8,110 matches
-
thinking, o sinteză de platitudini binevoitoare scrise sau spuse de personaje istorice care au trecut pe aici, cât și o sumă de considerații adevărate privitoare la rolul jucat de junimiști și de elitele intelectuale ieșene din secolul XIX în consolidarea modernității românești. Din nefericire, realitatea este alta. Nu numai din perspectiva rolului jucat astăzi de cetatea noastră în ansamblul treburilor țării, total insignifiant și ingrat față de sacrificiul făcut acum un secol și jumătate, dar și din perspectiva a ceea ce mai este
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Erasmus veniți acolo, tocmai pe Cercul Polar, din toate colțurile Europei (ba chiar și din Australia și Canada), cei doi ieșeni au vorbit astfel despre țara lor: o scurtă descriere istorică și antropologică (dacii, romanii, identitatea bizantină, creștinism oriental și modernitate europeană, "insulă latină într-o mare slavă"), care răspunde la primul punct al prezentării, "Cine suntem"; apoi au făcut un simpatic colaj cu imagini și filmulețe de pe internet care să ofere răspuns întrebării " Cum ar arăta lumea fără România?". Și
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
colecție asupra civilizației Cucuteni - rod al deceniilor de activitate pe teren a școlii ieșene de arheologie, alcătuită în colaborare cu Fundația Mileniului III. Este un patrimoniu excepțional care dă seamă asupra rădăcinilor civilizației pe aceste meleaguri, dar și asupra memoriei modernității românești și constituie argumentul cultural și științific care face din acest muzeu unul de excepție șiun argument neprețuit în construcția dosarului nostru de candidatură. Ca profesionist în domeniu, aș remarca unicitatea reușită prin replicarea primului cabinet al rectorului universității, unde
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
și 24 decembrie, decizia Parlamentului care a definitivat, de jure, procesul construcției statului românesc modern. Totuși, semnarea de către Regatul României a Tratatelor de Pace de la Versailles (1919-1920) a însemnat nu numai recunoașterea internațională a unui stat național, împlinit după rigorile modernității, ci și un început de drum pe care politicienii timpului nu păreau a-l conștientiza ca atare. Rezultat al unui efort politic, ideologic și diplomatic de mai bine de șase decenii, Statul - Națiune românesc reprezenta perfecta adecvare dintre cerințele modernității
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
modernității, ci și un început de drum pe care politicienii timpului nu păreau a-l conștientiza ca atare. Rezultat al unui efort politic, ideologic și diplomatic de mai bine de șase decenii, Statul - Națiune românesc reprezenta perfecta adecvare dintre cerințele modernității politice ale timpului și aspirațiile legitime ale marii majorități a locuitorilor, pentru care identitatea națională românească a reprezentat catalizatorul fără ajutorul căruia unirea nu putea fi imaginată. Perfect legitimă, atâta timp cât genera coeziunea simbolică a unei acțiuni politice ce viza construirea
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
creații literare În care Își face prezența expresia artistică a unui spirit cu idei și concepții socotite a fi noi. De cele mai multe ori, acest spirit neagă tradiția, iar din acest punct de vedere, romantismul este curentul literar cu care Începe modernitatea. Atitudinea modernistă este prin definiție anticlasică, antiacademică, anticonservatoare si antitradițională. Modernismul se impune prin opera unor poeți din cea de doua jumatate a secolului al XIX-lea, printre ei numărându-se: Edgar Allan Poe, Charles Baudelaire, Arthur Rimbaud, Stephane Mallarme
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a format și el În spirit maiorescian, dar socotește că asimilarea formelor pot să creeze fondul. Criticul propune eliminarea decalajelor culturale și modernizarea literaturii pe principiul sincronismului. Aceasta Înseamnă acceptarea schimbului de valori, a elementelor menite să confere noutate și modernitate fenomenului literar. Termenul de „sincronism” provine din franceză; la randu-i, vine din grecescul „syn” (Împreuna) și „cronos”, definind noțional proprietatea unor fenomene de a se produce și manifesta simultan. La baza sincronismului lovinescian stă teoria mutației valorilor estetice; odată cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de Împăratul Roș, drept răsplată pentru omenia sa. Prin ei, Harap Alb constată ciudățeniile firii omenești, are prilejul să cunoască psihologia umană. Concluzii In „Povestea lui Harap Alb” Creangă a retopit structuri epice tradiționale, Într-un stil individualizat, purtând amprenta modernității. De inspirație folclorică sunt: tema (triumful binelui asupra răului) și motivele (călătoria, pețitul, muncile, proba focului, Încercarea puterii, izbânda mezinului, căsătoria), personajele (Craiul, Verde Împărat, Împăratul Roș, fata acestuia, Spânul, Harap Alb), ajutoarele eroului (Gerilă, Setilă, Ochilă, Flămânzilă, Păsări-Lăți-Lungilă, Sfanta
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
traiectoriile existenței personajelor sale. Deși naratorul pare a nu se implica În acțiune, el face mai mult decât atât, comentează permanent evenimentele, ceea ce a și determinat observația că autorul Își prelungește mijloacele criticii În literatură. O tehnică ce ține de modernitatea romanului constă În introducerea În narațiune a unor secvențe tipice genului dramatic, cum este aceea a jocului de cărți de la căpătâiul lui moș Costache, În timpul agoniei sale. Prin intermediul monologului interior, sunt evidențiate gândurile personajelor prezente, fiecare este preocupat de o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Otiliei” este un roman realist balzacian, obiectiv. Naratorul prezintă viața societății bucureștene de la Începutul secolului al XX-lea, folosind procedee specifice ca realizarea de tipologii, tehnica detaliului, a focalizării, motivul paternității, veridicitatea, depășind Însă modelul realismului clasic, prin elementele de modernitate (spiritul critic și polemic, ambiguitatea personajelor, reflectarea complexă etc). G. CĂLINESCU - PROZATOR CREATOR DE CARACTERE G. Călinescu reprezintă pentru literatura română un reper fundamental. Personalitatea lui se impune printr-o multilaterală preocupare, dacă avem În vedere că este deopotrivă poet
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cu forme arhaice păstrate la Laponii și Finii de aici"150. Influența muzicii moderne și a noilor curente începe să se facă simțită odată ce Finlanda și-a câștigat independența și a început să intre în contact cu Occidentul. Nota de modernitate în muzică este adusă de Weino Raitio și Aarre Mericanto. Din generația secolului XX fac parte Uuno Klami și Luhlo Ranta, începându-și studiile "sub egida modernismului celui mai ascuțit"151. Referitor la Klami se face mențiunea că este printre
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
fie învelișul unei existențe morale, demne. Dacă decorația sau ornamentul domină ansamblul, construcția nu se află într-o relație convenabilă cu mediul"235. Creația arhitecturală trebuie să fie astfel în deplină armonie cu natura, să realizeze o relație cu aceasta. Modernitatea operei lui Alvar Aalto reprezintă sursa după care se orientează școlile de arhitectură ale zilelor noastre, nivelul mediu ridicat din Finlanda fiind pus tot pe seama personalității lui Aalto 236. Următorul capitol este rezervat Teatrului. În Carnet de lucru: zece zile
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
determină să o încadreze "între garaj și clădire industrială"260. Horia Stancu menționează că această schimbare arhitecturală a orașului i se datorează lui Saarinen, cu un stil mai clasic, sobru, și lui Alvar Aalto, care a adus o notă de modernitate. Vizitând muzeul de artă al orașului, Horia Stancu face câteva observații cu privire la arta finlandeză. În ceea ce privește pictura, el nu a fost neaparat impresionat de lucrările pe care le-a văzut, considerând că redarea corpurilor umane s-a realizat cu o oarecare
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
culturi populare în literatura română contemporană, în vol. Temelii folclorice și orizont european în literatura română, Editura Academiei RSR, București, 1971, articol reluat în vol. Oprișan, I. Redescoperirea culturii populare, Editura Vestala, București, 2008, p. 143-162 Ornea, Z., Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea, Editura Eminescu, București, 1980 Papadima, Ovidiu, Peisajul interior în poezia lui V. Voiculescu, în „Gândirea", an. XII—XXII, 1943, nr. 7, august— septembrie Papadima, Ovidiu, Scriitorii și înțelesurile vieții, Editura Minerva, București, 1971 Papadima, Ovidiu, Cu
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
ceea ce este social. Considerate a fi consecințe ale procesului extins al informatizării, atât democratizarea radicală, cât și fragmentarea culturală ar avea loc pe fondul unui proces de disipare a puterii de apel a structurilor autorităților dominante în fazele timpurii ale modernității. Analizând schimbarea culturală pe fondul interacțiunii interpersonale de reprezentare a organizării activităților sociale, Chaney ia în considerare impactul noilor tehnologii în crearea mediilor și relațiilor virtuale care duc la stabilirea noilor forme de comerț și entertaiment cu implicații directe în
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
cotidianitatea devine o matcă paradigmatică a reflecției culturale, implicând probleme legate de performativitatea raționalității, de etica intersubiectivă și de structurarea ideologică a conștiinței vieții de zi cu zi. Descrierea și analiza legăturii intime a istoriei teoretizării "vieții cotidiene" cu dinamica modernității și a postmodernității sunt încărcate de contradicții reflexive cu privire la capacitatea indivizilor de a se adapta la noile situații ale provocării existențiale și la complexitatea variabilității istorice și interculturale. Este posibil ca depășirea acestor contradicții să se poată realiza prin cercetarea
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
joc ale cărui forme, pattern-uri și roluri se dezvoltă în funcție de influența perioadelor și a contextelor sociale, Bourriaud își propune să înțeleagă manifestarea tipurilor de comportament artistic și a gândirii care proiectează planurile culturale. Astfel, identificând două versiuni dominante ale modernității, una a raționalității instrumentale și teleologice iar alta a emancipării iraționale și mesianice, autorul francez consideră că arta împrumută câte ceva din fiecare, însă denunță ideologia și melancolia, modelând din date concrete, și nu ideale, posibile moduri de viață și acțiune
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
și fragmentare, mai curând decât prin omogenitate 85. Punând în discuție termenul de Kulturkritik, Francis Mulhern sesizează anumite afinități problematice cu disciplina studiilor culturale, respectiv împărtășirea anumitor narațiuni standard, în virtutea aplicării unor pattern-uri ale dorinței lor etico-politice, de la tratarea modernității ca degenerare, ca valorizare a maselor, ca hiperactivitate paradoxală a forțelor inerte din perspectiva "revoltei" multitudinii "pasive", ca decădere sau contaminare a tradiționalului, respectiv a valorilor unor minorități, și ca dezintegrare avansată a iluminismului înalt și vulgar 86. Francis Mulhern
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
inovative sunt comentariul și critica 101. Plecând de la premisa că experiența umană e din ce în ce mai vizuală și mai vizualizată ca oricând, s-a pus atât problema apariției unor noi mijloace de interpretare, cât și a rescrierii explicațiilor istorice despre modernism și modernitate, pentru a identifica momentele "turnurii vizuale". În aceste circumstanțe, cultura vizuală ar putea fi percepută ca fiind acel gen de tactică prin care sunt studiate genealogia, definiția și funcțiile vieții cotidiene postmoderne. Tendința de a se înlocui modelul textual al
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
imagine logică a faptelor este un gând". Pe direcția teoretizării vederii ca practică socială, Jenks amintește de poziția lui Richard Rorty care preciza că reprezentările mentale ar fi reflecții ale realității externe. Teoriile empirice ale cunoașterii ar fi marcat epoca modernității prin descrierea unei "deschideri a viziunii", în măsura în care "observația" a devenit o metaforă constitutivă cercetării sociale și culturale, iar vocabularul extins al "vizualității" a devenit un instrument important în înțelegerea practicilor comunității umane. În pofida perspectivei clasice, care privilegia o viziune mecanică
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
transcendență și noile practici artistice, ce nu mai sunt legate de specificitatea mediului, narând despre contingență, insuficiență și lipsa transcendenței. Hal Foster, care în prezent predă cursuri de artă și critică modernistă și contemporană, precum și în cadrul programelor de Media și modernitate și Studii culturale europene la Universitatea din Princeton (New Jersey), a scris și continuă să scrie în mod regulat pentru Londra Review of Books, Los Angeles Times Book Review, October și New Left Review. În 1983, Foster a editat The
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Sol LeWitt). Cu toate acestea, rămâne încă deschisă întrebarea cu privire la relevanța istorică a încercării de a depăși trauma rupturii dintre arta modernistă și noile mișcări sociale care au demarcat sfârșitul anilor '60 ca orizont al oportunității de a revizita proiectul modernității din perspectiva proiecțiilor postmodernității 164. Relevanța artei conceptuale poate fi constatată și sub forma încercărilor de a rescrie critic istoria acestei mișcări. Astfel, Thomas Crow concepe o trecere în revistă a unor poziții cheie cu privire la reconstituirea istorică a fenomenului artei
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
este luat în considerare cel de-al doilea înțeles al studiilor vizuale, respectiv relevanța practică a teoriilor care le subîntind. • Referitor la cea dintâi (ipo)teză, ceea ce este în primul rând de precizat este faptul că, spre deosebire de scrierile canonice ale modernității estetice, care apar sub forma unor tratate filosofice întrebuințate ca repere în aprecieri generale cu privire la anumite forme particulare de artă, textele non-canonice apar fie sub forma scrierilor artiștilor (statements), fie sub forma unor interviuri cu artiștii, fie sub forma scrierilor
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
și receptare a producțiilor culturii contemporane de masă și de nișă, ci și un rezultat al proceselor istorice care au restructurat practica și discursul artelor vizuale. Astfel, în acord cu această idee, potrivit lui Graeme Sullivan, apariția practicilor vizuale artistice în modernitate a fost caracterizată de patru condiții istorice 245. Prima condiție a fost viziunea critică a artiștilor care au continuat să chestioneze problematica vieții cotidiene, dizlocând percepțiile comune; cea de-a doua condiție a fost acțiunea reflexivă a artiștilor și teoreticienilor
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Cultural Turn, MIT Press, 2006. Doherty Claire (ed.), Contemporary Art from Studio to Situation, Black Dog Publishing, Londra, 2004. During Simon (ed.), The Cultural Studies Reader, Routledge, Londra și New York, 1993. Duve Thierry de, În numele artei: pentru o arheologie a modernității, trad. de Virgil Mleșniță, Editura Idea Design & Print, Cluj, 2001. Elkins James, Visual Studies: A Skeptical Introduction, Routledge, Londra și New York, 2003. Elkins James, What Happened to Art Criticism?, Princkly Paradigm Press, Chicago, 2003. Evans Jessica, Hall Stuart, Visual Culture
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]