KorAP: Find »[drukola/base=gen & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...255 256 257 ...2244 >

56,083 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303

problematică, în care este sancționată indirect (prin atitudini și comportamente cotidiene, la nivelul practicilor instituționale) devierea de la modelul clasic al familiei tradiționale. Am reușit să identific modalități subtile de manifestare a patriarhatului în viața privată, să surprind cum relațiile de gen, ca relații de putere, fac diferită experiența parentității pentru femei față de bărbați. Concluzia este că femeile din familiile monoparentale sunt discriminate social, ceea ce este posibil în virtutea ordinii patriarhale, nedrepte pentru ele. Analiza problematicii familiei monoparentale arată că lungul drum spre

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
decesul soției) nu va rămâne mult timp așa. În caz de divorț, se subînțelegea că grija și creșterea copiilor reveneau mamei. Inegalitatea majoră privind familia monoparentală este o consecință a controlului reproducerii și poate fi receptată drept o discriminare de gen, privindu-le exclusiv pe femei. 2. Maternitatea atipicătc "2. Maternitatea atipică" Cu sprijinul asistenților sociali din cadrul organizației Holt International Children’s Services Romania, am aplicat testul Cine sunt eu? mamelor aflate în Centrul mamă-copil deschis în Centrul de Plasament Leagănul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
de rudenie alcătuiau o rețea eficientă de sprijin mutual (E. Zamfir, 1998, p. 27). Acestea priveau în primul rând familia, apoi comunitatea în ansamblul său. Ajutorul în familie presupunea îngrijiri acordate vârstnicilor, copiilor, celor bolnavi. În cadrul comunității, se practica un gen de ajutor reciproc, cum era cazul pentru tinerii căsătoriți (daruri de nuntă, la botezul copiilor), sprijinul în caz de calamitate și situații speciale. Apoi, mai erau prezente actele de caritate (mai frecvente cu prilejul sărbătorilor religioase). Semnificația legăturilor de rudenie

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
socială" Maternitatea este o experiență personală, o complexă stare biopsihosocială, prin care o persoană aduce pe lume un copil, manifestă față de acesta grijă, se preocupă de creșterea și educarea lui. Faptul de a fi mamă exercitat de către femei are ca gen proxim parentitatea (starea de părinte) și, ca diferență specifică, paternitatea (asociată situației de a fi părinte, a bărbaților). Maternitatea poate fi privită și ca instituție, în sensul sociologic al termenului 27, desemnând regulile de influențare și control social al comportamentelor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
și nevoi de a îngriji au fost sistematic reduse și înăbușite. Bărbații - ca ne-mame - sunt astfel implicați mai puțin în familie și mai mult în viața socială. O interesantă paralelă se poate urmări între atributele maternității și cele ale genului. Atât maternitatea, cât și genul sunt determinate cultural și tributare contextului socioistoric dat. Tradițional, erau considerate ca datorându-se preponderent biologicului. Sunt date prin apartenența la sex și dezvoltate ulterior prin socializarea într-o cultură. Sunt naturale (în accepțiunea de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
au fost sistematic reduse și înăbușite. Bărbații - ca ne-mame - sunt astfel implicați mai puțin în familie și mai mult în viața socială. O interesantă paralelă se poate urmări între atributele maternității și cele ale genului. Atât maternitatea, cât și genul sunt determinate cultural și tributare contextului socioistoric dat. Tradițional, erau considerate ca datorându-se preponderent biologicului. Sunt date prin apartenența la sex și dezvoltate ulterior prin socializarea într-o cultură. Sunt naturale (în accepțiunea de drept natural, inalienabil), nu pot

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
Sunt date prin apartenența la sex și dezvoltate ulterior prin socializarea într-o cultură. Sunt naturale (în accepțiunea de drept natural, inalienabil), nu pot fi excluse din viața femeilor, deși se pot manifesta gradual și foarte divers. Maternitatea este subordonată genului ca parte importantă, care definitivează întregul. În momentul când femeia devine mamă, simultan, alți oameni devin tată, bunică, bunic, verișor, unchi, mătușă și așa mai departe. Maternitatea devine principiu generator și apare ca un mod specific de a acționa și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
5 157 în 2000, respectiv la 16 360 în 2005, conform Strategiei Naționale în domeniul protecției și promovării drepturilor copilului, 2006-2010, http://www.copii.ro). Sunt de semnalat câteva aspecte contradictorii: la nivel de limbaj, nu se realizează acordul de gen (titulatura este „asistent maternal”, iar starea de fapt arată că preponderent femeile adoptă o astfel de meserie); prevederile legale sunt profund discriminatorii: impun diferențe între mamele naturale și cele sociale (ultimele fiind obligate să urmeze cursuri de formare și să

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
școală. Modelul pe care elevii îl întâlnesc prioritar în manuale este cel al familiei complete. Copiii crescuți de un singur părinte pot cunoaște adevărate conflicte interioare din cauză că viața lor se desfășoară altfel decât a celorlalți copii. Studiile realizate din perspectiva genului pe programele și manualele școlare aflate în uz au arătat că multe dintre lecțiile predate în școală nu sunt sensibile la dimensiunea de gen, ba chiar transmit prejudecăți, stereotipuri patriarhale 40. Educația școlară este prioritar orientată către sfera publică. Educația

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
conflicte interioare din cauză că viața lor se desfășoară altfel decât a celorlalți copii. Studiile realizate din perspectiva genului pe programele și manualele școlare aflate în uz au arătat că multe dintre lecțiile predate în școală nu sunt sensibile la dimensiunea de gen, ba chiar transmit prejudecăți, stereotipuri patriarhale 40. Educația școlară este prioritar orientată către sfera publică. Educația pentru sfera privată 41 pare să fie lăsată în seama familiei. În școală, elevii nu sunt abilitați privind rolurile parentale. 3.3. Alocații familialetc

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
asistență socială, asistență medicală, comerț și turism) și în industria ușoară 65. Atunci când au locuri de muncă, reușesc să obțină totuși venituri mai mici decât bărbații, iar una din cinci femei nu are nici un venit. În plan privat, diferențe de gen se remarcă în privința planificării familiale, a protecției împotriva violențelor de orice fel, a recunoașterii valorii sociale a muncii domestice. Singurătatea le afectează mai ales pe femei. Din totalul de 8 597 404 persoane necăsătorite, femeile reprezintă 45,20%, divorțate sunt

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
1 889 380 de persoane)66. Această stare devine importantă social mai ales când este asociată sărăciei. Sunt recunoscute drept situații cu un risc social mare femeile singure în vârstă și mamele singure. V. Pasti, în Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România (p. 118), arăta că femeile sunt mai interesate de a iniția și de a păstra o căsătorie, deși au șanse mai mici pentru aceasta decât bărbații: femeile se căsătoresc mai devreme decât bărbații și într-o mai mare

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
femeie care este părinte devine vulnerabilă în cazul unui divorț (probabilitatea este să rămână cu copilul sau copiii săi, pentru care să nu dețină resurse suficiente). Având roluri și responsabilități diferite, bărbații și femeile au și nevoi diferite: nevoi de gen. Acestea pot fi împărțite în nevoi practice și nevoi strategice (L. Grünberg, M. Miroiu, 1997, p. 101). Nevoile practice de gen privesc acele lucruri de care femeile și bărbații au nevoie pentru a-și îndeplini mai ușor, mai bine sau

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
să nu dețină resurse suficiente). Având roluri și responsabilități diferite, bărbații și femeile au și nevoi diferite: nevoi de gen. Acestea pot fi împărțite în nevoi practice și nevoi strategice (L. Grünberg, M. Miroiu, 1997, p. 101). Nevoile practice de gen privesc acele lucruri de care femeile și bărbații au nevoie pentru a-și îndeplini mai ușor, mai bine sau mai repede rolurile sociale ce le sunt atribuite în mod obișnuit. De pildă, nevoia de a beneficia de o rețea de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
de a beneficia de o rețea de transport în comun rapidă, sigură etc. Din acest punct de vedere, persoanele părinți singuri, femei sau bărbați, se confruntă cu probleme comune. În principal, lipsa de timp, sărăcia relațiilor interpersonale. Nevoile strategice de gen se referă la raporturile inegale ce există în societate între femei și bărbați. Satisfacerea acestor nevoi determină rolurile și pozițiile diferite atribuite în mod tradițional bărbaților și femeilor în societate să se schimbe. Astfel de nevoi sunt, de exemplu, asigurarea

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
protecției împotriva hărțuirii sexuale, împotriva violenței domestice, eliminarea mesajelor sexiste din manuale, din cărțile pentru copii, din desene animate, din filme, din reclame, încurajarea femeilor să candideze în alegeri, să participe la luarea deciziilor etc. În categoria nevoilor strategice de gen se pot include și nevoile specifice femeilor în vârstă. Acestea se confruntă cu dificultăți, mai cu seamă rezultate din contextele sociale nefavorabile (de pildă, dacă au lucrat, au pensii cu o valoare reală mică; sau nu au deloc venituri etc.

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
permite observarea unor aspecte structurale privind relațiile dintre oameni, ca relații de putere. Altfel spus, este doar o modalitate de a analiza din perspectiva a ceea ce este considerat drept „natural” sau atribuit prin educație, prin cultură, ca fiind propriu unui gen sau celuilalt. Abordarea critică a raporturilor de putere în familia tradițională (în sensul existenței unui dominator - bărbatul -, ca soț și tată al familiei, și un dominat - femeia -, ca soție și mamă) se opune paradigmei funcționaliste, în care fiecăruia dintre sexe

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
aceasta este modalitatea prin care libertatea indivizilor este limitată doar de obligațiile autoasumate. Ca avantaje ale contractelor, pot fi enumerate: manifestarea pluralismului și a diversității în viața de familie; contractul este privit ca o modalitate de detașare de stereotipurile de gen; contractele ar putea facilita diverse căi de introducere a copiilor în familie, inclusiv a copiilor născuți prin sarcini contractuale (mama-surogat); permit cuplurilor de homosexuali și lesbiene să devină părinți, ca persoane singure. Iată un exemplu care ilustrează avantajele sugerate: contractul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
acasă, având grijă ca nevoile membrilor familiei lor să fie cât mai bine satisfăcute. Erau casnice. Acesta este un statut de subordonare, erau (și se receptau ca atare) vulnerabile și dependente de soții lor. Femeile sunt purtătoare ale încărcăturii de gen a trecutului lor. Au fost socializate astfel încât să nu fie capabile de competiție, fiind tratate ca sensibile și emoționale. De aceea, ele vor prefera spațiul protejat al familiei. Așa vor deveni însă „păsări închise în colivie”21. În spațiul privat

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
bărbații erau majoritar ocupați cu industria (având drept simbol ciocanul); femeile dominau serviciile (învățământul, comerțul), lucrau în industria ușoară, în timp ce bărbații dominau industria grea. Vladimir Pasti (2003, p. 102) observă că în pofida egalității declarate exista o diferențiere socială: Politicile de gen ale comunismului au fost politici de reproducere a dominației bărbaților în societate, începând cu steagul care avea bărbat cu ciocan și femeie cu seceră, iar cele două munci erau deja ierarhizate. Muncind mult și depășind planul stabilit, bărbații și femeile

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
doar la sprijinul financiar modest, oferit prin alocația de susținere pentru familia monoparentală. Conservatorismul privind familia este o constantă a mentalității cetățenilor români contemporani. În sondajele de opinie, aceștia își exprimă puncte de vedere care par perene, în legătură cu dimensiunea de gen a familiei. De pildă, analizând datele din Barometru de gen56 (realizat de Institutul GALLUP Romania, la solicitarea Fundației pentru o Societate Deschisă în anul 2000), constatăm că societatea românească apare ca una de tip tradițional, marcată încă de o mentalitate

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
au, în multe situații, o susținere deficitară privind resursele și, de aici, șanse reduse de a valorifica oportunitățile). Un tratament implicit diferențiat al copiilor cu un singur părinte afectează șansele lor de integrare socială. Acest fapt poartă amprenta discriminărilor de gen. Șansele mai mici ale copilului rezultă din susținerea lui deficitară. Aceasta se datorează, în cele mai multe cazuri, faptului că părintele singur este o femeie despre care se presupune că nu se descurcă în a face față solicitărilor legate de viața profesională

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
a sărăciei, a riscurilor sociale de orice fel. Se impune, de asemenea, ca familiile pe care le conduc femeile să fie protejate (întrucât includ persoane neajutorate: femei și copii). În societatea românească, fenomenul victimizării este întărit prin numeroase stereotipuri de gen: 63% din persoanele intervievate în Barometru de gen consideră că activitățile casnice sunt de competența femeilor, iar 70% dintre respondenți consideră că datoria bărbatului este de a aduce bani în casă. De aici rezultă că munca femeilor este de dorit

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
Se impune, de asemenea, ca familiile pe care le conduc femeile să fie protejate (întrucât includ persoane neajutorate: femei și copii). În societatea românească, fenomenul victimizării este întărit prin numeroase stereotipuri de gen: 63% din persoanele intervievate în Barometru de gen consideră că activitățile casnice sunt de competența femeilor, iar 70% dintre respondenți consideră că datoria bărbatului este de a aduce bani în casă. De aici rezultă că munca femeilor este de dorit să se desfășoare într-un mediu protejat, în

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
acestora, poate fi acordat ajutorul pentru cei aflați în nevoie, dar fără a se obține ca efect secundar dependență socială. Într-o altă dimensiune se înscrie dependența indusă prin mecanisme de factură educativ-culturală. În acest sens, este semnificativă dimensiunea de gen a educației. După modelul tradițional, fetele sunt îmbrăcate în culori deschise (semnificativă este culoarea roz) și se joacă preponderent cu păpuși, băieții poartă haine de culori mai închise (când sunt mici, sunt îmbrăcați deseori în bleu) și preferă să se

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]