9,547 matches
-
care în percheziția din 8 iulie 1942 s-a găsit material de propagandă legionară, pentru care a fost înaintat Curții Marțiale Cernăuți, în 27 iulie 1942 pentru material de propagandă legionară, deținere de armă fără autorizație, pentru că a delapidat de la moara Tibeni 60000 lei; a participat la rebeliunea legionară din ianuarie 1941 când a asasinat un evreu și a ofensat pe Mareșal. Alți doi legionari identificați în iulie 1942 că au participat la rebeliunea din ianuarie 1941: Burcă Toaderun tânăr de
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de recrutare, la instituțiile la care erau repartizați și de asemenea, absențele nemotivate au generat cele mai periculoase situații pentru evrei, întrucât cei găsiți vinovați suportau sancțiuni severe prevăzute de lege. În acest sens, ne-a reținut atenția situația de la moara comercială, din ziua de 19 mai 1942, în urma căreia doi evrei tinichigii au fost trimiși în judecată și ulterior au fost internați în lagărul de la Edineț. Administratorul morii comerciale Dorohoi, sublocotenent Suciu Traian, în luna mai 1942, a făcut solicitări
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
prevăzute de lege. În acest sens, ne-a reținut atenția situația de la moara comercială, din ziua de 19 mai 1942, în urma căreia doi evrei tinichigii au fost trimiși în judecată și ulterior au fost internați în lagărul de la Edineț. Administratorul morii comerciale Dorohoi, sublocotenent Suciu Traian, în luna mai 1942, a făcut solicitări zilnice pentru a-i fi repartizați evrei la lucru, motivând urgența lucrărilor. Cercul de recrutare Dorohoi înaintează Poliției un tabel cuprinzând numele a 44 de evrei, care, pentru
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
a făcut solicitări zilnice pentru a-i fi repartizați evrei la lucru, motivând urgența lucrărilor. Cercul de recrutare Dorohoi înaintează Poliției un tabel cuprinzând numele a 44 de evrei, care, pentru data de 19 mai erau repartizați să lucreze la moara comercială, având de lopătat grâu și de asemenea, doi tinichigii pentru repararea tablei. Pe 19 mai 1942, administrator sublocotenent Suciu Traian, șeful Manutanței Dorohoi, trimite Poliției un tabel cu numele a 28 de evrei care, pentru ziua de 19 mai
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
obștesc, dar aceștia au absentat și ca urmare, cere „aducerea obligatorie a evreilor pentru lucrări ce nu suferă amânare. Absențele evreilor sunt consemnate și de Regimentul 29 Infanterie, care, la 20 mai 1942, raportează Garnizoanei Dorohoi: „inspectând azi 19 mai moara Dorohoi am constatat că din 44 de evrei repartizați de Cercul de recrutare la lopătarea cantității de 77274 kg grâu erau la moară doar 13 evrei, iar 31 evrei absenți. Printre cei repartizați era și evreul de meserie tinichigiu, Pincu
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
și de Regimentul 29 Infanterie, care, la 20 mai 1942, raportează Garnizoanei Dorohoi: „inspectând azi 19 mai moara Dorohoi am constatat că din 44 de evrei repartizați de Cercul de recrutare la lopătarea cantității de 77274 kg grâu erau la moară doar 13 evrei, iar 31 evrei absenți. Printre cei repartizați era și evreul de meserie tinichigiu, Pincu Tinichigiu, necesar pentru repararea acoperișului de la silozul morii, însă acest evreu s-a prezentat la moară și a adus o dovadă din care
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
evrei repartizați de Cercul de recrutare la lopătarea cantității de 77274 kg grâu erau la moară doar 13 evrei, iar 31 evrei absenți. Printre cei repartizați era și evreul de meserie tinichigiu, Pincu Tinichigiu, necesar pentru repararea acoperișului de la silozul morii, însă acest evreu s-a prezentat la moară și a adus o dovadă din care rezultă că este scutit de muncă de folos obștesc de către Camera de Agricultură. Lucrările de reparare nefiind terminate, nu înțelegem cum acest evreu a fost
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
cantității de 77274 kg grâu erau la moară doar 13 evrei, iar 31 evrei absenți. Printre cei repartizați era și evreul de meserie tinichigiu, Pincu Tinichigiu, necesar pentru repararea acoperișului de la silozul morii, însă acest evreu s-a prezentat la moară și a adus o dovadă din care rezultă că este scutit de muncă de folos obștesc de către Camera de Agricultură. Lucrările de reparare nefiind terminate, nu înțelegem cum acest evreu a fost scutit mai ales că după terminarea reparațiilor la
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
și a adus o dovadă din care rezultă că este scutit de muncă de folos obștesc de către Camera de Agricultură. Lucrările de reparare nefiind terminate, nu înțelegem cum acest evreu a fost scutit mai ales că după terminarea reparațiilor la moară urmează a se face reparațiile cazarmei. Dați ordin ca toți evreii repartizați să fie trimiși la muncă zilnic, inclusiv tinichigiul. În consecință, cpt.I.Bălușescu, comandantul Garnizoanei Dorohoi, cu adresa nr.303 din 22 mai 1942, trimite Poliției Dorohoi raportul
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Marțială, atât pe evreii care se sustrag de la muncă, cât și pe agenții de poliție. Averea statului expusă ploii se strică și suntem răspunzători în fața legii. Poliția este rugată să-i predea pe tabel și proces-verbal șefului de gardă de la moară, care va răspunde de prezența lor la muncă în care sens Regimentul 29 Infanterie va da consemnele respective. Cercul de recrutare va trimite la lucru pe cei doi tinichigii și le va face acte de dare în judecată că au
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
dare în judecată pentru cei care vor mai lipsi, îi va pune sub escortă și-i trimite la Cernăuți. În consecință, agenți de poliție cercetează motivul absentării celor 31 de evrei din data de 19 mai de la munca obligatorie, de la moara comercială. În raportul lor către comandantul Garnizoanei precizează că un evreu a decedat, trei erau internați în spitalul izraelit, șase au fost găsiți bolnavi în pat, iar 12 evrei erau plecați la muncă în detașamente, iar cei doi tinichigii sunt
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Arăturile de toamnă sefac cu greutăți din cauza secetei. Din 57000 ha pentru însămânțare au fost însămânțate 5260 ha miriște și 2640 ha ogoare. Grădinile de zarzavat sunt compromise. Cu toate greutățile nu sunt nemulțumiri. Industria - lipsesc întreprinderile mari. Sunt câteva mori, două fabrici de oale, o fabrică de săpun și lumânări. Situația producției este normală. Capital străin minoritar inexistent. În Dorohoi s-a resimțit lipsa meseriașilor croitori, cizmari, din cauză că majoritatea erau evrei și neavând brevete de meserii, atelierele lor au fost
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
angrosiști evrei și depozitari români, adică una dintre modalitățile de afaceri practicate de acești minoritari În afară de comerțul cu amănuntul. Ca prin farmec și de la Despărțământul I veniseră vești excelente transmise de comisarul-responsabil de cvartal, Rășcanu: „1) Lupu Cana (Moara de Aburi) 90 chille grâu și 7.000 ocale făină de grâu (o oca era egală cu aprox. 1,5 kg., n.n.), făina vândută rușilor; 2) Șimon Steinbergu, 30 chille popușoi ( la locuința sa); 3) Meir Suditu, 20 chille grâu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
județul Cahul, Russia”. a.b. Erau cereale supuse rechiziției la Huși sau nu erau?! Potrivit entuziastelor rapoarte ale celor doi comisari de Despărțiri pe care le-am publicat În episodul anterior, hambarele românilor gemeau de cerealele angrosiștilor evrei iar pe la morile acestora fuseseră depistate frumoase cantități de făină de grâu Însă, suficiența polițaiului a dat În neagră supărare atunci când a primit de la Prefectura Fălciu nervoasa adresă nr.4072/25 mai 1877: „Vă invit ca de urgență să vă Întruniți cu Delegatul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Romila (7 chile păpușoi); Mihai Romila (8 chile păpușoi); Iosip Romila (10 chile păpușoi); Ion Matei Romilă (10 chile păpușoi); Anton Roca (35 chile păpușoi); Nata Leibu (30 chile grâu); Anton Athomei (30 chile păpușoi); Ion Vintilă (15 chile păpușoi); Moara de Foc (6 chile grâu); Mihai Patraș (1 stog de fân); Gheorghe Mihai (5 chile păpușoi); Marin Pagu (7 chile păpușoi); Matei Buzilă (25 chile păpușoi); Ghețu Stoian Buzilă (30 chile păpușoi); Șmil Șaru (20 chile grâu) și Bercu Beroll
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
nou dar numai În urma unei adrese guvernamentale repetate semnată de Însuși I.C. Brătianu, ministrul de Interne. Tabelul Întocmit cuprindea numele deja enumerate mai sus plus unele noi precum: „Mihai Cotlan (3 chile de păpușoi); Ion Bărăscu (5 chile de păpușoi); Moara cu Abur Răești (50 chile grâu); Ștefan Râpanu (4 chile păpușoi); Anton Ardeleanu (4 chile păpușoi); Ion Blăniță )4 chile păpușoi); Ion Gheorghiu (4 chile păpușoi); Iancu Țenu (9 chile păpușoi); Dimitrie Munteanu (7 chile păpușoi); Adrian Șaraga (40 chile
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
trimiterea acestuia În exil, a permis noilor stăpâni instalarea În fostul Palat regal dar și În celelalte locații ale vechiului regim. O altă mare „grijă” a fost aceea a schimbării numelor străzilor, bulevardelor, aleilor, stradelelor, parcurilor, etc. dar și a morilor, preselor de ulei, daracelor și a cine mai știe ce alte „Întreprinderi” private ce fuseseră trecute În proprietatea statului fără nicio despăgubire, conform Legii 119/11 iunie 1948. În anul 1964, distanțarea comuniștilor români În frunte cu dictatorul Gheorghe Gheorghiu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
a reproduce toate schimbările operate de autoritățile acelor ani care, foarte precis, au primit și instrucțiunile necesare. La rubrica „Unități din industria locală”, cenzorul Radu Costache scrisese următoarele date: „Moara <<Filimon SÎrbu>> din com. Bogdănești se va numi Moara Bogdănești; Moara <<Nicolae Bălcescu>> din sat Tunsești, com. Bogdănești se va numi Moara Tunsești; Moara <<Ion Creangă>> din sat Rădești, com. Bogdănița se va numi Moara Rădești; Moara <<Ana Ipătescu>> din com. SÎrbi se va numi Moara SÎrbi” și acum o „bombă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
precis, au primit și instrucțiunile necesare. La rubrica „Unități din industria locală”, cenzorul Radu Costache scrisese următoarele date: „Moara <<Filimon SÎrbu>> din com. Bogdănești se va numi Moara Bogdănești; Moara <<Nicolae Bălcescu>> din sat Tunsești, com. Bogdănești se va numi Moara Tunsești; Moara <<Ion Creangă>> din sat Rădești, com. Bogdănița se va numi Moara Rădești; Moara <<Ana Ipătescu>> din com. SÎrbi se va numi Moara SÎrbi” și acum o „bombă” inutilă și perfect lămuritoare asupra capacităților intelectuale ale unor „cadre de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
primit și instrucțiunile necesare. La rubrica „Unități din industria locală”, cenzorul Radu Costache scrisese următoarele date: „Moara <<Filimon SÎrbu>> din com. Bogdănești se va numi Moara Bogdănești; Moara <<Nicolae Bălcescu>> din sat Tunsești, com. Bogdănești se va numi Moara Tunsești; Moara <<Ion Creangă>> din sat Rădești, com. Bogdănița se va numi Moara Rădești; Moara <<Ana Ipătescu>> din com. SÎrbi se va numi Moara SÎrbi” și acum o „bombă” inutilă și perfect lămuritoare asupra capacităților intelectuale ale unor „cadre de nădejde” de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Radu Costache scrisese următoarele date: „Moara <<Filimon SÎrbu>> din com. Bogdănești se va numi Moara Bogdănești; Moara <<Nicolae Bălcescu>> din sat Tunsești, com. Bogdănești se va numi Moara Tunsești; Moara <<Ion Creangă>> din sat Rădești, com. Bogdănița se va numi Moara Rădești; Moara <<Ana Ipătescu>> din com. SÎrbi se va numi Moara SÎrbi” și acum o „bombă” inutilă și perfect lămuritoare asupra capacităților intelectuale ale unor „cadre de nădejde” de atunci: „Moara <<Alexandru Vlahuță>> din com. Alexandru Vlahuță se va numi
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
scrisese următoarele date: „Moara <<Filimon SÎrbu>> din com. Bogdănești se va numi Moara Bogdănești; Moara <<Nicolae Bălcescu>> din sat Tunsești, com. Bogdănești se va numi Moara Tunsești; Moara <<Ion Creangă>> din sat Rădești, com. Bogdănița se va numi Moara Rădești; Moara <<Ana Ipătescu>> din com. SÎrbi se va numi Moara SÎrbi” și acum o „bombă” inutilă și perfect lămuritoare asupra capacităților intelectuale ale unor „cadre de nădejde” de atunci: „Moara <<Alexandru Vlahuță>> din com. Alexandru Vlahuță se va numi Moara Alexandru
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Rădești; Moara <<Ana Ipătescu>> din com. SÎrbi se va numi Moara SÎrbi” și acum o „bombă” inutilă și perfect lămuritoare asupra capacităților intelectuale ale unor „cadre de nădejde” de atunci: „Moara <<Alexandru Vlahuță>> din com. Alexandru Vlahuță se va numi Moara Alexandru Vlahuță”. y. Străzile cu nume de „eroi” și „militanți ai clasei muncitoare” Printr-o simplă ștersătură de radieră, străzile orașului Bârlad ce primiseră În ianuarie 1948 numele unor „eroi” (de fapt, niște nulități deoarece partidul comunist român nu a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Tolstoi (1828-1910, scriitor rus, n.n.) cu Bradului; Parcul V.I. Lenin (1870-1924, arhicunoscutul individ cu jumătate de creier a cărui mumie este expusă la Kremlin, n.n.) cu Grădina Publică”. z. Alte nume pentru școli și cămine culturale Pe lângă schimbările numelor străzilor, morilor și parcurilor, au fost schimbate și numele unor școli (atât din mediul urban cât și din cel rural) dar și al unor cămine culturale. După cum se va vedea mai jos, unele unități puteau foarte bine să rămână și cu numele
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
publica În presa vremii: „1) Aprobarea documentelor privind realizarea și exploatarea sistemului hidroenergetic și de navigație Porțile de Fier”; „4) Alimentarea cu energie electrică a zonelor Gura Humorului, Gura BÎrnarului, Vatra Dornei, Iacobeni, Orșova, Moldova Nouă, Orașul Nou - Reșița”; „16) Moara nouă din Medgidia”; 19) Construirea unei fabrici de pîine În orașul Botoșani”, etc. a.ș. Veni și luna februarie a anului 1968... ...când, orașul Vaslui a fost desemnat a fi reședința județului cu același nume. Odată cu acest eveniment, se va
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]