9,219 matches
-
În declin includ segmente cu potențial de creștere rapidă; concurentul abil care se concentrează primul pe valorificarea unei nișe active Își poate relansa vânzările și poate obține avantaj competitiv pe piața sa țintă. b) Diferențierea bazată pe Îmbunătățirea calității și inovația de produs. Este o strategie dificil și costisitor de imitat de rivalii firmei. Poate stimula cererea prin crearea unor noi segmente de piață și prin atragerea mai multor consumatori. c) Reducerea continuă și semnificativă a costurilor. Atunci când firma nu poate
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
le epuizează resursele și atuurile fără să atragă sporirea profiturilor. Multe firme sunt excesiv de optimiste În privința viitorului pieței și așteaptă ca Îmbunătățirile să vină de la sine. Temerarii, Însă, pot inversa tendința de creștere negativă prin identificarea unei nișe, diferențierea prin inovație și creșterea vânzărilor prin reducerea constantă a costurilor și prețurilor. Firma Yamaha a constatat lipsa de interes a familiilor bogate față de cântatul la pian, instrumentul muzical transformându-se treptat Într-o piesă de mobilier. Prin 1980, cererea mondială a scăzut
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
sfârșitul anului 1988, firma oferea clienților săi 30 de dischete gata Înregistrate la 29,95 $ bucata și alte 30 urmau să apară În 1989. Compania Yamaha a reușit să transforme declinul vânzărilor de piane Într-un avantaj competitiv bazat pe inovație și cost, devenind liderul nișei proaspăt create. 3.9.3. Strategii situaționale În funcție de poziția competitivă a firmeitc "3.9.3. Strategii situaționale În funcție de poziția competitivă a firmei" 3.9.3.1. Strategii În sectoarele fragmentatetc "3.9.3.1. Strategii
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
folosind una din cele două strategii de construire a părții de piață: - produc la un cost mai mic și reduc prețurile pentru a atrage clienții firmelor mai slabe; - se diferențiază prin calitate, superioritate tehnologică, Îmbunătățirea service-ului la consumator sau inovație. Calea avansării este deschisă doar atunci când liderul nu Își exploatează propriul avantaj de cost sau aplică o strategie de ecranare; totuși, firmele mici pot „forța” Înaintarea prin achiziționarea sau prin contopirea cu alți concurenți de același gen, astfel Încât partea de
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de scară și a efectului experienței, dificultățile financiare, problemele de publicitate și dobândirea anevoioasă a recunoașterii clienților) pot fi depășite printr-o focalizare care evită ofensiva directă asupra liderilor, prin dezvoltarea unei competențe distinctive pentru segmentele alese și prin folosirea inovațiilor antreprenoriale pentru a câștiga teren În fața liderilor mai inerți (Hamermesh, Anderson și Harris, 1978, p. 95). Concurenții mici au șanse foarte mari să câștige o parte importantă de piață dacă fac un salt tehnologic major, dacă liderii acționează confuz sau
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
aleasă Sursa: Porter (1986, p. 223). Examinarea tuturor tehnologiilor firmei va arăta eficiența lor din punctul de vedere al posibilităților de reducere a costurilor sau a diferențierii. Ierarhizarea acestor eficiențe va permite determinarea priorităților. Este necesar să fie inițiatorul unei inovații Într-o activitate creatoare de valoare sau să aștepte ca alții să lanseze această inovație? Această decizie trebuie studiată fie ca un mijloc de reducere a costurilor, fie ca diferențiere, ceea ce implică opțiuni diferite (vezi tabelul 7). Optarea pentru avansul
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
punctul de vedere al posibilităților de reducere a costurilor sau a diferențierii. Ierarhizarea acestor eficiențe va permite determinarea priorităților. Este necesar să fie inițiatorul unei inovații Într-o activitate creatoare de valoare sau să aștepte ca alții să lanseze această inovație? Această decizie trebuie studiată fie ca un mijloc de reducere a costurilor, fie ca diferențiere, ceea ce implică opțiuni diferite (vezi tabelul 7). Optarea pentru avansul sau Întârzierea tehnologică se bazează pe următorii trei factori: 1) durabilitatea avansului tehnologic; 2) avantajele
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
cheltuieli de cercetare-dezvoltare proporțional mai reduse; • know-how-ul tehnologic care trece prin factorul uman, beneficiind de metodele cele mai moderne; • sistemul de difuzare a tehnologiei - ritmul său variază În funcție de sectoare. Difuzarea tehnologiei este adesea mai puțin importantă pentru perfecționări decât pentru inovația inițială. Aceasta deoarece firmele japoneze Își perfecționează fără Încetare procedeele, obținând avantaje mai durabile decât firmele americane ori europene, care se concentrează pe inovația de bază. Firma poate controla ritmul difuzării tehnologice În diverse moduri: depunerea de brevete, internaționalizarea dezvoltării
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
ritmul său variază În funcție de sectoare. Difuzarea tehnologiei este adesea mai puțin importantă pentru perfecționări decât pentru inovația inițială. Aceasta deoarece firmele japoneze Își perfecționează fără Încetare procedeele, obținând avantaje mai durabile decât firmele americane ori europene, care se concentrează pe inovația de bază. Firma poate controla ritmul difuzării tehnologice În diverse moduri: depunerea de brevete, internaționalizarea dezvoltării echipamentelor, integrarea verticală În direcția tehnologiilor-cheie și politici de personal ce Împiedică fluctuația. Principalele avantaje rezervate precursorului sunt: reputația (este mai dificil de câștigat
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
alegerea circuitelor de distribuție; curbă de Învățare exclusivă; acces privilegiat la resurse rare; obstacole instituționale (de exemplu, brevete); profituri inițiale mari. Tabelul 7 - Tehnologia produselor, metode și strategii de bază Sursa: Porter (1986, p. 219). Neajunsurile rezervate precursorului vizează costul inovației și al riscului: - costurile inovației sunt diverse: educația clienților, dezvoltarea infrastructurilor etc.; - incertitudinea cererii; - modificările nevoilor clientului; - specificitatea investițiilor din prima generație; - discontinuități tehnologice; - imitarea cu costuri reduse. O problemă importantă este acordarea licențelor de exploatare a tehnologiilor. Politica acesteia
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de Învățare exclusivă; acces privilegiat la resurse rare; obstacole instituționale (de exemplu, brevete); profituri inițiale mari. Tabelul 7 - Tehnologia produselor, metode și strategii de bază Sursa: Porter (1986, p. 219). Neajunsurile rezervate precursorului vizează costul inovației și al riscului: - costurile inovației sunt diverse: educația clienților, dezvoltarea infrastructurilor etc.; - incertitudinea cererii; - modificările nevoilor clientului; - specificitatea investițiilor din prima generație; - discontinuități tehnologice; - imitarea cu costuri reduse. O problemă importantă este acordarea licențelor de exploatare a tehnologiilor. Politica acesteia trebuie să fie prudentă și
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
predominantă a managerilor vizează Îndeosebi strategiile de creștere și diversificare pe cale externă (Baker, Miller și Ramsperger, 1981, p. 51). Fig. 37 - „Bonzai”-ul tehnologic tc "" 3.9.6. Strategiile inovaționaletc "3.9.6. Strategiile inovaționale" „Orice societate modernă trăiește din inovație și din controlul creșterii și al schimbării.” (Daniel Bell) 3.9.6.1. Inovația În cadrul sistemului antreprenorialtc "3.9.6.1. Inovația În cadrul sistemului antreprenorial" Joseph Schumpeter este primul mare gânditor care s-a rupt de doctrinele economice tradiționale (Adam
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
și Ramsperger, 1981, p. 51). Fig. 37 - „Bonzai”-ul tehnologic tc "" 3.9.6. Strategiile inovaționaletc "3.9.6. Strategiile inovaționale" „Orice societate modernă trăiește din inovație și din controlul creșterii și al schimbării.” (Daniel Bell) 3.9.6.1. Inovația În cadrul sistemului antreprenorialtc "3.9.6.1. Inovația În cadrul sistemului antreprenorial" Joseph Schumpeter este primul mare gânditor care s-a rupt de doctrinele economice tradiționale (Adam Smith și J.B. Say), prin negarea influenței „nefaste” a antreprenorului În economie; sarcina acestuia
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
-ul tehnologic tc "" 3.9.6. Strategiile inovaționaletc "3.9.6. Strategiile inovaționale" „Orice societate modernă trăiește din inovație și din controlul creșterii și al schimbării.” (Daniel Bell) 3.9.6.1. Inovația În cadrul sistemului antreprenorialtc "3.9.6.1. Inovația În cadrul sistemului antreprenorial" Joseph Schumpeter este primul mare gânditor care s-a rupt de doctrinele economice tradiționale (Adam Smith și J.B. Say), prin negarea influenței „nefaste” a antreprenorului În economie; sarcina acestuia este „distrugerea creatoare”. Dezechilibrul dinamic, introdus de antreprenorul
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
schimbarea, Îi răspunde și o exploatează ca pe o ocazie, transferă posibilitățile din zonele cu productivitate scăzută spre cele cu productivitate și randament ridicate (Drucker, 1993, p. 141) - „Antreprenorul este un individ care și când pierde are ceva de câștigat”. Inovația este, de obicei, asociată riscului datorită vizibilității eșecurilor din ramurile tehnologiei avansate, ca microcomputerele sau biogenetica. În schimb, inovația curentă este metoda de progres cel mai puțin riscantă, deoarece chiar și un succes moderat al unei inovații asigură profituri suficiente
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
cu productivitate și randament ridicate (Drucker, 1993, p. 141) - „Antreprenorul este un individ care și când pierde are ceva de câștigat”. Inovația este, de obicei, asociată riscului datorită vizibilității eșecurilor din ramurile tehnologiei avansate, ca microcomputerele sau biogenetica. În schimb, inovația curentă este metoda de progres cel mai puțin riscantă, deoarece chiar și un succes moderat al unei inovații asigură profituri suficiente pentru a compensa aceste riscuri. În multe organizații antreprenoriale (IBM, Marks & Spencer, Procter & Gamble, 3M), media de reușită a
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
ceva de câștigat”. Inovația este, de obicei, asociată riscului datorită vizibilității eșecurilor din ramurile tehnologiei avansate, ca microcomputerele sau biogenetica. În schimb, inovația curentă este metoda de progres cel mai puțin riscantă, deoarece chiar și un succes moderat al unei inovații asigură profituri suficiente pentru a compensa aceste riscuri. În multe organizații antreprenoriale (IBM, Marks & Spencer, Procter & Gamble, 3M), media de reușită a inovațiilor este atât de ridicată, Încât credința larg răspândită În riscul ridicat al sistemului antreprenorial este considerată falsă
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
curentă este metoda de progres cel mai puțin riscantă, deoarece chiar și un succes moderat al unei inovații asigură profituri suficiente pentru a compensa aceste riscuri. În multe organizații antreprenoriale (IBM, Marks & Spencer, Procter & Gamble, 3M), media de reușită a inovațiilor este atât de ridicată, Încât credința larg răspândită În riscul ridicat al sistemului antreprenorial este considerată falsă. Spre exemplu, compania 3M din St. Paul (Minnesota) a creat peste 100 de firme noi sau linii de produse majore În ultimii 60
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
noi sau linii de produse majore În ultimii 60 de ani, dintre care 80% au Înregistrat succese deosebite. Media de reușită este foarte ridicată și În cazul multor antreprenori individuali. Sistemul antreprenorial devine riscant doar atunci când inovatorilor le lipsește „metodologia”. Inovația de succes trebuie să se desfășoare sistematic, având un scop bine determinat. Gary Hamel, considerat cel mai influent strateg al țărilor avansate, afirmă că „doar inovația creează prosperitate”. El cere schimbări radicale În lumea afacerilor, Îndemnând firmele să inoveze continuu
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
cazul multor antreprenori individuali. Sistemul antreprenorial devine riscant doar atunci când inovatorilor le lipsește „metodologia”. Inovația de succes trebuie să se desfășoare sistematic, având un scop bine determinat. Gary Hamel, considerat cel mai influent strateg al țărilor avansate, afirmă că „doar inovația creează prosperitate”. El cere schimbări radicale În lumea afacerilor, Îndemnând firmele să inoveze continuu, nu doar În perioada crizei. În opinia sa, cele mai multe dintre metodele care au dus la creșterea profiturilor și a dividendelor În ultimul deceniu și-au atins
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
globală a acestor operațiuni totaliza 600 miliarde $. La Începutul mileniului III, aceasta depășește 3.500 miliarde $. Conform teoriei sale, cu cât mediul economic este mai dificil, cu atât este mai mare tentația de a face economii și, În acest context, inovația devine singurul drum posibil. Într-o lume discontinuă, doar inovația radicală va crea prosperitate. Ea nu este văzută ca o responsabilitate zilnică pentru fiecare angajat. Cele mai multe firme nici nu au Început să pună preț pe capitalul lor inovativ. Fundamental, inovația
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
III, aceasta depășește 3.500 miliarde $. Conform teoriei sale, cu cât mediul economic este mai dificil, cu atât este mai mare tentația de a face economii și, În acest context, inovația devine singurul drum posibil. Într-o lume discontinuă, doar inovația radicală va crea prosperitate. Ea nu este văzută ca o responsabilitate zilnică pentru fiecare angajat. Cele mai multe firme nici nu au Început să pună preț pe capitalul lor inovativ. Fundamental, inovația nu poate apărea marginal. Ea trebuie să se situeze În
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
inovația devine singurul drum posibil. Într-o lume discontinuă, doar inovația radicală va crea prosperitate. Ea nu este văzută ca o responsabilitate zilnică pentru fiecare angajat. Cele mai multe firme nici nu au Început să pună preț pe capitalul lor inovativ. Fundamental, inovația nu poate apărea marginal. Ea trebuie să se situeze În miezul obiectivelor firmei. Se impune regândirea proceselor de producție pentru a minimiza timpul scurs Între idee și crearea prosperității prin aplicarea ei. Nu lanțul aprovizionării trebuie scurtat și automatizat, ci
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
apărea marginal. Ea trebuie să se situeze În miezul obiectivelor firmei. Se impune regândirea proceselor de producție pentru a minimiza timpul scurs Între idee și crearea prosperității prin aplicarea ei. Nu lanțul aprovizionării trebuie scurtat și automatizat, ci procesul inovării. Inovația este mai degrabă un termen social decât unul tehnic. Tehnologia poate fi importată la prețuri scăzute și cu un risc cultural minim; instituțiile au nevoie de rădăcini socio-culturale adânci pentru a prospera. Succesul uimitor al Japoniei se datorează unei hotărâri
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Tehnologia poate fi importată la prețuri scăzute și cu un risc cultural minim; instituțiile au nevoie de rădăcini socio-culturale adânci pentru a prospera. Succesul uimitor al Japoniei se datorează unei hotărâri luate acum 100 de ani: concentrarea resurselor disponibile asupra inovațiilor sociale și importarea, imitarea sau adaptarea inovațiilor tehnice. „Imitația creatoare” poate fi o strategie antreprenorială reușită și respectabilă. În economia modernă, inovația se definește În termenii cererii, ca o modificare a valorii și satisfacției oferite consumatorului prin utilizarea acelorași resurse
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]