6,525 matches
-
stabilit punerea în posesia Magdei Chiosac și a lui Rodica și Grigore Luca (copiii lui Dumitru Luca) a Hanului "Trei Sarmale" și a terenului din jur, de 2.000 mp. SC Turism Moldova SA (aflat în propprietatea omului de afaceri ieșean Dănuț Prisecariu) a înaintat recurs, luându-l ca avocat pe fostul ministru al justiției, Valeriu Stoica. Cu toate acestea, la 26 iunie 2007, judecătorii Curții de Apel Iași au respins recursul, hotărârea de retrocedare devenind definitivă și irevocabilă . Pe pereții
Hanul Trei Sarmale () [Corola-website/Science/316273_a_317602]
-
un foarte bun colorist. Casa Otto Briese, din Iași, Str. Eminescu Mihai 1, a fost înscrisă în Lista monumentelor istorice 2004, la nr. crt. 1033, cod LMI: IS-II-m-B-03868. În anul 2005, Societatea Română de Televiziune a realizat filmul documentar „Pictorul ieșean Otto Briese”. Complexul Muzeal Național „Moldova” din Iași a organizat în 1998 o expoziție retrospectivă Otto Briese.
Otto Briese () [Corola-website/Science/321186_a_322515]
-
cinci preoți și doi dascăli. Pictura interioară a lăcașului de cult a fost realizată la sfârșitul secolului al XIX-lea, prin contribuția lui Ioan D. Aniței, "cântăreț bisericesc", după cum atestă o inscripție din incintă. În anii 1992 și 1993, arheologul ieșean Costică Asăvoaie a efectuat o serie de săpături arheologice sistematice prin care s-a demonstrat că actuala biserică a fost construită pe fundația unei biserici mai vechi, înălțate probabil la sfârșitul secolului al XV-lea. În iulie 2009, preotul Zamfir
Biserica Cuvioasa Paraschiva din Ștefănești () [Corola-website/Science/321190_a_322519]
-
afluenților săi, printre care se afla și Scutăria Zăvadeni. Această scutărie se află la est de actualul oraș Bălți pe ambele maluri ale Răutului și includea un număr mare de sate. Cartea voievodală a lui Petru Șchiopul scrisă de uricarul ieșean Roșca, ne oferă informații despre politica funciară domnească în albia râului Răut. În aceste document sunt atestate 33 de localități, cu circa 4000 de locuitori, 15 „locuri de sate” și „locuri pustii”, 6 seliște și 4 locuri cu iazuri pentru
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
tehnică. CF Brăila a început sezonul în deplasare la nou promovata Școala de Fotbal Rădăuți pe care a surclasat-o cu 14-0, un rezultat care a confirmat obiectivul echipei, promovarea. În etapa a doua, CF Brăila a primit vizita echipei ieșene Poli II Iași, meciul se anunța unul frumos, pe stadionul Municipal venind o mică și tânără galerie a clubului brăilean, însă scorul a fost 1-1, echipa din Brăila contestând maniera de arbitraj a centralului. În etapa a treia, CF Brăila
CF Brăila în sezonul 2009-2010 () [Corola-website/Science/317321_a_318650]
-
era încă terminată, biserica catolică din Iași a fost sfințită de către prefectul Fidelis Rocchi la 15 august 1789 în cadrul unei liturghii solemne la care au participat și misionarii Luigi Maffei, Placidus Porcelli și Stefano Bialis, alături de cei 200 de catolici ieșeni. Printre cei care au participat la acest eveniment s-au numărat prințul Potemkin și compozitorul și dirijorul italian Giuseppe Sarti. Papa Pius al VI-lea (1775-1799) a fost și el înștiințat de sfințirea bisericii, el scriindu-i despre aceasta episcopului
Biserica romano-catolică Adormirea Maicii Domnului din Iași () [Corola-website/Science/317386_a_318715]
-
doctorat în Drept și activează ca Avocat în Baroul Iași. Din cauza situației precare și a vremurilor nu și-a permis să-și definitiveze studiile doctorale. După terminarea studiilor, a activat cațiva ani în serviciile funcționale din diferite instituții de învățământ ieșene, Pedagog la Colegiul Național din Iași (1937-1939), Șef serviciu mobilizări la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (1939), Secretar-șef la Institutul Agronomic Ion Ionescu de la Brad (1942-1949) și Secretar-șef la Institutul de Medicină și Farmacie din Iași (1949-1951
Ioan Burduja () [Corola-website/Science/321804_a_323133]
-
anul 1976 cu titlul de Conferențiar universitar, doctor în economie (ulterior prof.univ. post-mortem). Teza de doctorat, cu tema "" Valorificarea superioară a resurselor de lână din România"", la care a lucrat ani de zile, a fost susținută în 1970, la Universitatea ieșeană, conducător științific, Prof. univ. dr. docent Dumitru Rusu, cu informații bibliografice consultate din peste 200 de titluri românești și străine. Ca profesor la Facultatea de Finanțe, și-a editat propriul Curs de Finanțe partea I 554 pag, și Cursul de
Ioan Burduja () [Corola-website/Science/321804_a_323133]
-
Ca profesor la Facultatea de Finanțe, și-a editat propriul Curs de Finanțe partea I 554 pag, și Cursul de Finanțele Republicii Socialiste România, Vol.I 262 pag si Vol.II 250 pag, fiind singurul Curs de Finanțe al Universității ieșene, în acea perioadă și al treilea Curs de Finanțe pe țară, după profesorii Iulian Văcărel și Gh. Bistriceanu. Pe lângă Cursul de Finanțe, a inaugurat în 1971 și o disciplină nouă pentru acea perioadă în învățământul economic ieșean: "Asigurările de stat
Ioan Burduja () [Corola-website/Science/321804_a_323133]
-
Finanțe al Universității ieșene, în acea perioadă și al treilea Curs de Finanțe pe țară, după profesorii Iulian Văcărel și Gh. Bistriceanu. Pe lângă Cursul de Finanțe, a inaugurat în 1971 și o disciplină nouă pentru acea perioadă în învățământul economic ieșean: "Asigurările de stat de bunuri și persoane". Recunoscut pentru corectitudine și severitate, lecțiile sale, extrem de documentate și cu o pronunțată amprentă originală, s-au bucurat de mare audiență și apreciere din partea studenților. Pe lângă îndelungata activitate didactică, Ioan Burduja a desfășurat
Ioan Burduja () [Corola-website/Science/321804_a_323133]
-
au o frăție cu Corvinul Hunedoara și Steaua. Peluza Nord Hunedoara este locul unde se adună la meciuri suporterii echipei Corvinul Hunedoara. Prima grupare a fost înființată în anul 1997 și se numea Băieții Veseli, neavând vreo legătură cu ultrașii ieșeni. Pe rând au mai apărut și alte grupări, precum Toxic Zone, Ultras și Nuova Ultras Corvinul. Hunedorenii sunt înfrățiți cu susținătorii echipelor UTA Arad și Steaua. Guardia Rosso-Nera reprezintă prima grupare a suporterilor echipei Metalul Reșița, fiind înființată în anul
Ultras () [Corola-website/Science/321885_a_323214]
-
însă gresia, un fel de nisip compact, n-a suportat presiunea exercitată de apele ploilor și freatice și s-a dizolvat, dând naștere acestor grote . Primele descoperiri științifice efectuate pe Dealul Repedea datează din anul 1862. În acel an, profesorul ieșean Grigore Cobălcescu (1831-1892) - primul profesor de geologie și mineralogie de la Universitatea din Iași - a descoperit într-o scobitură ivită în Dealul Repedea un bogat zăcământ fosilifer, captiv în calcar oolitic. Rocile și gresiile calcaroase, puternic fosilizate demonstrau existența aici a
Locul fosilifer Dealul Repedea () [Corola-website/Science/316316_a_317645]
-
mult a zonelor locuite și masive alunecări de teren . Din cele două panouri mari pe care scria că zona este rezervație naturală protejată prin lege, nu mai există nici unul. Populația municipiului Iași consideră teritoriul rezervației ca pe un obiectiv turistic, ieșenii petrecându-și sfârșiturile de săptămână și alte zile libere aici, la picnic. Pe platou sau la mrginea pădurii se fac focuri și se încing grătare cu mici, existând zone cu pământ ars. În urma excursiilor efectuate aici rămân numeroase deșeuri (sticle
Locul fosilifer Dealul Repedea () [Corola-website/Science/316316_a_317645]
-
domneasca, în anul 1921, autoritățile statului au declarat ruinele curții domnești și Biserica "Sf. Gheorghe" că monumente istorice. Între anii 1923-1931, s-au efectuat aici cercetări arheologice sub conducerea acad. Virgil Drăghiceanu; cercetările au fost continuate după război de cercetătorii ieșeni Alexandru Andronic și Stela Cheptea. În urma acestora s-au conturat fazele de construcție ale palatului domnesc și s-a identificat în mare parte planul construcției. Zidurile curții domnești au fost consolidate și restaurate, intenționându-se amenajarea unui muzeu în unele
Curtea Domnească din Hârlău () [Corola-website/Science/316355_a_317684]
-
urmat școala primară la Bârlad și Iași (1931-1935), studiile medii realizându-le la Liceul Internat și Liceul Național din Iași (1935-1942). În 1943 se înscrie la Facultatea de Medicină din Iași, o parte a studiilor realizându-le la Sibiu, Universitatea ieșeană refugiindu-se aici în timpul ofensivei sovietice de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. A îndrăgit activitățile fizice fiind campion de copii la natație și jucător de hochei pe gheață. După absolvirea facultății, în 1949, Gheorghe Plăcințeanu a lucrat o
Gheorghe (Ginel) Plăcințeanu () [Corola-website/Science/316392_a_317721]
-
aparținut Asociației Culturale "Flondor" din Rădăuți (condusă de profesorul Mihai Pânzaru), care se ocupă de cinstirea memoriei familiei Flondor. În anul 2002, Consiliul Local Rădăuți a dezbătut proiectul prezentat de Mihai Pânzaru. Bustul a fost realizat din bronz de către sculptorul ieșean Gavril Nichitean (n. 1932), costurile pentru realizarea lucrării, în valoare de 20 de milioane de lei vechi, fiind suportate de către Ana Pânzaru, soția profesorului . Adus la Rădăuți de către profesor, bustul a zăcut câțiva ani prin beciurile Primăriei din Rădăuți, ca
Bustul lui Gheorghe Flondor din Rădăuți () [Corola-website/Science/316460_a_317789]
-
într-o casă aflată lângă Biserica Albă (biserică aflată chiar pe locul unde este astăzi Catedrala Mitropolitană și care a fost demolată la sfârșitul secolului al XVII-lea). În secolul al XVII-lea unii ierarhi preferau să locuiască la mănăstirile ieșene (Cetățuia, Sf. Nicolae Domnesc, Golia), dar reședința principală rămânea casa de la Biserica Albă. Printr-un hrisov din 29 martie 1677, domnitorul Antonie Ruset (1675-1678) a hotărât mutarea reședinței Mitropoliei Moldovei de la Suceava la Iași, întrucât, potrivit practicii bizantine, scaunul mitropolitan
Palatul Mitropolitan din Iași () [Corola-website/Science/322367_a_323696]
-
mitropolitan a fost refăcut și extins în anii 1902-1905, în timpul păstoririi mitropolitului Partenie Clinceni (1902-1908). În acea perioadă i s-a adăugat clădirii un etaj, unde s-a amenajat paraclisul "Duminica tuturor Sfinților". Pereții paraclisului au fost pictați de pictorul ieșean Gheorghe Popovici (1859-1933); printre scenele pictate de el sunt de menționat două mari compoziții in ulei: Sinodul de la Niceea și Sinodul de la Iași. Între anii 1959-1962, după alegerea ca mitropolit al Moldovei și Sucevei a lui Iustin Moisescu (1956-1977), au
Palatul Mitropolitan din Iași () [Corola-website/Science/322367_a_323696]
-
ca școală primară între anii 1917-1923. În jurul bisericii se află cimitirul satului Păun. Aici a fost înălțat un monument al eroilor căzuți pe front în august 1917. Monumentul are în vârf o cruce și a fost executat de către sculptorul funerar ieșean Salvador Scutari (1880-1932), la inițiativa ofițerilor și soldaților din Regimentul 5 Vânători. Pe monument a fost săpată următoarea inscripție: ""Camarazilor morții pentru patrie. Ofițerii și trupa regimentului 5 Vânători. 1917 August"", iar în partea dreaptă jos a soclului este înscris
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Păun () [Corola-website/Science/316893_a_318222]
-
Tonitza, Ștefan Dimitrescu, Victor Mihăilescu-Craiu, Corneliu Babă, Călin Alupi.Opera să artistică include lucrări de pictură în ulei, desene, acuarele, arta decorativă, frescă bisericească și ilustrație de carte Nicolae Popa este tatăl pictoriței Angela Popa Brădean. Format în climatul artistic ieșean că elev al maeștrilor Gheorghe Popovici, Octav Bancilă și Ștefan Dimitrescu, Nicolae Popa s-a distins că un foarte bun desenator și colorist. Născut în comuna Ipatele (Vaslui), în urmă cu 100 de ani, pe 19 mai 1901, s-a
Nicolae Popa (pictor și grafician) () [Corola-website/Science/316980_a_318309]
-
de discipolii săi de la Academia de arte frumoase, Școala medie de artă și Institutul Pedagogic din Iași. S-a stins din viață pe 25 octombrie 1962, la Iași, si este inmormintat la Cimitirul Eternitatea din Iași. Nicolae Popa este un ieșean autentic și nedezmințit. Trecut prin experiențele mistuitoare ale primei jumătăți a veacului trecut, pe care le-a trăit la Paris, unde a fost elevul lui André Lothe, el a dat fără stavila drumul sufletului sau de împătimit și blind ieșean
Nicolae Popa (pictor și grafician) () [Corola-website/Science/316980_a_318309]
-
ieșean autentic și nedezmințit. Trecut prin experiențele mistuitoare ale primei jumătăți a veacului trecut, pe care le-a trăit la Paris, unde a fost elevul lui André Lothe, el a dat fără stavila drumul sufletului sau de împătimit și blind ieșean. "Experiența Parisului, notează Corneliu Babă, îi folosise, dar odată reîntors, redevenise ceea ce era de fapt, un ieșean veritabil. Peisajele orașului de pe Bahlui, cu arhitectura colinelor sau a copacilor, străzile pe care crescuse, lumea intimă a vieții sale, obiectele găsite la
Nicolae Popa (pictor și grafician) () [Corola-website/Science/316980_a_318309]
-
a trăit la Paris, unde a fost elevul lui André Lothe, el a dat fără stavila drumul sufletului sau de împătimit și blind ieșean. "Experiența Parisului, notează Corneliu Babă, îi folosise, dar odată reîntors, redevenise ceea ce era de fapt, un ieșean veritabil. Peisajele orașului de pe Bahlui, cu arhitectura colinelor sau a copacilor, străzile pe care crescuse, lumea intimă a vieții sale, obiectele găsite la indemina pentru naturile moarte, florile ca niște ochi de soare, portretele celor apropiați îl invitau să adapteze
Nicolae Popa (pictor și grafician) () [Corola-website/Science/316980_a_318309]
-
mari acuareliști români. A urmat cursurile primare în orașul natal. A studiat la Academia de Arte Frumoase din Iași între 1941-1946, avându-i ca profesori pe Otto Briese, Jean Cosmovici și Nicolae Popa. În primii ani de studiu la Academia ieșeană a participat la concursul "Premio cittá Firenze", unde a obținut o mențiune. La doi ani după absolvirea Academiei din Iași s-a stabilit în București, iar în 1950 a devenit membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România. La împlinirea vârstei
Ion Murariu () [Corola-website/Science/324986_a_326315]
-
film”". Călin Stănculescu s-a declarat "„șocat de libertatea cu care este tratat spațiul operei sadoveniene, cât de exploziv și teatral, fără a fi și dramatic, monoton și lipsit de elementare semnificații cinematografice în montaj, culoare, mișcare”" este filmul. Cronicarul ieșean Ștefan Oprea constată că "„filmul lui Mircea Drăgan este lipsit de fior și de măreție, pentru că mimează fiorul și măreția. Mircea Drăgan ne trimite dezinvolt înapoi cu câțiva ani, până la Neamul Șoimăreștilor pe care îl ratase în 1964”". Regizorul Nicolae
Frații Jderi (film) () [Corola-website/Science/327429_a_328758]