6,815 matches
-
ceea ce-ți oferă istoria, un material din care sînt alcătuite numeroasele straturi ale civilizației, un material evaluat prost, de cele mai multe ori acoperit de întunericul anonimatului colectiv. Existînd o rețea densă de fire încurcate, de cele mai multe ori se recurge la intuiție. În anumite situații speciale, străfulgerările intuiției sînt, bineînțeles, puternice. În ciuda acestor promisiuni, există un risc major, mereu prezent, de care n-au scăpat acele binecunoscute tentative din domeniul esteticului și al vieții formelor, a căror ambiție era aceeași: scrutarea dezordonată
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
material din care sînt alcătuite numeroasele straturi ale civilizației, un material evaluat prost, de cele mai multe ori acoperit de întunericul anonimatului colectiv. Existînd o rețea densă de fire încurcate, de cele mai multe ori se recurge la intuiție. În anumite situații speciale, străfulgerările intuiției sînt, bineînțeles, puternice. În ciuda acestor promisiuni, există un risc major, mereu prezent, de care n-au scăpat acele binecunoscute tentative din domeniul esteticului și al vieții formelor, a căror ambiție era aceeași: scrutarea dezordonată a timpului și a spațiului, falsele
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
integrismul islamic sau evanghelismul țărilor din America latină și din Africa au puțin de-a face cu elementul religios așa cum se prezenta el în anii 1960. Expresia jurnalistică "lumea modei, a finanțelor, a sportului etc." este inexactă, dar ea corespunde unei intuiții juste. Ea este inexactă pentru că aceste lumi, în mod sigur, nu sunt nici ele exacte: ele sunt într-o relație strânsă unele cu altele. Dar această expresie este corectă, așezând reflexele strălucitoare ale lumilor "construite" în oglinda unei omeniri coprezentă
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
să răspundă la întrebarea " Ce este omul?", fac, într-un fel sau altul, antropologie. O listă lungă de gânditori, de la Kant la Todorov, pot avea idei asupra acestei probleme fără să fi "făcut teren" niciodată. Având în vedere erudiția și intuițiile sale fulgerătoare, Marcel Mauss, care nu era un om de teren, a exercitat și exercită încă o influență durabilă asupra ideilor antropologiei. Știind ce grad de minuțiozitate trebuie atins pentru a obține observații valabile, el era chiar un foarte bun
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
s-a născut și a crescut odată cu copiii mei, Tudor și Mara, cărora le sunt recunoscătoare că au acceptat să împartă cu acest proiect timpul și atenția primite din partea mea. Nu în ultimul rând îi mulțumesc soțului meu Cosmin, pentru intuițiile valoroase legate de text, pentru lectura atentă și ideile cu care a contribuit la conceperea și redactarea textului, precum și pentru sprijinul și încurajarea oferite în momentele dificile. Capitolul 1 TĂLMĂCEL ȘI LUDOȘ cele două comunități rurale studiate 1. ASPECTE PRELIMINARE
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
încă necunoscuți. A înlesnit debutul lui Ștefan Petică. Îl descoperă și îl susține pe Ștefan Luchian; i-a încurajat pe Th. Pallady, Camil Ressu, N. Dărăscu, Iosif Iser. Judecățile somptuosului libertin s-au bazat pe bun gust și pe o intuiție aproape impecabilă. Opera lui înseamnă mai ales climatul de elevație pe care a știut să-l creeze. Împreună cu alții, a pus la cale prima expoziție a artiștilor independenți (1896) și, peste doi ani, expoziția internațională a Societății de artă „Ileana
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285789_a_287118]
-
lor școlară, abaterile disciplinare etc. Cele 13 scale construite prin metode empirice sunt: Dominanță (Do), Capacitatea de statut (Cs), Sociabilitate (Sy), Independență (In), Empatie (Em), Responsabilitate (Re), Socializare (So), Toleranță (To), Realizare prin conformism (Ai), Eficiență intelectuală (Ie), Introspecție psihologică / Intuiție (Py), și Feminitate / Masculinitate (F / M). Patru dintre cele 20 de scale standard au fost construite prin metoda consistenței interne: Prezență socială (Sp), Acceptare de sine (Sa), Autocontrol (Sc), și Flexibilitate (Fx). Celelalte 3 scale, Impresie bună (Gi), Comunalitate (Cm
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
el un test preferat în condiții în care este necesară economie de timp , în timp ce administrarea e atât de simplă încât se poate învăța în doar o jumătate de oră. În orice caz, administrarea testului întreg cere calificare și o considerabilă intuiție psihologică. Testul Luscher complet arată mai mult decât reacțiile unui individ la situațiile existente și comportamentul său în punctul de răspuns efect, acesta indică de asemenea, atitudinea sa condiționată obișnuită, atitudinile sale conștiente, pulsiunile chiar subconștiente în domeniul emoțiilor, voinței
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
corectă, dar interpretarea percepției este greșită. De exemplu, pașii auziți pe podea, corect identificați, sunt pașii unui dușman. Subliniem faptul că uneori este dificil de deosebit interpretarea senzorială de percepția delirantă în care iluzia și interpretarea se desfășoară pe fundalul intuiției delirante. 3) Iluzii gustative și olfactive reprezintă perceperea unor senzații gustative și mirosuri altele decât cele normale. Ele se deosebesc greu unele de altele. 4) Iluzii interoceptive sau viscerale constă în perceperea eronată a funcționării unor organe sau aparate (destul de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
autorului, să aproximeze „modul în care se configurează sentimentul timpului în opera eminesciană” și „felul în care poetul își asumă propria condiție așezată sub semnul emblematic al temporalității”. Autorul utilizează cu ingeniozitate achizițiile exegezei eminesciene în interpretarea acestei teme, precum și intuiții proprii, dovedindu-se și aici un analist sagace în descifrarea structurilor, riguros în structurarea ecuațiilor de lectură. SCRIERI: Carte de vise, Târgu Mureș, 1994; Metamorfozele textului (Orientări în literatura română de azi), Târgu Mureș, 1996; Dimensiuni critice, Târgu Mureș, 1998
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285802_a_287131]
-
Vasile Voiculescu, la o "Nuntă", dar la una ce a avut loc pe o arcă a lui Noe ce navighează cu o întreagă lume: ideea lui Platon, erosul lui Plotin, îndoiala carteziană, pilduitoarea natură a lui Comenius, educația negativă rousseauistă, intuiția pestalozziană, darurile lui Fröbel, principiul suprem al lui Diesterweg, interesul multilateral al lui Herbart, experiența lui Dewey, mintea asimilatoare din teoria Mariei Montessori, educația funcțională a lui Claparède, idealismul activ al lui G. G. Antonescu, profesia-vocație a lui C. Narly
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
toate împrumuturile efectuate, s-a constituit o mare diversitate de sisteme de învățămînt potrivit trebuințelor și posibilităților fiecărei țări sub aspect didactic se realiza în fapt o uniformitate, acceptîndu-se, mai ales, teoria herbartiană a instrucției. Chiar acolo unde se prețuia intuiția de tip pestalozzian și conversația euristică, susținute cu atîta entuziasm de Diesterweg, învățămîntul avea prin excelență un caracter intelectualist și autoritar. Către sfîrșitul secolului însă, se manifestă o puternică reacție față de acest sistem de instrucție, în diverse țări apar așa-
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
remarcat reprezentanții neospiritualismului francez, integrați în curentul mai larg al "filosofiei vieții" EMILE BOUTROUX, JULES LACHELIER, F. RAVAISSON, HENRI BERGSON acesta din urmă bucurîndu-se de o deosebită popularitate în rîndul oamenilor de cultură de la începutul secolului XX. Conceptul bergsonian de "intuiție" apăra tocmai ideea de cunoaștere nemijlocită a lucrurilor, considerată ca fiind mai profundă decît cea realizată pe cale rațională: "Miezul învățăturii lui Bergson este că în esență existau două moduri de observare a realității de către om: unul e științific, simplificînd și
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
existau două moduri de observare a realității de către om: unul e științific, simplificînd și canalizînd curentul bogat și variat al realității spre a acționa asupra lui în scopuri umane practice; celălalt e rar, pătrunzător și subtil. Acesta din urmă e intuiția artiștilor (...). Artistul, văzînd cu ochi proaspeți, are o mare putere de a împărtăși" (4, p. 489). Se aștepta deci de la artă o mai adîncă pătrundere în cunoașterea realității; pe primul plan însă se punea sensibilizarea ființei umane prin provocarea emoției
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de a-i fi prins semnificația și de a fi stimulat manifestarea ei: Lucrul cu totul nou în epoca noastră este studiul psihologiei copilului și teoria educației care derivă de aici" (8, p. 74). Mai mult și de data aceasta intuiția ei anticipează o teză fundamentală a educației permanente se va încerca, în acest secol, ca unele din trăsăturile specifice copilăriei să se păstreze și la vîrsta maturității. Principalele critici formulate la adresa sistemului de educație al epocii vizau, îndeosebi, atitudinea față de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
mediul cărora trăiesc. Numai în felul acesta, prin experiență directă, prin sesizarea relației dintre încercare și efect se obțin cunoștințele autentice. Școala tradițională, limitîndu-se să comunice experiența altora, oferă informații, nu cunoștințe. Dewey respinge și practica instruirii întemeiată pe teoria intuiției. Potrivit acestei teorii aprecia el ar rezulta că semnificația este dată de însumarea senzațiilor primite de la obiectul perceput. În realitate, susținea Dewey, calitățile lucrurilor sînt sesizate și dobîndesc un înțeles numai prin activitate. Nu este suficient ca un copil să
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
un herbartian, ci, dimpotrivă, a criticat numeroase idei cu această orientare, Găvănescul a propus un plan de lecții care păstrează unele elemente ale "treptelor psihologice". Acesta cuprinde următoarele momente: 1. recapitularea lecției anterioare, 2. tranziția și anunțarea lecției noi, 3. intuiția, 4. tratarea, 5. corelația, 6. aplicația, 7. humanismul. Fiecare lecție urma să se încheie deci cu un "moment educativ" în care se valorificau pe planul formației morale noile cunoștințe transmise elevilor. Evident, cerința de a introduce în orice lecție un
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
un permanent contact cu aceste valori (adevăr, bine, frumos, dreptate, util, divin etc.) și, în sfîrșit, se dezvoltă capacitățile de creare a unor noi valori. Potrivit concepției acestui pedagog, receptarea valorilor culturale se realizează mai ales prin înțelegere (begreifen), prin intuiție simpatetică; cunoașterea rațională intervine numai în cazul științelor naturii, singurele preocupate să ajungă la explicarea lucrurilor și la formularea legilor. Plecînd de la conținutul valabil al spiritului obiectiv dat, educația are ca ultim țel dezlănțuirea în subiect a spiritului normativ, autonom
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Waldorf" . RUDOLF STEINER (1861-1925), provenit dintr-o familie protestantă, a manifestat de tînăr interes pentru ocultism, iar în 1901 a devenit membru al secției germane a Societății Teosofice, societate care susține putința cunoașterii nemijlocite a esenței lui Dumnezeu printr-o intuiție mistică, printr-o iluminare. Într-un timp relativ scurt publică mai multe lucrări filosofice prin care pune bazele "științei spirituale" (8). Separîndu-se de societatea teosofică, întemeiază, în 1913, Societatea Antropologică, o societate a unor inițiați care concepeau ființa umană ca
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
putea stabili precis condițiile de aplicare: ,,Cu toate că a trebuit să lucrez 16 ani într-o casă de copii, n-aș putea să spun că am ajuns la unele concluzii definitive, fapt pentru care vorbesc mai mult de niște ipoteze sau intuiții pe care le am", 2, p. 215). De altfel, multe din procedeele pe care le recomandă își datoresc succesul talentului său pedagogic excepțional (deși el pretinde că nu se poate vorbi de talent, ci numai de meșteșug 2, p. 135
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
românească, realizînd instrucția pe clase și lecții, să se desprindă totuși de sub dominația spiritului herbartian. Întemeindu-se pe tezele fundamentale ale pedagogiei culturii și fiind un spirit mai pozitiv decît Eduard Spranger, care prețuia cu precădere receptarea valorilor culturale prin "intuiția simpatetică" (18), profesorul Bârsănescu ajunge la ideea tipurilor de lecție. Acestea decurg din existența celor trei momente ale faptului de cultură, care devin scopuri în procesul educației: dezvoltarea capacităților de a recepta, de a trăi și crea valorile culturale. Care
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ferită de tendințele extreme atît de frecvente la unii dintre reprezentanții acestei orientări. În concepția lui Narly, actul autentic al instruirii urmează o cale euristică, ce se ghidează după patru principii, care devin și momente ale desfășurării procesului didactic: cercetarea, intuiția, integrarea și principiul social. Astfel, fiecare oră de curs înseamnă o nouă problemă, la a cărei rezolvare elevii lucrează împreună cu profesorul (cercetarea); activitatea se poate desfășura și pe grupe, organizate după interese și afinități. Rezolvarea problemei presupune, ca prim moment
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
social. Astfel, fiecare oră de curs înseamnă o nouă problemă, la a cărei rezolvare elevii lucrează împreună cu profesorul (cercetarea); activitatea se poate desfășura și pe grupe, organizate după interese și afinități. Rezolvarea problemei presupune, ca prim moment, contactul cu obiectul (intuiția). Cunoștințele dobîndite sînt orînduite apoi în sistemul lor de relații, în așa fel încît toate să alcătuiască o unitate (integrarea). În sfîrșit, pentru a se evita înstrăinarea copilului de viață, prin limitarea contactului său la ceea ce-i oferă programa școlară
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
care vrea să-l introducă direct în mediul culturii naționale și umanitare, îl depărtează de posibilitatea de a cunoaște realitatea prin propria experiență. Pe de altă parte, există un principiu pedagogic, pus în circulație de Comenius, Rousseau și Pestalozzi principiul intuiției care cere ca învățămîntul să se întemeieze pe contactul nemijlocit cu lucrurile. Regionalismul nu se reduce la studiul diferitelor obiecte de învățămînt potrivit principiului intuiției; se are în vedere studierea vieții regionale sub toate aspectele ei, pe bază de intuiție
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
altă parte, există un principiu pedagogic, pus în circulație de Comenius, Rousseau și Pestalozzi principiul intuiției care cere ca învățămîntul să se întemeieze pe contactul nemijlocit cu lucrurile. Regionalismul nu se reduce la studiul diferitelor obiecte de învățămînt potrivit principiului intuiției; se are în vedere studierea vieții regionale sub toate aspectele ei, pe bază de intuiție și experiență personală. Dacă dezvoltarea omului depinde de mediul în care trăiește, acesta trebuie cunoscut sub toate aspectele sale: geografic, istoric, social, economic, cultural. I. C
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]