici din diferite state și diverse domenii). Un rol aparte în încurajarea și supravegherea mijloacelor de comunicare l-au avut episcopii ("Este de datoria episcopilor ca în propriile dieceze să vegheze asupra unor astfel de activități și inițiative, să le promoveze și în măsura în care privesc apostolatul public, să le coordoneze..."93). Ei aveau responsabilitatea de a monitoriza întreaga activitate editorială din dieceză

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
media; unele au continuat activitatea predecesorului său, altele au fost inovatoare. El a reamintit faptul că libertatea de exprimare orală sau scrisă nu era nelimitată, deoarece autorităților civile le reveneau sarcina de a evita propagarea erorilor 115. Sfântul Scaun și episcopii erau cei care decideau ce ziare puteau fi citite de mireni sau seminariști 116. Sfântul Părinte a promovat principii privitoare la jurnalismul catolic, recunoscând locul presei în societate (diferit de cel al cărților). La scurt timp după alegerea sa (în

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a poziției lor, și catolicii mai apropiați liberalismului, care nu știau cum să-și refacă poziția. A provocat și reacții îngrijorătoare în cadrul unor guverne liberale 131. În 1867, Papa Pius IX a anunțat convocarea Conciliului Vatican I în urma consultării cu episcopii din mai multe țări, care au propus câteva teme de discuție; era primul după mai bine de trei secole. Conciliul a început pe 8 decembrie 1869 și a fost suspendat pe 20 octombrie 1870, deoarece Napoleon al III-lea a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
televiziunea și altele ca acestea, toate la un loc fiind denumite mijloace de comunicare socială 154. Practic, rezoluțiile Conciliului referitoare la mijloacele de comunicare erau o continuare și o sintetizare a ideilor și documentelor emise de Suveranii Pontifi și de episcopii din perioada anterioară. S-au tratat principalele probleme legate de această temă și s-a considerat că normele de disciplină propuse vor fi de folos atât "pentru mântuirea creștinilor, cât și pentru progresul întregii omeniri"155. Viziunea Bisericii în ceea ce

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
al XIII-lea Praecipuum Munus 263, Vicariatul apostolic al Valahiei devenea Arhiepiscopia de București, iar monseniorul Paoli era numit arhiepiscop; reședința era stabilită la București. La 27 iunie 1884, prin Scrisoarea apostolică Quae in christiani nominis incrementum 264, se înființa Episcopia de Iași. Ambele au fost subordonate jurisdicțional direct Vaticanului (prin Congregația De Propaganda Fide) și nu Nunțiaturii Apostolice din Viena. Măsurile luate de Sfântul Scaun au făcut ca Roma să devină centrul unic al întregii administrații teritoriale ecleziastice românești, prin

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de autoritățile politice din România, conștiente de faptul că schimbările erau benefice statului național român, îndepărtând autoritatea religioasă a unor ierarhi din state precum Ungaria, Bulgaria sau a Curții de la Viena. O reacție negativă la înființarea Arhiepiscopiei de București, cu Episcopia sufragană de Iași, a venit din partea ierarhilor Bisericii Ortodoxe Române. Mitropolitul primat, Nicolae Miclescu, mitropolitul de Iași Naniescu și mitropolitul de Roman, Melchisedec, s-au pronunțat clar împotriva înființării Arhiepiscopiei și Episcopiei catolice la București și Iași; în sesiunea Sinodului

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
reacție negativă la înființarea Arhiepiscopiei de București, cu Episcopia sufragană de Iași, a venit din partea ierarhilor Bisericii Ortodoxe Române. Mitropolitul primat, Nicolae Miclescu, mitropolitul de Iași Naniescu și mitropolitul de Roman, Melchisedec, s-au pronunțat clar împotriva înființării Arhiepiscopiei și Episcopiei catolice la București și Iași; în sesiunea Sinodului din 17 mai 1883, Melchisedec a prezentat un studiu în care "papismul" era considerat unul dintre cei mai mari dușmani ai Bisericii Ortodoxe, iar înființarea episcopatelor romano-catolice, o parte dintr-un proiect

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
dintr-un proiect de ocupație religioasă a României de către Vatican 266. Atât primul ministru, Ion C. Brătianu, cât și ministrul Cultelor, Kretzulescu, au dat asigurări că interesele Bisericii Ortodoxe Române nu erau amenințate de înființarea arhiepiscopiei de București și a episcopiei de Iași. Așadar, constituirea noilor structuri administrative ecleziastice catolice din România a fost făcută cu acordul autorităților politice de la București, conștiente că realizarea unei ierarhii catolice locale era benefică. Înființarea a fost posibilă și datorită faptului că aceasta era subordonată

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
exista un număr de aproximativ 150.000 de credincioși catolici, după Marea Unire acesta a crescut simțitor. În teritoriul Vechiului Regat, Biserica fusese organizată într-o arhiepiscopie de București cu 24 de parohii și 46.383 de credincioși, și o episcopie de Iași care cuprindea Moldova și Basarabia, cu 33 de parohii și 96.067 de credincioși 281. În contextul preocupării guvernelor de la București pentru unificarea și armonizarea instituțional-administrativă a țării (printr-un sistem juridic menit să promoveze și să asigure

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Blaj. La Oradea era publicată revista Vestitorul, care a fost fondată în 1925 și a avut ca redactori, în timpul primilor patru ani, pe Alois Tăutu, iar ulterior pe Nicolae Fluerasui, ambii preoți ai diecezei. Revista Curierul creștin (foaie oficială a episcopiei unite din Gherla) a fost fondată în 1919, la Gherla, fiind redactată de profesorii seminarului catolic din oraș; apărea de două ori pe lună. Gazeta Sionul Românesc (conținea informații din viața episcopiei și alte știri de interes general) a fost

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
ai diecezei. Revista Curierul creștin (foaie oficială a episcopiei unite din Gherla) a fost fondată în 1919, la Gherla, fiind redactată de profesorii seminarului catolic din oraș; apărea de două ori pe lună. Gazeta Sionul Românesc (conținea informații din viața episcopiei și alte știri de interes general) a fost organ bilunar al diecezei unite de la Lugoj, fondat în 1914 de monseniorul V. Tr. Frontiu și reorganizat în 1920 de canonicul N. Brânzeu 314. Tipăritura Păstorul sufletesc a fost fondată în 1907

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
agenție de informare se servește, Are propriii săi corespondenți în străinătate (dacă da, unde?), Formatul și numărul de pagini, Suplimentele frecvente, De câte ori apare(săptamânal, lunar), Câte ediții, Care este tirajul, Difuzare națională, locală, Apare la oraș/la țară/în alte episcopii, Cărei categorii de cititori se adresează (claselor educate, burgheziei, muncitorilor, țăranilor), Publicitatea se face prin gestiune directă sau contract, Sistemul predominant de vânzare: abonamente, sau vânzarea cu numărul, Mijloace deosebite de propagandă, Date istorice: unde, când și de către cine a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
străine, bucurându-se de un real succes și de o apreciere sinceră 349. Printre cei care au prețuit-o, trimițând cuvinte de laudă și de încurajare comitetului de redacție au fost: superiorul Mănăstirii benedicte de la Einsiedeln 350, vicarul general al Episcopiei Catolice de Iași, Iosif Malinoreski 351, abatele Mano din Nisa352, fostul paroh al catedralei (aflat la Monaco) I. Baud353, prințul Vl. Ghika 354, Elisabeth O'Brien Christilch din Irlanda 355, prefectul Congregației De Propaganda Fide, cardinalul Gotti 356. Publicația s-a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
colaboratorii Revistei Catolice, mai menționăm pe: Carol Auner, M. Teodorian Carada, Hildebrand Frollo, Vladimir Ghika. Auner a publicat materiale referitoare la Istoria Bisericii din România, cele mai multe fiind dedicate Istoriei Catolicismului din Moldova: "Martiri dobrogeni"379, "Începutul Episcopatului de Bacău"380, "Episcopia Milcovului"381, "Episcopia catolică a Severinului"382 etc. Articolele au fost redactate într-o manieră științifică, pe baza unei documentații consistente. În cei cinci ani de apariție, publicația a adunat în paginile sale studii științifice importante; a inițiat și o

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
mai menționăm pe: Carol Auner, M. Teodorian Carada, Hildebrand Frollo, Vladimir Ghika. Auner a publicat materiale referitoare la Istoria Bisericii din România, cele mai multe fiind dedicate Istoriei Catolicismului din Moldova: "Martiri dobrogeni"379, "Începutul Episcopatului de Bacău"380, "Episcopia Milcovului"381, "Episcopia catolică a Severinului"382 etc. Articolele au fost redactate într-o manieră științifică, pe baza unei documentații consistente. În cei cinci ani de apariție, publicația a adunat în paginile sale studii științifice importante; a inițiat și o mișcare culturală în cadrul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
la seminarul "Sf. Duh", până în 1911. În toată această perioadă a obținut mai multe titluri și funcții bisericești, precum: canonic al Catedralei "Sf. Iosif", misionar apostolic, paroh al catedralei "Sf. Iosif"487. Carol Auner a fost unul dintre preoții din Episcopia de București arestați la ordinul emis de Guvernul României, cu câteva ore înainte de intrarea în Primul Război Mondial, în august 1916; pretextul invocat a fost că erau supuși străini și internați pentru perioada 1916-1917 în Moldova 488. Referitor la momentul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
din capitală 490. Despre Carol Auner a apărut un articol scris de fostul său colaborator Șt. Dumitrescu, la data de 12 ianuarie 1933 în ziarul bucureștean Epoca, în care erau evocate personalitatea și meritele sale în dezvoltarea vieții catolice din episcopia de București(și nu numai), sub toate aspectele 491. Opera științifică a monseniorul Auner a fost publicată în numeroase reviste și a inclus studii științifice despre istoria catolicismului din țara noastră. Carol Auner a efectuat numeroase cercetări referitoare la istoria

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
documentelor de arhivă, pe care el le obținea fie personal, fie prin colaboratorii săi (arhiepiscopul Netzhammer, istoricii I. C. Filitti, C. Karalevschi, pr. I. Bălan, monseniorul Vl. Ghika). Principalele articole publicate în Revista catolică au fost: "Începuturile Episcopatului de Bacău"496, "Episcopia Milcoviei"497, "Episcopia Milcoviei"498, "Episcopia de Siret"499, "Episcopia Catolică a Argeșului"500, "Episcopia de Baia"501, "Moldova la soborul de la Florența"502, "Clădirea catedralei "Sf. Iosif" din București"503. Monseniorul Carol Auner a fost și redactorul revistei Bukarester

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
pe care el le obținea fie personal, fie prin colaboratorii săi (arhiepiscopul Netzhammer, istoricii I. C. Filitti, C. Karalevschi, pr. I. Bălan, monseniorul Vl. Ghika). Principalele articole publicate în Revista catolică au fost: "Începuturile Episcopatului de Bacău"496, "Episcopia Milcoviei"497, "Episcopia Milcoviei"498, "Episcopia de Siret"499, "Episcopia Catolică a Argeșului"500, "Episcopia de Baia"501, "Moldova la soborul de la Florența"502, "Clădirea catedralei "Sf. Iosif" din București"503. Monseniorul Carol Auner a fost și redactorul revistei Bukarester katolisches sonntagsblatt (o

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
le obținea fie personal, fie prin colaboratorii săi (arhiepiscopul Netzhammer, istoricii I. C. Filitti, C. Karalevschi, pr. I. Bălan, monseniorul Vl. Ghika). Principalele articole publicate în Revista catolică au fost: "Începuturile Episcopatului de Bacău"496, "Episcopia Milcoviei"497, "Episcopia Milcoviei"498, "Episcopia de Siret"499, "Episcopia Catolică a Argeșului"500, "Episcopia de Baia"501, "Moldova la soborul de la Florența"502, "Clădirea catedralei "Sf. Iosif" din București"503. Monseniorul Carol Auner a fost și redactorul revistei Bukarester katolisches sonntagsblatt (o revistă în limba

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
fie prin colaboratorii săi (arhiepiscopul Netzhammer, istoricii I. C. Filitti, C. Karalevschi, pr. I. Bălan, monseniorul Vl. Ghika). Principalele articole publicate în Revista catolică au fost: "Începuturile Episcopatului de Bacău"496, "Episcopia Milcoviei"497, "Episcopia Milcoviei"498, "Episcopia de Siret"499, "Episcopia Catolică a Argeșului"500, "Episcopia de Baia"501, "Moldova la soborul de la Florența"502, "Clădirea catedralei "Sf. Iosif" din București"503. Monseniorul Carol Auner a fost și redactorul revistei Bukarester katolisches sonntagsblatt (o revistă în limba germană, adresată în special

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]