6,528 matches
-
promisiuni În Întâmpinarea solicitărilor ieșenilor. Acestea au fost Întărite și de declarațiile unor politicieni. Cât s-a realizat din aceste promisiuni și În ce măsură Iașii au fost - În fapt - a doua capitală a țării, vom Încerca să analizăm În continuare. Cererile ieșenilor Pentru a Înțelege starea de spirit de la Iași după stabilirea capitalei la București, prezentăm mai Întâi un fragment din Larousse (1860): „Precum Bucureștiul este Bucurosul (La Joyeuse), Iașul ar putea fi numit astăzi Mâhnitul (La Triste). De când prin unirea Moldovei
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
aprilie 1866, Locotenența Domnească, Împreună cu Consiliul de miniștri publică un Jurnal, din care reproducem: . Guvernul a informat permanent pe domnitorul Carol I despre situația de la Iași. Într-un raport din 3 iulie 1866 se arătau măsurile Întreprinse pentru satisfacerea cererilor ieșenilor. Având În vedere că În Cameră fusese respins proiectul de mutare la Iași a Înaltei Curți de Justiție și Casație, Carol I solicita reluarea dezbaterii În Camera Deputaților. Cu prilejul primei sale vizite la Iași - din august 1866 - cererile ieșenilor
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
ieșenilor. Având În vedere că În Cameră fusese respins proiectul de mutare la Iași a Înaltei Curți de Justiție și Casație, Carol I solicita reluarea dezbaterii În Camera Deputaților. Cu prilejul primei sale vizite la Iași - din august 1866 - cererile ieșenilor fuseseră reluate. De altfel, În discursul rostit În fața autorităților orașului, domnitorul sublinia: . Realizări a. vizite - Carol I a venit pentru prima dată la Iași În august 1866. Până la sfârșitul domniei, Domnitorul - și apoi regele - a vizitat Iașii de Încă 17
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
de dezvoltare. Edificiile publice fac și astăzi „fala” vechii capitale a Moldovei. Concluzii Reținem, mai Întâi, aprecierea lui N. A. Bogdan: Numărul vizitelor Domnitorului și apoi Regelui ajunge la 18, În cei peste 48 de ani de domnie. Poate părea mult. Ieșenii ceruseră Însă ca domnitorul să locuiască șase luni pe an la Iași sau să vină un număr de luni anual la Iași. Între cereri și realizări este o distanță mare. Au fost, de altfel, lungi perioade când Carol I nu
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
desigur În prima linie stă politica centralistă - bucureșteană - dar adaug acum imediat că acest singur motiv nu explică totul. Mai este o cauză importantă, importantă de tot, a adormirii Iașului. Această cauză este locală. Ea stă În caracterul Însuși al ieșenilor. (...) Ieșenii fac tot ce le stă În putință pentru a reduce orașul lor la o așezare anacronică și dezinteresul central se amplifică infinit pe malurile Bahluiului. Mândria ieșeană este numai În vorbe, nu și În acțiuni urbanistice. Interesul pe care
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
În prima linie stă politica centralistă - bucureșteană - dar adaug acum imediat că acest singur motiv nu explică totul. Mai este o cauză importantă, importantă de tot, a adormirii Iașului. Această cauză este locală. Ea stă În caracterul Însuși al ieșenilor. (...) Ieșenii fac tot ce le stă În putință pentru a reduce orașul lor la o așezare anacronică și dezinteresul central se amplifică infinit pe malurile Bahluiului. Mândria ieșeană este numai În vorbe, nu și În acțiuni urbanistice. Interesul pe care-l
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
adormirii Iașului. Această cauză este locală. Ea stă În caracterul Însuși al ieșenilor. (...) Ieșenii fac tot ce le stă În putință pentru a reduce orașul lor la o așezare anacronică și dezinteresul central se amplifică infinit pe malurile Bahluiului. Mândria ieșeană este numai În vorbe, nu și În acțiuni urbanistice. Interesul pe care-l arată locuitorii orașului nostru lucrului public este minim și indolența cu care se privesc problemele și faptele privitoare la viața Iașului este proverbială. Trecutul Iașului este pentru
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
este numai În vorbe, nu și În acțiuni urbanistice. Interesul pe care-l arată locuitorii orașului nostru lucrului public este minim și indolența cu care se privesc problemele și faptele privitoare la viața Iașului este proverbială. Trecutul Iașului este pentru ieșeni numai o poveste de spus la gura sobei sau la Întruniri politice (...). Nimic mai caracteristic de felul cum evoluează Moldovenii plecați din Moldova. Ardelenii, de pildă, oricât s-ar găsi ei În București sau În Vechiul Regat, ei se simt
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1280]
-
la primejduirea existenței statului român. La rândul lor, organizațiile național-liberale din județele Iași și Covurlui au considerat nulă excluderea lui Gheorghe Brătianu din partid. Liberalii din județul Iași apreciau că atitudinea șefului lor a fost în asentimentul majorității membrilor organizației ieșene. La întrunirea organizației liberale din județul Covurlui, Gheorghe Brătianu a lansat un apel prin care chema partidul să restabilească raporturi firești cu purtătorul Coroanei. În timpul întrunirii a fost adoptată moțiunea care urma să fie trimisă lui Vintilă Brătianu, în care
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
165. În noiembrie 1930, a început publicarea unui ziar central al partidului condus de Gheorghe Brătianu, care a preluat denumirea "Mișcarea", sub care apăruse până atunci publicația vechilor liberali din județul Iași. În numărul din 23 noiembrie 1930 al publicației ieșene, prin care redacția anunța această modificare se preciza: Continuând a apărea sub numele "Mișcarea Moldovei" nu înțelegem a da ziarului nostru caracterul particularist al intereselor regionale. Vom continua a fi ca și înainte reprezentanții și apărătorii intereselor generale, fără a
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
din organizațiile din Nicolina și Tătărași s-au reîntors, de asemenea, în rândurile vechiului Partid Liberal 236. În pofida faptului că ziarul central al georgiștilor a publicat o dezmințire, în care infirma disidența din Nicolina, disfuncționalitățile din celelalte sectoare ale organizației ieșene au fost un fapt real, reafirmat peste ani de cotidianul "Viitorul"237. Dincolo de explicațiile publicate în presă, destinate opiniei publice și conducerii vechiului Partid Liberal, nemulțumirile manifestate în această perioadă între georgiști pot fi puse în legătură cu refuzul lui Gheorghe Brătianu
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
susținea istoricul, dacă, la început, autoritățile au folosit violența față de legionari, provocând atentatul de la Sinaia, au instaurat, apoi, un regim de toleranță care a permis reconstituirea partidului desființat. După înmormântarea lui Moța și Marin și după atentatul împotriva rectorului Universității ieșene, reamintea vorbitorul, a fost inaugurată o nouă etapă de măsuri represive. Șeful georgiștilor aprecia că, în aceste împrejurări, adevărata primejdie care plana asupra vieții politice românești consta în periclitarea echilibrului între politica de dreapta și cea de stânga, datorită scăderii
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
așteaptă. Cu acest gând luptăm în alegeri. Tot cu el vom cârmui dacă ne veți cinsti cu încrederea voastră". ("Mișcarea, nr. 461, 15 iunie 1932) Gh. Brătianu și reînnoirea ideologiei și metodelor PNL " Gh. Brătianu s-a înscris în organizația ieșeană a PNL în 1927. Până atunci, complet izolat, neluând sub nicio formă contact cu viața publică. [...] Tatăl său, însă, era un adversar ireductibil al "șefiei" fiului său la Iași, ca și oriunde aiurea. Într-adevăr, proclamarea, prin surprindere, a lui
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
său la Iași, ca și oriunde aiurea. Într-adevăr, proclamarea, prin surprindere, a lui Gh. Brătianu ca șef al organizației din Iași a provocat la București, din partea lui Ion I.C. Brătianu o vie împotrivire. Cu prilejul deschiderii Parlamentului, fruntașii organizației ieșene, cei mai mulți parlamentari, au fost întâmpinați la București, de Ion I. C. Brătianu cu grave reproșuri și cu declarația categorică că șefia lui Gh. Brătianu nu va fi recunoscută niciodată. Ce credea Ion I. C. Brătianu despre fiul său [...] "Numele care-l poartă
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Ioanei Sava, profesoară la Școala de Aplicații de pe lângă Școala Normală „Vasile Lupu” din Iași, și al lui Grigore Sava, funcționar comercial, devenit intendent al acestei școli. Urmează cursurile Liceului Internat, absolvind în 1920. Student la Facultatea de Drept a Universității ieșene, după obținerea licenței, în 1925, intră în barou. Cu un an înainte avusese prima expoziție de caricaturi. Abandonează avocatura și, cu un condei ascuțit și uneori afurisit, începe să scrie comentarii în care fulgeră ochiul lui de plastician. Publică, totodată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847]
-
parte din alcooli se combină cu acizi organici și formează esteri care împreună cu substanțele aromatice din vin dau buchetul acestuia. În cursul vizitei elevii au prilejul să cunoască și modalitatea de obținere a produselor de calitate superioară obținute de firma ieșeană, cunoscute în țară și peste hotare, cum ar fi: Muscat Ottonel, Fetească Albă, Fetească Regală, Fetească Neagrăetc. 3. Valorificarea ulterioară a vizitei științifice Vizita poate constitui un suport pentru lecțiile de evaluare semestrială, elevii fiind solicitați să menționeze aspectele cele
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
unei biserici ortodoxe. Ascensionalul ocolește peste dalele de piatră tocită de pasul omului, dar și de imaginare furtuni, și sfîrșește în imensitatea de azur a cerului. Structura compozițională are măreția unei închinăciuni. Înscrisă în ceea ce putem numi cu îndreptățire școala ieșeană de acuarelă, unde au strălucit Max Arnold, Constantin Radinschi, Adrian Podoleanu, Eugen Mircea, Minodora Bâzgă, Mihai Zaiț și încă mulți alții, Viorica Toporaș își conturează o identitate inconfundabilă, un mod personal de a dialoga cu natura și cu ea însăși
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
Dalles, București, a prezentat criticul Marin Mihalache 1995 - Sala Victoria Iași - Icoana pe lemn, a prezentat Gh. Macarie și Valentin Ciucă 1995 - Galeriile „Trianon”, icoane și peisaj mănăstiresc, a prezentat Al. Husar 1996 - oct. Galeriile „Ștefan Dimitrescu” RTV, Iași, „Peisaj ieșean”, a prezentat Valentin Ciucă și Radu Negru 1997 - martie - Galeriile Bibliotecii „Gh. Asachi”, expoziția „Daruri”, a prezentat prof. Gh. Macarie 1997 - nov. - Galeriile „Trianon” Iași - „Corrida”, a prezentat Gloria Lăcătușu și Valentin Ciucă 1997 - dec. - Culori din grădina mea - Galeriile
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
Pictură Alba Iulia 1998 - Galeriile de Artă „Petru Rareș” - Hârlău 1999 - Salonul Național de Pictură Alba Iulia 2000 - Salonul anual al Filialei U.A.P. Iași - Muzeul de Artă Palatul Culturii 2000 - Ritmuri plastice - Galeriile Cupola Iași 2000 - Expoziția - Tabăra, peisaje ieșeni, flori portrete - Palatul Culturii, Iași, președintele expoziției pictorul Adrian Podoleanu 2001 - Pictori ieșeni - Muzeul de Artă Bacău 2002 - Centrul Cultural German -a prezentat prof. univ. Cleopatra Mociuțchi 2002 - Salonul anual al filialei U. A. P., Iași - Muzeul de Artă Palatul Culturii
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
de Pictură Alba Iulia 2000 - Salonul anual al Filialei U.A.P. Iași - Muzeul de Artă Palatul Culturii 2000 - Ritmuri plastice - Galeriile Cupola Iași 2000 - Expoziția - Tabăra, peisaje ieșeni, flori portrete - Palatul Culturii, Iași, președintele expoziției pictorul Adrian Podoleanu 2001 - Pictori ieșeni - Muzeul de Artă Bacău 2002 - Centrul Cultural German -a prezentat prof. univ. Cleopatra Mociuțchi 2002 - Salonul anual al filialei U. A. P., Iași - Muzeul de Artă Palatul Culturii Iași 2003 - Galeriile Universități „Ștefan cel Mare Suceava - 40 de ani de învățământ
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
1985 - Casa Cărții - Cuvânt înainte Constantin Ciopraga 16 Viorica Toporaș - Gh. Macarie, „Flacăra Iașului”, 1985 17 În sensul Chihlimbarului - Camil Laurențiu, „Milcovul”, 15 febr., 1986 18 Predispoziție poetică - Aurel Leon, „Cronica”, 14 nov., 1986, p.2 19 Femeia în plastica ieșeană - Gh. Macarie, „Flacăra Iașului”, 1985, 23 martie 20 Viața ca o sărbătoare a sufletului - Steliana Delia Beiu, „Flacăra Iașului”, 7 nov., 1986 21 Viorica Toporaș - luciditatea exuberanței - Gloria Lăcătușu, „Flacăra Iașului”, 21 oct., 1988 22 Jurnalul artelor - Măștile Culorii - George
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
Pentru suflet și minte - harul artistic - Dragoș Ciobanu, „Națiunea”, 7-13 iunie, 1996, p.4 55 Carnet plastic - simfonii plastice în saloanele Muzeului Literaturii Române, București - M. Augustin, „Dreptatea”, mai 1996, p. 12 56 Aniversarea celor 55 de ani ai Radioului Ieșean a culminat cu o lansare de carte și un vernisaj - Ana Maria Zlăvog, „Independentul”, 30 oct., 1996, p.4 57 Radio Iași în haine de sărbătoare, „Evenimentul”, 26 oct., 1996 58 Tot ce pictez este viața mea - interviu - „Evenimentul”, 1996
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
interviu - „Evenimentul”, 1996 59 Nu sunt pictor de duminică - interviu - „Realitatea”, 1 nov., 1996, p.4 60 Vine, vine primăvara... - Vicențiu Donose, „Opinia”, 24-27 martie, 1997, p.2 61 Corida - Înfruntarea - Ion Truică, „Cronica”, nov., 1997 62 Cronica unei „Coride” ieșene - „Evenimentul”, 8 nov., 1997, p.2 63 Lirismului Tauromahiei, Dragoș Ciobanu, „Națiunea”, 4 nov., 1998 64 Viorica Toporaș, între colinele artelor - Traian Mocanu, Rev. „Paideia”, nr.2, 1998, p. 91-92 65 Viorica Toporaș - Un destin plastic - Gabriela Scurtu Ilovan, „Independentul
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
plastică - „Patima în culori”, rev. „Acasă”, 28 mai, 2000 70 „Virtuți narative” - Gh. Macarie, „Monitorul”, 8 iulie, 2000, p. 7A 71 Catalog iunie 2000 - Claudiu Paradais - „O artistă între istorie, filozofie și arte plastice”, „Biblioteca Gh. Asachi”, 2000 72 Artiști ieșeni la Bacău - Cornel Istrati, „Info Artis”, aprilie, 2000 73 Grația acuarelei - Valentin Ciucă, „Monitorul”, 17 august, 2001 74 „Încerc să-mi asum și să decantez toate evenimentele cotidiene în folosul picturii” - Evenimentul, 6 ianuarie 2001 75 Viorica Toporaș - Poezia acuarelei
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]
-
și violete“ (Simone de Beauvoir), “cu moarte dulce născătoare de umanitate“, Mediterana văzută de Viorica TOPORAȘ te face să o înțelegi și să o iubești ca pe însăși steaua ta polară. Gloria LĂCĂTUȘU - 1990 LUMINA MEDITERANEI Viorica Toporaș, binecunoscută publicului ieșean ca o virtuoasă a picturii de șevalet, ne invită într-o posibilă călătorie virtual-reală în strălucirea Mediteranei prin intermediul expoziției sale de acuarelă deschisă la Galeria Rotonda I.M.F. Consider că autoarea s-a simțit atrasă de lumina Mediteranei în urma imaginilor afectiv-fantastice
Memoria acuarelei by Viorica Topora? () [Corola-publishinghouse/Science/84080_a_85405]