7,407 matches
-
azi înainte suntem un popor ! Și iată, noi, o mână de intelectuali pe care împrejurările dureroase ne-au făcut să părăsim Transilvania și, apoi și România, veniți în Basarabia, ne-am simțit din ziua cea dintâi între frați. Cu bucurie, iubiții noștri frați moldoveni și-au deschis brațele pentru a ne primi la ei și a ne mângâia în nespusa noastră durere. Vom putea noi uita vreodată această dragoste frățească ? și vom putea mulțumi după cuviință lui Dumnezeu că, într-o
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
dacă tot scrie, dacă tot face un efort, măcar să scrie bine. Căci, în definitiv, efortul e cam același. În Bacăul său în care străzile se cheamă toate Sechelariu, în care stațiile de autobuz se cheamă Sechelariu, în care femeile de iubit se cheamă toate Sechelariu și cîinii vagabonzi se cheamă tot Sechelariu și stadioanele, sălile de cinema, clădirile poliției, spitalele, morga, parcurile, taxiurile, cișmelele, cerșetorii, bisericile tot, tot, tot se cheamă Sechelariu, după cum se numește marele primar al urbei, îți vine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
scrise de el și veți vedea ce roade vrednice veți culege. Când o să citiți din rândurile sale să vă puneți În locul lui ca să Înțelegeți ce-i suferința și ce reprezintă Dragostea și Mila. Nu degeaba a zis Domnul: „Să vă iubiți unii pe alții” și „Milă voiesc și nu jertfă” că Jertfă S-a dat El pentru noi toți. Dumnezeu știe cât de mare valoare are Mila și Dragostea. Acolo se găsește El, dragii mei, și fără dragoste și milă nu
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
vrednică de ascultat și de urmat. Sfântul Apostol Petru a rugat-o să lase un cuvânt de Învățătură folositor mântuirii lor, apostolilor, și tuturor urmașilor. Să ne fie ca o mângâiere din Sfânta ei Gură. Și atunci Preacurata a zis: „Iubiții mei fii, Dumnezeu este ca un Împărat, iar noi ca niște robi Lui și ca niște neguțători”. Și a spus pilda care urmează: „Era un Împărat mare și puternic și avea două slugi. Și s-a făcut târg mare Într-
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Până Domnul va veni Și pe cei ce au făcut bine Îi va lua Domnul cu Sine Iar la cei răi le va spune Să se adune toți din lume În Valea lui Iosafat Unde vor fi Judecați! Dar voi iubiților frați Nu sunteți Întunecați Să vă prindă fără știre Acea ziuă de venire! Dar, mare frică va fi, Când toate se vor prăbuși! Luna, stele or cădea Soarele se-ntuneca Și toate vor fi-ntristate Pentru c-am făcut păcate
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
droguri În Mexico City. CÎntărea o sută treizeci de kile, așa c-a-nceput să ia marfă ca să slăbească, Însă doar fața i s-a subțiat și rezultatul n-a fost o Îmbunătățire. Cam la fiecare lună Își angajează un iubit nou, Îi dă cămăși și costume și ceasuri și-apoi, cînd se satură Îi dă papucii. Lupita decartează ca să opereze la vedere, ca și cum ar ține o băcănie. Nu trebuie să-și facă griji cu ciripitorii, fiindcă orice gabor din Districtul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
fi sigur pînă cînd nu ești atît de aproape cît să-i poți atinge. Trăgătorii - cei mai mulți - sar În ochi. Era o vreme cînd Îmi creștea tensiunea de plăcere la vederea lui Ike. CÎnd ești pe marfă, dealerul e precum cel iubit pentru Îndrăgostit. Aștepți sunetul specific al pasului lui pe hol, felul lui aparte de a bate la ușă, scrutezi fețele care se apropie pe stradă. Vezi ca-ntr-o nălucire fiecare detaliu din Înfățișarea lui, ca și cum ar sta În ușă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
fiind, a fost numit preparator. De atunci, din anii războiului, nu a mai părăsit Iașul; a fost asistent și șef de lucrări, apoi medic primar, până în ultimele zile de viață. Rareori am întâlnit un om atât de apreciat și de iubit de către bolnavi și de mediile profesionale. Nu știu ce să extrag mai semnificativ din biografia docentului dr. Russu (pe care mi-a redactat-o fratele său, medic și profesor, celebrul Mircea Rusu). Sunt de reținut marii maeștri cu care s-a format
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
dinainte de 1990, nu chiar atât de molcomă. În perioada postdecembristă, de fapt până în 1992, când s-a expatriat, l-am întâlnit mai rar, de câteva ori în zona Pieței Romane, pe unde putea fi văzut la orele serii în compania iubitului său cocker scos la plimbare. Sunt multe amintirile despre Ov. S. Crohmălniceanu care mă asaltează. Mai întâi trebuie să spun însă câteva lucruri limpezi despre scrierile lui și despre rolul pe care l-a jucat acest critic în diferite momente
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
martor credibil, și nu un model. Intenția reiese clar din Dedicația (pentru copiii săi) care însoțește volumul Zile trăite: "Cui aș putea mai bine să închin această carte care cuprinde descrierea celor mai frumoși ani ai vieții mele decât vouă, iubiților mei copii, chemați a intra pe urma mea în vălmășagul lumii? Răscolindu-le filele, veți găsi aproape în fiecare rând întreg gândul și sufletul aceluia ce v-a încălzit de la leagăn cu dragostea sa. Fie ca povețele ce veți culege
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
copac îmi spune parcă o poveste din copilărie, atât e de mare farmecul locului de naștere și dragostea ce ne leagă de el". Același sentiment e mărturisit de N. Gane în ultima sa scrisoare, din 12 ianuarie 1916: "Fălticenii este iubitul meu oraș natal, plin de amintiri din copilărie, iar județul Suceava este unul din cele mai frumoase ale țării care mi-a inspirat odinioară multe din novelele mele". 1843. Începe învățătura cu ,,az, buche, vede, glagore" la cea dintâi școală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
tăceri așa de adânci, că fiecare nu-și auzea decât inima sa bătându-se, și ținu cu glas mișcat următoarea cuvântare: "Această adunare, menită pentru a fi legislativă, se găsește întrunită astăzi numai spre alegera domnului țârei. Nu mă îndoiesc, iubiții mei compatrioți, că fiecare din dv. Prețuiește cât de importantă este această-operație și în cât grad viitorul țărei se află legat cu rezultatul ei. Mai înainte de a păși la lucrare, eu rog pe milostivul Dumnezeu ca să ne lumineze și să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ar fi fost ei, cine știe ce ați fi astăzi voi și împreună cu voi, întreaga țară! ZILE TRĂITE (1903) Copiilor mei Cui aș putea mai bine să închin această carte care cuprinde descrierea celor mai frumoși ani ai vieței mele, decăt vouă, iubiților mei copii, chemați a intra pe urma mea în vălmășagul lumei? Rescolindu-i filele, veți găsi aproape în fiecare rănd întreg gândul și sufletul aceluia ce v-a încălzit de la leagăn cu dragostea sa. Fie ca povețile ce veți culege din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
lui sufletești. Un englez a zis odinioară: "De ce cunosc mai mult oamenii, de ce iubesc mai mult dobitoacele". Nu știu întrucât acest englez original era îndreptățit să-și plaseze astfel dragostele. Eu însă știu atâta că n-aș fi schimbat pe iubitul meu tovarăș de vânătoare pe mulți prietini de cei cu fața dulceagă, alifioși să-i legi la rană. El nu avea decât trei slăbiciuni: dragostea pentru mine, pentru vânat și pentru mâncare. Zic numai trei, fiindcă noi, regii creațiunei, avem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
discursuri ipocrite și să caute vorbind de răposat să se lustruiască pe sine, cum zice Eminescu; dar au curs în tăcere lacrimi adevărate din ochii copiilor mei, și, după ce ne-am îndeplinit cea din urmă datorie cătră acest credincios și iubit prietin al familiei, ne-am depărtat cu toții de la mormântul lui cu inima grea. Multă vreme după aceea au rămas vii în amintirea noastră ochii duioși și rugători a lui Milordachi care, simțind că se duce, parcă ne zicea: "dragi stăpâni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ponosul acesta căzut asupra noastră ăl datoram mai mult lui Iacob Negruzzi; el ne colora pe amândoi. Eram, nu e vorba, pârlit și eu de atâta umblare prin vânt și soare, de atâtea dealuri suite și văi scoborâte, d-apoi iubitul meu tovarăș mă întrecea cu mult; parcă era Negusul în persoană, descălecat proaspăt din Abisinia. Am vroit un moment să mă dau pe față, ca să mă spăl de această nedreaptă clasificare etnică, dar Negruzzi m-a oprit. Lasă-i, dragă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
târziu... Cel puțin În ceea ce privește vinul. Dar las mâhnirea, aducându-mi aminte că ne vom reîntâlni la anul, sper cu mai multă iubire de natură și de noi. Frumosul, simplul și românescul “La mulți ani!” să vă Întâlnească deopotrivă, pe domniile voastre, iubiți ascultători, pe voi, prietenii mei știuți și neștiuți de la Radio Iași. “Radiosfera”, 25 decembrie 1995, ora 9,30 CARTEA A TREIA 62. Un fel de sorcovă Suntem un vechi popor agrar, motiv pentru care noaptea dintre ani e Încadrată de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
când revenea acasă ostenit și stors de muncă. Noi, nepoții, ne adunam grămăjoară în jurul său, ne așeza pe genunchii săi trudiți de munca câmpului, ne cântărea pe fiecare din priviri și ne spunea de fiecare dată același lucru: „Țineți minte, iubiții lu’ tataia, voi să învățați, să învățați mult, să ajungeți oameni mari și să veniți doar în vizită aici, pentru că truda pământului este neostoită, iar pământurile noastre nu mai sunt ale noastre. Bunicul avea o carismă aparte, iar obrajii săi
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
fost capul, iar dumneata mâna care a ucis? — Admit că dacă eu aș fi pământul, iar În acest pământ s-ar arunca sămânță, ar rodi stricnină! ...PRIN 1905, FATA PROFESORULUI LOCUSTEANU, DIRECTOrul școlii de medicină veterinară, fu găsită Împușcată alături de iubitul ei, portarul școlii, În chiar locuința conjugală a aces tui țigan și fost proxenet, care, În scrisorile lăsate soției, profesorilor și elevilor din școală, Își cere iertare că s-a lăsat scos din minți de această fată cu care se
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de dragul unei cucoane frumoase din lumea mare și pe care am văzut-o apoi, ani de-a rândul, Încărunțind, dar tot frumoasă, deși dispe rarea ei de primă oră o făcuse să-și taie părul și să-l Îngroape odată cu iubitul ei, care vrusese s-o ieie neapărat de nevastă; pretenție absurdă, fiindcă tânărul, desigur talentat și frumușel, era sărac, iar cucoana, Între două vârste, era soție de fost și viitor ministru. (În general vorbind, și dintr-o amară experiență personală
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
disputat viața și inima deopotrivă, cum și ale tutu ror morților din familie, cum și ale ei proprii din tinerețea galantă. I-a Îngropat pe toți Olga: pe soțul zamparagiu și cartofor, pozând avantajos În fotografie; ca și pe Tode, iubitul din tinerețe, frumușel și cilibiu, cu mustața În furculiță, cum se spunea și cum mi-l arată fotografiile. Nu mai ostenea, frumoasa și iubeața de odinioară, cu poves tirea dragostelor ei, cu fotografiile martore Întinse toate pe masă și cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Parisul, cu turma docilă a femeilor din atelierele unde se fabrică plăceri; Berlinul, cu viziunile lui macabre și cu grețurile consecutive practicilor nenumite; dar parcă tot mai bine În Valahia noastră, cu bordeluri vesele și cu fete numai bune de iubit, cu domnii se rioși și cu băieții acestora. - Rozina și candela ei vestitoare a În du rării Celui Milostiv cu femeile păcătoase. - Despre cum duhul credinței religioase poate atinge aceste suflete păcătoase. - „Prostituatele sunt mai aproape de Dumnezeu decât femeile cumsecade
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
remarcabilă. Era o croitoreasă de lux și atât, iar tatăl ei trăia din veniturile unui restaurant frecventat În special de socialiști și mereu suspectat de poliție. Din acest motiv, familia lui Mircea Florian s-a opus căsăto riei celor doi iubiți - și de aici tristul deznodământ. Lu creția era prietenă cu doamna Motaș, soția profesorului universitar Constantin Motaș. Într-una din zile, doamna Motaș i-a relatat Lucreției că l-a văzut pe Mircea Florian la teatru cu o fată. Era
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
doamna Motaș, soția profesorului universitar Constantin Motaș. Într-una din zile, doamna Motaș i-a relatat Lucreției că l-a văzut pe Mircea Florian la teatru cu o fată. Era studenta Speranția, viitoarea lui soție. Lucreția s-a supărat pe iubitul ei și a decis să plece la Paris ca să-i dea timp lui Mircea să și lămurească poziția. Despărți rea lor pe peronul Gării de Nord a fost dramatică. Mircea i-a promis, plângând, că-i cumpără un pian, numai să nu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
-i spui multă sănătate de la mine“ (5 decembrie 1931) etc. Tincuța Teodorescu era soția stroeșteanului Nicolae C. TeodorescuNekera, un eminent Învă țător și publicist, prieten apropiat al lui Spiru Haret. La Întoarcerea sa În țară, Lucreția s-a Împăcat cu iubitul său, chiar dacă Mircea Florian se căsătorise Între timp. Rudele Îi reproșau: „Tu, care ești serioasă, mai umbli cu Mircea?“, dar Lucreția se justifica: „Ce, eu i l-am luat? Ea mi l-a luat mie! Mircea Îmi aparține!“ Destinul a
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]