8,332 matches
-
fost un templu pentru Rodin, care a învăluit femeia într-o privire plină de voluptate și admirație, a avut un cult pentru expresivitatea corporalității sale. Senzualitatea suprafețelor, în particular a celor în bronz, rezultă din jocul de lumini și umbre inserate într-o "lichefiere anatomică ce dă senzația inducerii unui răspuns tactil din partea privitorului". Rodin considera dansul un prerogativ al erotismului. I-au pozat artiști renumiți (Isadora Duncan, care deschisese o școală de balet și adu-cea studenți în atelier pentru a
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
atrioventricular, de formă inelară, mai mic decât cel tricuspid, orientat pos - terior, la stânga orificiului aortic, aproape coplanar cu acesta, întărit de inelul fibros al scheletului cardiac (2/3 posterolaterale);valvele bicuspide;cuspa anterioară (septală, medială, aortică) are formă triunghiulară, se inserează cu baza pe porțiunea anteromedială a orificiului mitralei și se orientează inferior și spre stânga; prezintă două fețe, una axială (atrială), netedă, orientată posterior, la stânga și inferior, și alta septală, netedă;cuspa posterioară (inferioară, murală) mică, patrulateră, se inserează cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
se inserează cu baza pe porțiunea anteromedială a orificiului mitralei și se orientează inferior și spre stânga; prezintă două fețe, una axială (atrială), netedă, orientată posterior, la stânga și inferior, și alta septală, netedă;cuspa posterioară (inferioară, murală) mică, patrulateră, se inserează cu baza pe porțiunea stângă și posterioară a inelului mitral, completând închiderea orificiului atrioventricular stâng; fața axială (atrială) este netedă și orientată anterior, la dreapta și superior. 25.2.1.2. Particularități fiziopatologice La pacienții vârstnici afectarea mitrală poate fi
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
prin toracotomii minime drepte asistate videoscopic, folosind sistemul Heart Port. Valva mitrală se excizează în totalitate împreună cu cordajele modificate, pentru a evita interferarea acestora cu discurile protezei. Se măsoară inelul mitral și se alege o valvă bio - logică, care se inserează cu fire separate, cu sau fără petic, sau prin sutură „în surjet”. În cazul prezenței unei cuspe posterioare pliabile se încearcă păstrarea sa împreună cu cordajele aferente, pentru a conserva geometria ventriculară stângă și a obține o stabilitate a rezul - tatelor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
terapeutic o veritabilă reflexie asupra epistemologiei și comunicării interdisciplinare. - Spitalizarea completă prezintă numeroase inconveniente - alienarea pacientului reprezentând doar o parte din ele. Se adaugă efectele iatrogenizării, cronicizarea prin pasivitate favorizarea atitudinilor regresive etc.. - Este extrem de necesară dezvoltarea structurilor de asistență inserate în comunitate, instituții alternative la spitalizare (spitale de zi; structuri alternative cu posibilități de adăposte ș.a.m.d.). - Este recomandabilă diferențierea dintre locurile de tratament, de cele de readaptare și cele de reabilitare; dar discontinuitatea dintre aceste structuri nu trebuie
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de MRC Unitatea de Psihiatrie Socială din Londra,de-a lungul ultimilor 30 de ani, inițial desemnate să ajute la a înțelege din care cauze o serie de pacienți cu un prim episod de schizofrenie, după externare s-au putut insera în societate iar alții nu. O bună descriere a evoluției acestor cercetări a fost realizată de Brown (1985) și Leff & Vaughn (1985). Inițiată înainte de aplicarea largă a medicației antipsihotice, cercetarea a debutat cu observația,pînă acum, nereplicată că pacienții care
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
a dosarului de la Siguranță al lui I. Documentele au fost traduse în limba franceză de Alexandru Talex și publicate în „Les Cahiers Panaït Istrati” (3/1976, 7/1977). Ca urmare, în ziarul „L’ Humanité” din 21 aprilie 1978 va fi inserat articolul Sur le nouveau Gorki balcanic de Claude Prévost, care respinge incriminările lui Barbusse și reabilitează memoria lui I. Ca scriitor, I. a avut un destin prea puțin fericit. Datorită faptului că și-a compus o mare parte a operei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287636_a_288965]
-
Marietta Sadova, G. Storin, Maria Filotti, George Calboreanu, Maria Ventura ș.a. Corneliu Moldovanu, directorul general al teatrelor, semnează articolul Între Biblie și teatru. A doua preocupare importantă a revistei o constituie literatura. Dar, cu excepția unei poezii de Ion Pribeagu, sunt inserate numai versuri reproduse din volume recent apărute: Clopote peste adâncuri de A. Dominic, Poeme simple de Zaharia Stancu. Proza e susținută de Ion Pas, cu fragmente din romanul Povestea unei fete. La rubrica intitulată „Carnet cultural” se consemnează noutăți literare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289816_a_291145]
-
în 848. Din acest moment, ziarele din Brașov vor fi difuzate peste Carpați în ascuns 5 J. într-o informare din 28 noiembrie 847, înaintată de directorul de poștă de la Galați către Departamentul Poștelor, se atrage atenția asupra articolelor antirusești inserate în „Gazeta de Transilvania”, facându-se referire, în mod special, la articolul intitulat Suspinele unei matroane, care evoca trecutul națiunii române, îndemnând-o să-și recupereze independența politică. Acest articol facea referire la Țările Române, aflate sub suzeranitate otomană și „sub
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
de geografie, [București], Booklet, [2004]; Răvar, A., A. Popescu, Memorator de informatică, [București], Booklet, [2004]; Rlib - "România liberă", iunie-iulie, 2008; Țiglea, A., Memorator de sociologie, București, Booklet, 2007. 2 În acest sens, este relevant faptul că articolul nehotărât poate fi inserat, ca marcă a cazului, în construcțiile nominalizate corespunzătoare unor structuri verbale fără articol (discutate supra sub 2.3.1.1.(b)); de ex.: se realizează schimb de materie - realizarea unui schimb de materie; să efectueze lucru mecanic - efectuarea unui lucru
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
în studiul unui fapt social total, al relației dintre religie și schimbare socială. Pelerinajul este una dintre formele de răspuns ale societății românești la marele șoc 1. Am folosit noțiunea de „fapt religios” pentru a desemna o realitate umană observabilă, inserată într-un context istoric și geografic particular, dar și ca obiect de studiu. Faptul religios este deci un subiect al cunoașterii și un mijloc eficace de înțelegere aprofundată a societății, în ciuda „neutra lității sale compromițătoare”, după cum îl caracterizează Régis Debray
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
drapele tricolore și sticle de palincă cu chipul lui Avram Iancu. Toată diversitatea României noastre. Ultima mea privire asupra acestui loc uimitor este una plină de uimire, tot ceea ce văd și nu mai pot să înțeleg. Voi reuși oare să inserez toate aceste fenomene într-o „structură de inteligibilitate” sau voi fi doar o victimă inocentă, una în plus, a dificultății de restituire a datelor culese pe teren ? Autocarul, această nouă Arcă a lui Noe Înainte de a părăsi orășelul Hațeg, unde
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
o frumusețe și un bun-gust tulburătoare. Celălalt punct de vânzare este profilat exclusiv pe produse medicinale naturiste. Spre deosebire de alți 1. Popa, 2012. În cadrul articolului care semnalează primirea grupului de pelerini norvergieni la Palatul Patriarhal din București de către Patriarhul României, este inserată și o scurtă declarație furnizată de Berit Lånke, Centrul Național de Pelerinaje din Norvegia : „Un moment deosebit a fost atunci când am văzut felul în care oamenii vin în pelerinaj la Sfânta Cuvioasă Parascheva, așteptând ore în șir pentru a ajunge
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
cu intervenția miraculoasă. și emoție, multă emoție, aceasta fiind omniprezentă în actul de comunicare a miracolului. Exact același tip de relatare poate fi auzită declinată în zeci de variante și în timpul așteptării în rând. Povestiri de acest gen pot fi inserate într-un context sociocultural precis. O minimă analiză a acestei „literaturi de miracole” trasează un portret fără fard al României primului deceniu de după 2000 : imigrație masivă, instituția familiei în suferință, explozia bolilor incurabile și un sistem sanitar falimentar. Dincolo de mirare
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
îmi dau seama. Trebuie să trăiești în România, la 40 de ani după război, ca să înțelegi ce nu este de înțeles pentru un om care trăiește cât de cât normal. Care gândește normal. La noi nimic nu mai poate fi inserat în limitele normalului. Suntem ca pe o scenă de provincie în care se joacă o piesă proastă, cu actori amatori și în regia unui nebun. Dacă n-ar fi de plâns, ar fi de râs. înainte, românii se ascundeau de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Moscova, dintre București și Berlinul de Est, erau încordate. Pe vremea aceea Kremlinul îl mai lua în serios pe Nicolae Ceaușescu, Și iată că în acele împrejurări încordate, președintele român, neangajat direct în confruntarea intergermană, neîntrebat, dar aparent interesat, a inserat în discursul acela infinit, ținut la o ședință festivă la Academia Ștefan Gheorghiu, câteva fraze remarcabile. (Citez) Dezmembrarea unor state, divizarea arbitrară a unor popoare sunt prezentate, de asemenea, drept expresii ale unor necesități istorice, iar rezultatele unor asemenea situații
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
divine se integrează în răspunsul de credință. Strigătele patetice din Plângeri, lamentațiile lui Ieremia și dialogurile lui Iov legitimează expresia mâniei împotriva lui Dumnezeu care ascultă. Justiția lui nu este proiectată în altă lume, ci în cea de aici se inserează proiectele divine. Inclusiv în literatura apocaliptică, unde perspectiva unei coborâri pe pământ a împărăției cerești atenuează suferința din prezent. Poeții creează un cadru liturgic al Plângerilor pentru a ritualiza tragedia și a face suferința suportabilă, iar autorii profetici caută să
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
apocaliptică, unde perspectiva unei coborâri pe pământ a împărăției cerești atenuează suferința din prezent. Poeții creează un cadru liturgic al Plângerilor pentru a ritualiza tragedia și a face suferința suportabilă, iar autorii profetici caută să schițeze un viitor după catastrofă. Inserând destinul lui Israel în programul cosmic divin, dând un sens șederii lui Dumnezeu printre oameni, precum și ispășirii omenești în încercarea deșertului, mitul Legământului le permite autorilor biblici să construiască un model cu ajutorul căruia să se poată face față experienței exilului
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
lui de atracție este integral neutralizată. Suferința îmblânzită În iudaismul tradițional, catastrofele străvechi sunt comemorate la date precise ale calendarului liturgic, marcate de rituri fixe de doliu și penitență 22. Catastrofa, unică în sine, nu apare ex nihilo. Ea se inserează într-o ordine stabilită care, fără s-o explice totuși întotdeauna, îi conferă un sens. Acesta poate fi impenetrabil, dar intră într-un cadru de referință comprehensibil, capabil să tempereze resimțirea suferinței prin așteptarea restaurării. La fel, fermentul de subversiune
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
cronici care le imortalizau. Elegii și imnuri care relatează evenimentele tragice ale momentului se adaugă astfel, periodic, celor deja existente, compuse în memoria distrugerii Ierusalimului și a Templului și inspirate din cartea Plângerilor. Această acumulare oferă mângâiere deoarece prezentul se inserează în trecut de-a lungul unui parcurs marcat de generațiile precedente: păcat, pedeapsă, restaurarea gloriei și demnității lui Israel. În Plângeri, credinciosul strigă: "Întoarce-te către noi și ne vom întoarce; înnoiește zilelr noastre ca în vremea cea de demult
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
sursă istorică disponibilă despre persecuțiile suferite și se erijează în material istoric. Alături de elegiile și rugăciunile de penitență rostite la date simbolice din calendarul evreiesc, ele trasează planul didactic al suferinței. Cruciadele contribuie și la elaborarea unei liturghii a catastrofeiddd, inserată în matricele deja existente și adoptate rapid de cultul sinagogal contemporan al evenimentelor. Astfel, rugăciunea de penitență Et ha-kol kol Yaakov nohem ([Ascultați] vocea, vocea tânguitoare a lui Iacov!) de Kalonymos ben Iuda din Mainz, el însuși martor la evenimente
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
omoare cât mai mulți. Iar scopul lor nu este nici convertirea evreilor la creștinism, nici cea a catolicilor la ortodoxie. Nathan Hannover și alți cronicari evrei au prezentat totuși convertirea evreilor ca prim obiectiv al revoltei. Această relaționare a faptelor inserează atacurile într-un model din trecut familiar fiecărui evreu. Și apare astfel ocazia de a arăta cum, în fața încercării, evreii au rămas fideli religiei lor, precum strămoșii lor, și au acceptat mai degrabă să moară ca evrei decât să trăiască
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
a primelor spărturi făcute în zidurile Ierusalimului de atacatorii babilonieni, și mai târziu romani, și data aniversară a distrugerii celor două temple. Liturgizarea acestui discurs al suferinței introduce ordine și stabilitate în haosul rezultat din situația istorică, neutralizând catastrofa și inserând-o ca o nouă verigă în lungul lanț al suferințelor evreiești. Cronica prezenta astfel o utilitate practică, amintind datele diferitelor masacre, ceea ce le permitea supraviețuitorilor să-și comemoreze morții. Intra ea astfel într-un uz mai regulat, devenind indispensabilă generației
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
timp posibilitatea de a anunța și o eliberare. Abravanel datează expulzarea evreilor din Spania la 9 av, ziua aniversară a distrugerii Templelor, când, de fapt, ultimul evreu părăsește Spania pe 31 iulie, adică 7 av. Și aici vedem cum autorul inserează vicisitudinile prezentului în cadrul liturgic tradițional admis pentru marile catastrofe și subliniază o continuitate aducătoare de mângâiere. Spania este identificată cu pământul lui Israel, iar expulzarea cu distrugerea Templului, în timp ce Abravanel însuși se transformă într-un nou Iezechiel, profet al exilului
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
se aplică martirului, inspirată din elegiile și cronicile datând din vremea cruciadelor și preluată probabil din patrimoniul așkenaz, împreună cu alte idei și tradiții legate de martiriu, ceea ce demonstrează realitatea contactelor și influențelor reciproce, în ciuda specificităților afirmate. Toate aceste elegii erau inserate în liturghie, alături de rugăciuni. În ele se plânge moartea nevinovaților, se amintește că Dumnezeu nu s-a răzbunat încă pe dușmanii lui Israel, se invocă sufletele morților care rămân tăcute. Una dintre ele, inspirată din Plângeri, este rostită în dimineața
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]