6,564 matches
-
enumerate în anexa I-a a "Directivei CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică). Specii floristice semnalate în rezervație: laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), pâștița ("Anemone nemerosa"), osul iepurelui ("Ononis spinosa"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), vinarița ("Asperula odorata"), sănișoara ("Sanicula europaea"), frag ("Fragaria veșca"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), brebenel ("Corydalis solidă"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), rostopasca ("Chelidonium majus"), talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa ("Symphytum officinale"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), viorea
Grădina Zmeilor () [Corola-website/Science/323772_a_325101]
-
Pulmonaria officinalis"), vinarița ("Asperula odorata"), sănișoara ("Sanicula europaea"), frag ("Fragaria veșca"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), brebenel ("Corydalis solidă"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), rostopasca ("Chelidonium majus"), talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa ("Symphytum officinale"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), viorea ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), sânzâiană ("Galium verum"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), sunătoare ("Hypericum perforatum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânat ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium
Grădina Zmeilor () [Corola-website/Science/323772_a_325101]
-
unele protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" (anexă I-a) 92/43/ CE din 21 mai 1992 sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel; mamifere cu specii de: mistreț ("Sus scrofa"), veverița ("Sciurus carolinensis"), vulpe roșcata ("Vulpes vulpes"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"); păsări: ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), pițigoi de brădet ("Parus atus"), cuc ("Cuculus canorus"), pupăza ("Upupa epops"), mierla ("Turdus merula"), gaița albastră ("Garrulus glandarius"), cinteza ("Fringilla coelebs"); reptile și amfibieni: șarpele orb
Grădina Zmeilor () [Corola-website/Science/323772_a_325101]
-
lui Wells. Wells ridică problema amenințării ecologice, reprezentată aici de un organism extraterestru cu creștere rapidă, iarba roșie, care se răspândește pe teritoriul Angliei, care are paralele în timpurile moderne. Introducerea în Australia a unor specii non-native cum ar fi iepurii sau cactușii opuntia a avut un efect devastator. Un alt exemplu este cel al răspândirii plantei Kudzu în Statele Unite. În Irlanda și Marea Britanie, planta "Fallopia japonica", introdusă în secolul al XIX-lea, a devenit o specie invazivă. Diferența față de roman
Războiul lumilor () [Corola-website/Science/323090_a_324419]
-
graniță dintre Scoția și Anglia. Marea Britanie 20-28 cm 8-11 kg 12-15 ani Toy Acest câine de talie mică a fost folosit în Scoția la vânătoarea de rozătoare și de animale de vizuină, cum ar fi vulpile, nevăstuicile, viezurii, vidrele și iepurii. Excelând la capitole precum viteză (în ciuda picioarelor scurte), agilitate, rezistență și curaj, era folosit deseori de braconieri și diferite populații seminomade (țigani) pentru a vâna ilegal pe marile moșii. Un exemplu interesant este cel al Ducelui de Buccleuch care a
Dandie Dinmont Terrier () [Corola-website/Science/323180_a_324509]
-
de specialitate din care menționăm câteva: Lucrarea care i-a adus notorietatea mondială este: Alexandru Vechiu și-a început cercetările în 1931 și după 8 ani de muncă intensă a reușit primul în lume să transmită virusul pestos porcin la iepure, cobai și oi. „Boala experimentală producea modificări sanguine capabile să dea indicații concrete. Virusul se atenuează prin trecerea prin organismul iepurelui, încât nu mai poate provoca la porc pesta ci o boală ușoară, trecătoare. Atenuarea virusului rămâne definitivă, fără a
Alexandru Vechiu () [Corola-website/Science/323189_a_324518]
-
1931 și după 8 ani de muncă intensă a reușit primul în lume să transmită virusul pestos porcin la iepure, cobai și oi. „Boala experimentală producea modificări sanguine capabile să dea indicații concrete. Virusul se atenuează prin trecerea prin organismul iepurelui, încât nu mai poate provoca la porc pesta ci o boală ușoară, trecătoare. Atenuarea virusului rămâne definitivă, fără a mai reveni la starea inițială de agresivitate. Vechiu subliniază, la pagina 169, că speră ca aceste rezultate ar putea conduce la
Alexandru Vechiu () [Corola-website/Science/323189_a_324518]
-
habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Mamifere: vidra de râu ("Lutra lutra"), căprioară ("Capreolus capreolus"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes"), viezure ("Meles meles"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), dihor ("Mustela putorius"), nevăstuică("Mustela nivalis"), hârciog european ("Cricetus cricetus"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), bizam ("Ondatra zibethicus"); Reptile și amfibieni: țestoasa de baltă ("Emys orbicularis"), buhaiul de baltă cu burtă roșie ("Bombina bombina"), tritonul cu creastă danubian ("Triturus dobrogicus"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"); Pești din speciile: avat ("Aspius
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
a avut premiera la 29 decembrie 1966. Căpitanul Kirk dă ordin de permisie pentru echipajul navei Enterprise pe o planetă aparent nelocuită din sistemul Omicron Delta. Odată ajunși pe planetă, echipajul începe să vadă lucruri stranii, ca de pildă pe Iepurele Alb, pe Don Juan și un samurai mânuind o sabie. Kirk îl vede aievea pe Finnegan (și se ia la trântă cu el), un rival de-al său din timpul studiului la Academia Flotei Stelare. Spock descoperă că planeta pare
Shore Leave (Star Trek: Seria originală) () [Corola-website/Science/326626_a_327955]
-
străbate fața de deasupra ochiului stâng până sub acesta). La finalul romanului, Merlin este purtat într-o halucinație în care își fac apariția personaje din cărțile pentru copii ale lui Lewis Carroll "Alice în Țara Minunilor" și "Prin oglindă": Pălărierul, Iepurele de Martie, PAsărea Dodo, LAcheul Broască, Omida, Pisica de Cheshire, Humpty Dumpty, Tweedledee și Twwdledum.
Sângele din Amber () [Corola-website/Science/326680_a_328009]
-
Merlin, Julia, pe care acesta o credea moartă. Romanul începe în același cadru evocat și în volumul anterior, în care își fac apariția personaje din cărțile pentru copii ale lui Lewis Carroll "Alice în Țara Minunilor" și "Prin oglindă": Pălărierul, Iepurele de Martie, PAsărea Dodo, LAcheul Broască, Omida, Pisica de Cheshire, Humpty Dumpty, Tweedledee și Twwdledum. În timp ce se luptă cu Îngerul de Foc, Merlin străbate un câmp de flori al căror miros îl face să își piardă cunoștința, aluzie la povestea
Semnul Haosului () [Corola-website/Science/326703_a_328032]
-
poezii), Editura Academiei Internaționale Orient-Occident, București, 2002 (în colab.); 57. Poesys 6 * Anotimpurile Visului, Antologia Festivalului Internațional „Nopțile de Poezie de la Curtea de Argeș“, ediția a 6-a, 2002, Editura Academiei Internaționale Orient-Occident, București, 2002 (în colab.); 58. Pádraig J. Daly, Glasul iepurelui, (poezii), Editura Academiei Internaționale Orient-Occident, București, 2003 (în colab.); 59. Katița Kiulavkova, Dorințe (Poezii eretice), Editura Academiei Internaționale Orient-Occident, București, 2003 (în colab.); 60. Poesys 7 * Ars Poetica, Antologia Festivalului Internațional „Nopțile de Poezie de la Curtea de Argeș“, ediția a 7-a
Carolina Ilica () [Corola-website/Science/326735_a_328064]
-
carpen ("Carpinus betulus") sau jugastru ("Acer campestre"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), păducel ("Crataegus monogyna"), crușin ("Rhamnus frangula"), măceș ("Roșa canina") sau porumbar ("Pinus spinosa"). La nivelul ierburilor vegetează o gamă variată de specii floristice; printre care: pufulița ("Epilobium hursutum"), salată iepurelui ("Mycelis muralis"), opaița ("Melandrium rubrum"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), precum și mai multe specii de orhidee (specii din familia "Orchidaceae"). Fauna este una diversificata și bine reprezentată de mai multe specii de mamifere și păsări; dintre care unele protejate la
Parcul Natural Dumbrava Sibiului () [Corola-website/Science/325530_a_326859]
-
au fost produse în Rusia în 2006. Limba folosită originală este cea rusă, dar serialul conține puține dialoguri (de obicei interjecții). Serialul prezintă aventurile comice ale unui lup răutăcios care încercă să prindă (cu intenția, probabil, de a mânca) un iepure. În serial apar și alte personaje care, de obicei, îl ajută pe iepure sau intervin în planurile lupului: acestea sunt purcei, păsări, uneori oameni, etc. Are 20 de episoade a cca. 10 minute fiecare. Primul episod a fost realizat pe
Nu, pogodi! () [Corola-website/Science/325835_a_327164]
-
dar serialul conține puține dialoguri (de obicei interjecții). Serialul prezintă aventurile comice ale unui lup răutăcios care încercă să prindă (cu intenția, probabil, de a mânca) un iepure. În serial apar și alte personaje care, de obicei, îl ajută pe iepure sau intervin în planurile lupului: acestea sunt purcei, păsări, uneori oameni, etc. Are 20 de episoade a cca. 10 minute fiecare. Primul episod a fost realizat pe 14 iunie 1969, iar ultimul episod a fost realizat pe 7 octombrie 2006
Nu, pogodi! () [Corola-website/Science/325835_a_327164]
-
în sud-vestul țării, în Munții Semeniclui. Flora rezervației este alcătuită din păduri virgine de fag ("Fagus sylvatica"), păduri dacice de stejar ("Qercus robur"), carpen ("Carpinus betulus") sau tei ("Tilia"), precum și specii floristice de colțișor ("Dentaria bulbifera" sau "Dentaria glandulosa"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), vinariță ("Asperula odorata"), horști ("Luzula alpinopilosa"), specia de rogoz "Carex pilosa" sau specia de rubus, "Rubus hirtus". Speciile endematice sunt reprezentate de elemente floristice constituite din cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), garofiță bănățeană ("Dianthus banaticus"), o specie de
Izvoarele Nerei () [Corola-website/Science/325844_a_327173]
-
ieșirea în haiducie, să fi uzat de pretextul că merge la vânătoare. Pe acest motiv a obținut arme de la pasă, precum și câinele de vânătoare al acestuia. După ce astfel a adormit vigilenta pasei, aducându-i în câteva rânduri vânat bogat de iepuri, într’o zi Stânga a repudiat copoiul spre cetate, legandu-i la gât o tinichea cu înștiințarea scrisă pe ea: “Haiducește Stânga’n pace, ca n’ai, pasă, ce-i mai face! “ Iar el s’a ascuns atunci în “cetatea
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
augustifolia, Tipha latifolia), trestia (Pragmites communis), nufăr (Nuphar luteum Nuphar albă), broscarița (Potamogeton natans), brădiș și sârmulița. Aceasta vegetație hidrofila formează plauri plutitori cu grosimea de 80-100 cm. Plaurul se întâlnește pe râul Șabăr, Cioragârla și Argeș. Vegetația ierboasa adăpostește iepurele (Lepus europaeus) , dihorul (Putorius putorius) , nevăstuica (Mustela nivalis) și prepelițe (Coturnix coturnix) . Vegetația de lunca oferă adăpost multor păsări: rata mare (Anas platyrhyncas), rata cârâitoare (Anas querquedula), gașca (Ardea purpurea), lișița (Fulica atra) și vidra (Lutra lutra). "Fauna" s-a
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
de lunca oferă adăpost multor păsări: rata mare (Anas platyrhyncas), rata cârâitoare (Anas querquedula), gașca (Ardea purpurea), lișița (Fulica atra) și vidra (Lutra lutra). "Fauna" s-a redus numeric datorită extinderii zonei arabile și a celei locuite, fiind reprezentată de iepuri, vulpi, căprioare, rozătoare și păsări. Solurile sunt fertile din clasa molisolurilor, cernoziomuri și soluri aluvionare de lunca. Fauna cuprinde o varietate mare de specii: cerbul lopătar, mistrețul (Sus scrofa), căpriorul, lupul, vulpea, veverița și rar pisică sălbatică. Dintre păsări specifice
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
este formată din două oase care s-au sudat în timpul dezvoltării embrionare: maxila propriu-zisă și osul incisiv ("Os incisivum"). Uneori, cele două părți pot fi separate prin sutura incisivă ("Sutura incisiva") sau pot fi complet izolate (cheiloschizis sau buza de iepure). Corpul maxilei ("Corpus maxillae") prezintă o bază și un vârf și are 4 fețe: 4 procese (apofize) Structurile interioare: Corpul maxilei ("Corpus maxillae") este porțiunea centrală, globuloasă, a maxilei, având forma unei piramide triunghiulare. Corpul maxilei are o bază, un
Maxilă () [Corola-website/Science/325135_a_326464]
-
stâncărie, cu specii de: vinarița ("Asperula odorata"), popilnic ("Asarum europaeum"'), saxifraga ("Saxifraga carpatica"), clopoțel de munte ("Campanula carpatica"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), crețișoara ("Alchemilla vulgaris"), năpraznică ("Geranium robertianum"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), pâștița ("Anemone nemerosa"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), mierea-ursului ("Pulmonaria rubra") coadă șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), colțișor ("Dentaria bulbifera"), pâștița ("Anemone nemorosa") sau feriga ("Dryopteris filix-mas")[. Fauna rezervației este una diversificata, alcătuită din mamifere, păsări, reptile și amfibieni, astfel: mamifere cu
Cheile Bistriței Ardelene () [Corola-website/Science/325166_a_326495]
-
cu rol mare în procesele de pedogeneză. Pe sol și în sol trăiesc animale nevertebrate (viermi, insecte, larve, cochilii), animale vertebrate, rozătoare în special: șoarecele de pământ (Microtus agrestis), șoarecele de câmp (Microtus arvalis), cârtița (Talpa europea), popândăul (Otellus citellus), iepurele de câmp (Lepus europaeus). Animalele cel mai des întâlnite sunt: hârciogul (Cricetus cricetus), vulpea (Vulpes vulpes), lupul (canus lupus). Dintre cele mai întâlnite păsări amintim: grangurul (Oridus oridus), coțofana (Picapica), potârnichia (Cortunix), barza (Ciconium ciconium), pupăza (Upupa epops), guguștiucul (Strepthopelia
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
caisul. Un loc important în ultimi ani la ocupat cultura viței-de-vie. (Ibidem ). Condițiile climaterice din zonă sunt propice pentru o faună bogată. Dealurile acoperite cu păduri sunt un mediu bun pentru animale sălbatice ca mistrețul ( sus scrofa ), vulpea ( vulpes vulpes ), iepurele ( leptus europeus ), veverița ( scyrus vulgaris fuscoater ), viezurele ( meles meles ) și altele. În zonele din luncile apelor pot fi observate rațele sălbatice, fazanul, turtureaua, gâștele sălbatice iar în locurile mlăștinoase, berzele care toamna pleacă în țările calde. Primăvara în păduri se
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
cal mai mic. Capul de dimensiunea unuia de rinocer cumpărat în schimbul a doi șilingi lângă Mercedes nu era de megatherium, ci „din câte pot ei să-și dea seama, al unui animal rozător. Gândește-te la un șobolan sau un iepure atât de mare— ce fel de pisici or fi existat pe vremea aceea!” În anii următori, Owen a publicat descrieri ale celor mai importante fosile, desemnându-le pe unele ca noi specii. Între fosilele de la Punta Alta se numărau un
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
parohia ortodoxă Ploșcoș iar ulterior, în urma desființării acestei parohii a fost afiliată parohiei Turda Poiana, de care ținea și în anul 1972. Dintre preoții care au slujit în Hărcana se pot aminti: Aștilean Grigore, preotul Radu, Gligor Gheorghe și preotul Iepure precum și preotul Hânza Ioan de la parohia Turda Poiana iar mai recent preotul Ioan Vălean, Ioan Bocoș sau preotul Octavian Mesaroșiu. În urma strămutării, biserica a suferit câteva modificări, printre cele mai importante ce pot fi amintite sunt renunțarea la pridvorul aflat
Biserica de lemn din Hărcana () [Corola-website/Science/324734_a_326063]