8,529 matches
-
că ‘’spre deosebire de 1. COMUNICAREA - FUNCȚIE VITALĂ A ORGANIZAȚIEI PUBLICE vin, informația nu câștigă în calitate dacă se învechește ‘’ ; jurnaliștii estimează zilnic acea « newswothiness »(valoare de informatie) a evenimentelor. Este greu să se comunice anumite evenimente, de exemplu descoperirea unei noi molecule chimice. De aceea, este nevoie ca anumite persoane să se ocupe de prelucrarea acestor informații, astfel încât un număr cât mai mare de oameni să poată află. Acesta este rolul profesorilor și al ziariștilor: ei prezintă informațiile și le structurează dând
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
spre deosebire de 1. COMUNICAREA - FUNCȚIE VITALĂ A ORGANIZAȚIEI PUBLICE 27 vin, informația nu câștigă în calitate dacă se învechește ‘’ ; jurnaliștii estimează zilnic acea « newswothiness »(valoare de informatie) a evenimentelor. Este greu să se comunice anumite evenimente, de exemplu descoperirea unei noi molecule chimice. De aceea, este nevoie ca anumite persoane să se ocupe de prelucrarea acestor informații, astfel încât un număr cât mai mare de oameni să poată află. Acesta este rolul profesorilor și al ziariștilor: ei prezintă informațiile și le structurează dând
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
fel cea de a fi HMC diferit, iar șansa de a fi haploidentic este de 50%. Antigenele HMC prezintă fragmentele peptidice rezultate din degradarea agenților patogeni pătrunși în organism către limfocitele T care vor recunoaște fie aceste fragmente, fie determinanții moleculei HMC care înconjoară fragmentele. Apare o reacție imună mediată celular prin limfocitele T în care intervine „recunoașterea” asociativă la care antigenele HMC participă ca elemente restrictive. Antigenele HMC intervin în inițierea și amplificarea reacției imune de răspuns celular sau umoral
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
colagenizarea nu este factorul unic pentru dezvoltarea bolii varicoase, varicele putând fi dezvoltate și în alt context patogenic (Elsharawy et al, 2007), sau prin posibilitatea existenței unor diferențe segmentare, deși cantitatea totală, absolută, este crescută (Travers et al., 1996). Laminina, moleculă glicoproteică de adeziune prezentă în matricea extracelulară amorfă a țesutului conjunctiv, este recent introdusă în sfera de interes a bolii varicoase (Kirsch et al., 2000, Aunapuu, Arend, 2005, Sansilvestri-Morel et al., 2007), evaluarea profilului său contribuind la înțelegerea modificărilor structurale
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
există posibilitatea ca cele trei lanțuri α să fie identice sau diferite (Hulmes, 2002). De regulă, într-un fascicul de fibre de colagen se găsește același tip de fibrile, dar există și unele excepții. Există, de asemenea, și posibilitatea ca moleculele de colagen să nu se organizeze în fibrile. Există încă o serie de controverse asupra colagenului prezent în venele varicoase, posibil explicabile prin rezultatele dependente de regiunea de venă eșantionată (analizată). Datele contradictorii din literatură, referitoare la creșterea, menținerea normală
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
al., 2000, Porto et al., 1998, Khan et al., 2000). Colagenul de tip IV este definit ca și colagen nefibrilar: nu formează fibre și nu prezintă periodicitate de 67 nm, deoarece, în procesul de sinteză, propeptidele nu sunt eliminate din molecula de procolagen (Hulmes, 2002, Lullmann Rauch, 2008, Perumal et al., 2008). Lungimea moleculei de procolagen este, în acest caz, 390 nm. Datorită modului de asamblare este încadrat în domeniul nefibrilar al familiei colagenice, dar greutatea moleculară este similară cu tipurile
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
IV este definit ca și colagen nefibrilar: nu formează fibre și nu prezintă periodicitate de 67 nm, deoarece, în procesul de sinteză, propeptidele nu sunt eliminate din molecula de procolagen (Hulmes, 2002, Lullmann Rauch, 2008, Perumal et al., 2008). Lungimea moleculei de procolagen este, în acest caz, 390 nm. Datorită modului de asamblare este încadrat în domeniul nefibrilar al familiei colagenice, dar greutatea moleculară este similară cu tipurile de colagen din primul domeniu. Prin structura sa, conținând secvențe nonhelicoidale frecvente, realizează
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
în acest caz, 390 nm. Datorită modului de asamblare este încadrat în domeniul nefibrilar al familiei colagenice, dar greutatea moleculară este similară cu tipurile de colagen din primul domeniu. Prin structura sa, conținând secvențe nonhelicoidale frecvente, realizează o rețea de molecule de procolagen organizate compact pentru a construi un suport pentru membranele bazale; are, concomitent, și funcție de filtrare. Astfel, este forma specializată caracteristică membranelor bazale, unde formează o rețea stabilă de polimeri - este vorba de lamina densa. Lanțurile polipeptidice specifice acestui
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
al., 2007). Cercetarea asupra structurilor vasculare a beneficiat în mod incontestabil de dezvoltarea tehnicilor imunohistochimice. Există o gamă largă de markeri endoteliali (factorul VIII (von Willebrand), CD31 (PECAM-1), CD34, CD105, Tie (Liekens et al., 2001), precum și anticorpi care pot evidenția molecule implicate în fiziologia și fiziopatologia circulației - de exemplu oxidul nitric (NO) care contribuie la homeostazia vasculară, prin vasodilatație, inhibarea proliferării și contracției musculaturii netede, a agregării plachetare și a adeziunii leucocitare la endoteliu (Dessy, Ferron, 2004), dar aceștia nu au
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
determină un important răspuns angiogenic (Khosravi Shahi, Fernández Pineda, 2008). Gena VEGF produce 5 tipuri de ARNm care codifică variante VEGF diferite prin greutatea moleculară și proprietățile biologice (Neufeld et al., 1999). Familia VEGF (Shinkaruk et al., 2003) include 5 molecule distincte cu structură de glicoproteină homodimerică: VEGF-A, -B, -C, -D, și PLGD, alături de receptorii tirozin-kinazici specifici: VEGFR 1, R2 și R3 efectul biologic al VEGF fiind mediat prin activarea acestor receptori, localizați la nivel endotelial (de Vries et al
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
caspaze specifice care induc apoptoza prin legarea ligandului de suprafața celulelor (Wallach et al., 1999). Familia moleculară Bcl-2 include membri care, promovând supraviețuirea celulară, sunt considerați anti-apoptotici (Bcl-2, Bcl-XL), alături de membri care coordonează moartea celulară, având status pro-apoptotic (Bax, Bak). Molecula Bax, identificată inițial prin imunoprecipitare ca partener de legare pentru Bcl-2 (Oltvai et al., 1993), are un rol fiziologic în dezvoltarea embriologică, și este supraexprimată ca răspuns la prezența unor stimuli apoptotici. Apoptoza influențează dezvoltarea și remodelarea peretelui vascular, prin
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
diferențe semnificative statistic (p < 0,0001). 7.7.4. DISCUȚII Mastocitele produc, stochează și eliberează variate tipuri de compuși vasoactivi (histamină, triptază, noradrenalină, prostaciclină, tromboxan A, citokine), a căror prezență poate fi corelată, inclusiv prin capacitatea de a regla expresia moleculelor de adeziune celulară (Meng et al., 1995), cu modificările histologice din peretele venelor varicoase: îngroșarea intimei, fibroza mediei, scăderea cantității de mușchi neted și formarea de trombi (Yamada et al., 1996). Histamina crește permeabilitatea vasculară locală și proliferarea celulelor musculare
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
mastocitele au fost studiate inițial, în anii 90, în contextul leziunilor tegumentare din cadrul insuficienței venoase cronice. Sub raport patogenic, hipertensiunea venoasă produce extravazarea de fibrinogen și de hematii, care acționează ca mediatori puternici ai inflamației, determinând prin feedback pozitiv expresia moleculelor de adeziune și expresia unor factori de creștere (PDGF, VEGF), care determină activarea leucocitară. Fibroblastele, monocitele și mastocitele sunt recrutate la nivelul zonelor tegumentare corespondente teritoriilor varicoase, reglând reparația și remodelarea tisulară (Pappas et al., 1997). La nivelul tegumentelor gambei
CERCETĂRI HISTOLOGICE, HISTOCHIMICE ŞI ELECTRONOMICROSCOPICE ÎN VENELE VARICOASE by FLORIN COMŞA () [Corola-publishinghouse/Science/506_a_757]
-
molară molaritatea (m;M) Concentrația molară reprezintă numărul de moli dizolvați în 1000 cm3 soluție (un litru soluție). Molul reprezintă masa molară exprimată în grame. Aceasta se calculează prin însumarea maselor atomice ale elementelor componente, adunând, când este cazul, masa moleculelor de apă de cristalizare. Exemplu: MNaCl = ANa + ACl = 23 + 35,5 = 58,5 MCuSO 4 .5 H2O = ACu + AS + 4 AO + 5 (2 AH + AO) = 64 + 32 + 4 ⋅ !6 + 5 (2 x1 + 16) = 250 Numărul de moli dintr-o substanță
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
chimică la care participă substanța. pentru elemente : E = masa atomică / valență; pentru acizi : E = masa molară / numărul de protoni cedați în reacție; pentru baze : E = masa molară / numărul de protoni acceptați în reacție (de obicei, numărul de grupări -OH din moleculă); pentru săruri : E = masa molară / valența comună a ionilor sării; pentru săruri ce participă în reacții redox : E = masa molară / numărul de electroni cedați sau acceptați. Probleme: 1) Ce cantitate de permanganat de potasiu este necesară preparării a 300 ml
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
a nu se forma hidroxidul de magneziu. 5. Molibdatul de amoniu, (NH4)2MoO4, în mediu de acid azotic concentrat, precipită fosfomolibdatul de amoniu galben, cristalin, ]. Este o reacție specifică de control. Separarea și dozarea fracțiunilor proteice prin electroforeză Principiul metodei Moleculele proteice, în soluțiile lor coloidale, sunt încărcate cu sarcini electrice și sunt mobile într-un câmp electric. Fenomenul de migrare a particulelor spre poli, la trecerea unui curent electric, se numește electroforeză. Fracțiunile electropozitive vor migra spre polul negativ (catod
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
pe suprafața de separație a lichidului cu aerul. Se măsoară în dyn/cm. Tensiunea superficială a unui lichid reprezintă lucrul mecanic efectuat pentru mărirea suprafeței lichidului. Ea se exprimă în erg/cm2, numeric egală cu dyn/cm. Din cauza asimetriei vecinătăților moleculelor superficiale, rezultă forțe ce atrag aceste molecule spre interior, tinzând să reducă cât mai mult posibil suprafața lichidului. De aceea, lichidele în imponderabilitate și corpurile cerești au forme sferice, sfera având la volum egal, o arie mai mică decât orice
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
aerul. Se măsoară în dyn/cm. Tensiunea superficială a unui lichid reprezintă lucrul mecanic efectuat pentru mărirea suprafeței lichidului. Ea se exprimă în erg/cm2, numeric egală cu dyn/cm. Din cauza asimetriei vecinătăților moleculelor superficiale, rezultă forțe ce atrag aceste molecule spre interior, tinzând să reducă cât mai mult posibil suprafața lichidului. De aceea, lichidele în imponderabilitate și corpurile cerești au forme sferice, sfera având la volum egal, o arie mai mică decât orice alt corp geometric. Aceeași formă o adoptă
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
interior, tinzând să reducă cât mai mult posibil suprafața lichidului. De aceea, lichidele în imponderabilitate și corpurile cerești au forme sferice, sfera având la volum egal, o arie mai mică decât orice alt corp geometric. Aceeași formă o adoptă și moleculele de gaz ce se formează în interiorul lichidelor. Picăturile de ploaie ce cad liber au o formă elipsoidală datorită unui efect aerodinamic; în această formă, picătura de apă în cădere opune cea mai mică rezistență la trecerea prin aer. Atunci când un
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
la limita de separare a fazelor. Dintre fenomenele ce au loc la suprafața de separare dintre componente, foarte importante sunt cele care însoțesc modificările de concentrație ale componentelor. Fenomenele de sorbție se petrec la interfața dintre două componente. Atunci când pătrunderea moleculelor, ionilor, macromoleculelor are loc în întreaga masă a unei componente a sistemului, procesul se numește absorbție. Dacă o componentă se concentrează numai la suprafața de separare, procesul poartă numele de adsorbție. Acumularea la suprafața unei substanțe solide sau lichide a
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
spectrofotometrate la lungimea de undă de absorbție maximă. Calculul rezultatelor se face conform curbei etalon stabilită cu substanțe pure. Analiza calitativă Metode de identificare a aminoacizilor Metodele de identificare se bazează pe reacțiile date de aminoacizi datorită grupărilor funcționale din moleculă (carboxil, amino), precum și datorită naturii radicalului pe care sunt grefate aceste grupări funcționale. Separarea și identificarea cromatografică aminoacizilor Metoda permite identificarea aminoacizilor liberi și a celor rezultați la hidroliza proteinelor. Se folosește cromatografia pe hârtie, unidimensională (ascendentă, descendentă sau circulară
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
foarte mic și cele moleculare sau omogene. Solurile pot fi obținute prin două metode: a) prin dispersarea particulelor mari ale sistemelor eterogene în particule mai mici, de dimensiuni coloidale, proces ce duce la creșterea gradului de dispersie; b) prin condensarea moleculelor sau ionilor dintr-un sistem omogen până la formarea particulelor coloidale, prin scăderea gradului de dispersie al acelui sistem. Formarea solurilor prin condensare poate avea loc prin procedee fizice sau chimice. 1. Procedee fizice: metoda înlocuirii solventului Prepararea solului de parafină
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
domeniul galben roșu). Determinarea potențialului de membrană pentru soluțiile coloidale. Dializa unei soluții de gelatină Soluțiile coloidale obținute prin procedee fizice sau chimice conțin două tipuri de impurități: suspensii grosiere care se pot îndepărta prin filtrare; dispersii moleculare (ioni sau molecule) care în cantități mici stabilizează solul, dar excesul lor trebuie îndepărtat. Cea mai veche și folosită metodă pentru îndepărtarea dispersiilor moleculare este dializa, bazată pe folosirea unor membrane semipermeabile dializante, care rețin particulele coloidale dar permit trecerea ionilor sau moleculelor
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
molecule) care în cantități mici stabilizează solul, dar excesul lor trebuie îndepărtat. Cea mai veche și folosită metodă pentru îndepărtarea dispersiilor moleculare este dializa, bazată pe folosirea unor membrane semipermeabile dializante, care rețin particulele coloidale dar permit trecerea ionilor sau moleculelor. Drept membrane se pot folosi materiale naturale: pergament vegetal, bășici animale sau artificiale: membrane din colodiu, acetilceluloză, celofan etc. În urma procesului de dializă, concentrația electroliților în soluția coloidală (C1) scade ca urmare a migrării lor prin membrană într-un vas
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]
-
în HCl. Îmbibarea gelurilor Gelurile, în special cele formate din substanțe macromoleculare, cum sunt gelatina. agar-agarul etc., au proprietatea de a-și mări volumul prin absorbție de lichid. Fenomenul se numește îmbibare și se datorează vitezei mari cu care difuzează moleculele lichidului față de moleculele din gel. Ca urmare, lichidul pătrunde între macromoleculele flexibile, îndepărtându-le una de alta și gelul se umflă. Concomitent cu îmbibarea se produce și o dizolvare a gelului cu formarea unei soluții propriuzise; dizolvarea poate fi parțială
Chimie fizică şi coloidală by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/702_a_1313]