7,611 matches
-
și moarte presărau tot drumul ca niște mustrări tăcute, ca niște blesteme înăbușite. Casa bătrînească nu mai era decît ca o rană adîncă și tăcută. Numai ea a fost distrusă. Ceilalți au scăpat cu mici pagube și cu o spaimă nebună. Preotul a cîntat și s-a rugat cu lacrimi în ochi să înceteze urgia. Vuk și Marița plîngeau, iar Vuk jr., neînțelegînd mare lucru, s-a apucat și el să zbiere. Din solidaritate cu ai lui. Vecinii au pregătit masă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
l-a trîntit și l-a amețit. Doamne, putea să-i ... Se oprește holbat la fumul și praful înecăcios care se ridica pe locul unde a fost casa vecinilor. Vuk nu-și crede ochilor, apoi refuză să accepte realitatea. Aleargă nebun și nu simte că din picior sîngele curge țîșnind. Cade și întunericul îi învăluie întreaga ființă scufun dînd-o în abis. Vuk și-a revenit abia peste o zi. Era alb ca varul dar rana nu era gravă. Osul n-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
să încerce să mă calmeze. Chiar a reușit s-o facă, dar deodată ne-am dat seama că Mașenka nu era în casă. Mașenka, țipă soția, după care leșină! O ud cu apă țipînd și eu într-una: Mașenka, Mașenkaaa! Nebun, nu mai sînt stăpîn pe mine. Deschid ușa și uraganul o izbește de perete, rupînd-o. Cad și eu sub un val de apă. De acolo, o văd pe Mașenka sub o tufă de trandafiri din fața casei. Se repede spre ușă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
să schimbe, pentru a ajunge la Vaslui, iar de acolo va vedea ce mijloace de transport va avea pentru a ajunge la Pungești. Dar teoriea-i teorie. Practica s-a dovedit a fi altfel. Pe la Predeal, e cuprins de o sete nebună. Era seară, de-acum întuneric. În compartimentul trenului se aflau tot felul de călători. Lumina din compartiment era slabă, nu prea se vedea bine chipul oamenilor. La început nu îndrăznea să-și spună păsul, dar ulterior ne mai rezistând, a
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
acreli, exasperări, cinisme, suferințe disimulate și clovnerii tragice e a merge în răspăr cu firea și geniul său. Da, Caragiale e un om întreg, știe ce e tristețea, dezamăgirea, descumpănirea. Are pagini cutremurător patetice, după cum are pagini de un haz nebun și de o devastatoare savoare ludică. Dincolo însă de umorile lui schimbătoare, de suișurile și coborâșurile destinului și ale firii sale, trebuie, cred, să ne veselim, clipă de clipă, de veselia lui, de râsul lui genuin, de aplecarea lui spre
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
drepturile individului, pe 16 martie 1788, contele Odonel l-a luat cu forța de acasă, din locuința închiriată de el în casa cu nr. 891 și l-a internat în mod silnic în noul Spital general din Viena, ca fiind nebun, în pofida protestelor lui Balș256. Câteva luni mai târziu, la întrebarea Cancelariei Aulice referitoare la data reîntoarcerii lui Balș în serviciul său, pe 19 septembrie 1788, același conte Odonel raporta că, potrivit declarațiilor direcțiunii Spitalului, acesta ar fi nebun și că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
ca fiind nebun, în pofida protestelor lui Balș256. Câteva luni mai târziu, la întrebarea Cancelariei Aulice referitoare la data reîntoarcerii lui Balș în serviciul său, pe 19 septembrie 1788, același conte Odonel raporta că, potrivit declarațiilor direcțiunii Spitalului, acesta ar fi nebun și că nu ar fi nici o speranță de vindecare a sa257. Situația raportată a determinat autoritățile centrale vieneze să dispună sistarea indemnizației pentru chirie și diminuarea salariului lui Balș, de la 1.000, la 365 de florini, începând din decembrie 1788
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
compus din șaisprezece texte scrise în franceză între anii 1989 și 2000. Pornind de fiecare dată de la un fapt de actualitate, Lévi-Strauss abordează aici cîteva dintre marile dezbateri contemporane. Dar, fie că este vorba despre așa-numita epidemie a „vacii nebune”, despre forme de canibalism (alimentar sau terapeutic), despre prejudecăți rasiste, legate de practici ritualice (excizie sau circumcizie), etnologul ne îndeamnă să înțelegem faptele sociale ce se desfășoară sub ochii noștri evocînd opera lui Montaigne, unul dintre momentele fondatoare ale modernității
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
rezistent și care n-a putut fi izolat nici la ora actuală. Era prima dată cînd se repera la om o maladie degenerativă cauzată de un virus lent, însă boli ale animalelor precum scrapia (în engleză, scrapie) și boala vacii nebune, care a făcut recent ravagii în Marea Britanie, sînt foarte asemănătoare. Chiar la om, o altă afecțiune degenerativă a sistemului nervos, maladia Creutzfeldt-Jakob, există în stare sporadică în întreaga lume. Arătînd că, asemenea maladiei kuru, ea putea fi inoculată maimuțelor, Gajdusek
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
înainte. Pierzîndu-și funcția inițială, devenite inutile, aceste vechi mijloace, cu sistemul lor stînjenitor de tumescențe, umeziri, înroșiri și exalații mirositoare, s-ar fi atrofiat încetul cu încetul. Cultura ar fi modelat natura, și nu invers. Lecția de înțelepciune a vacilor nebune Pentru amerindieni și pentru majoritatea popoarelor rămase multă vreme fără scriere, timpul miturilor a fost cel cînd ființele umane și animalele nu erau cu adevărat distincte unele de altele și puteau comunica între ele. Să faci ca timpurile istorice să
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
alimentația carnivoră ca pe o formă de canibalism : de astă dată, auto canibalism, de vreme ce, potrivit acestei concepții, crezînd că îți mănînci aproapele, te mănînci de fapt pe tine însuți. Cu vreo trei ani în urmă, în legătură cu epidemia numită „a vacii nebune”, care nu era așa de actualitate cum a devenit astăzi, le explicam cititorilor cotidianului La Repubblica într-un articol („Siamo tutti cannibali”, vezi supra, pp. 163-174) că patologiile apropiate cărora omul le cădea uneori victimă - kuru în Noua Guinee, noi
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
erau scoase din catacombe pentru a fi măcinate. Legătura dintre alimentația carnată și un canibalism lărgit pînă la a i se da o conotație universală are așadar rădăcini foarte adînci în gîndire. Ea iese în prim-plan odată cu boala vacii nebune deoarece la teama de a nu contracta o boală mortală se adaugă oroarea pe care ne-o inspiră în mod tradițional caniba lismul, extins acum la bovine. Con di țio nați încă de mici copii, rămînem cu siguranță ființe carnivore
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
mai diverse încredințate specialiștilor în dresaj canin, recurgerea la maimuțe special pregătite pentru asistarea persoanelor cu grad ridicat de invaliditate și speranțele cărora le dau naștere delfinii. Transmutația din erbivore în carnivore este și ea profetică, o dovedește drama vacilor nebune, însă în acest caz lucrurile nu s-au petrecut așa cum prevăzuse Comte. Am transformat erbivore în carnivore, dar, în primul rînd, poate că această transformare nu e chiar atît de originală pe cît credem. S-a putut susține că rumegătoarele
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
nu numai lor, ci și nouă : oare nu conferindu-le un exces de animalitate (prin transformarea lor nu doar în carnivore, ci chiar în canibale) ne-am pre schimbat, desigur, fără voia noastră, „laboratoarele nutritive” în laboratoare ucigașe ? Boala vacii nebune n-a ajuns încă în toate țările. Italia, cred, a rămas pînă în prezent neatinsă. Poate că această epidemie va fi curînd uitată : fie că se va stinge de la sine, așa cum prezic savanții britanici, fie că se vor descoperi vaccinuri
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
putea hrăni o populație de două ori mai mare. Este de notat că, în societățile occidentale, consumul de carne tinde în mod spontan să scadă, ca și cum aceste societăți ar începe să-și schimbe regimul alimentar. În acest caz, epidemia vacii nebune, îndepărtîndu-i de carne pe cei care o consumă, nu ar face decît să accelereze o evoluție în curs. Ea i-ar adăuga doar o componentă mistică făcută din sentimentul difuz că specia noastră plătește pentru că a încălcat ordinea naturală. Agronomii
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
noastră plătește pentru că a încălcat ordinea naturală. Agronomii se vor ocupa de creșterea conținutului de proteine al plantelor alimentare, iar chimiștii de producerea în cantități industriale a unor proteine de sinteză. Însă chiar dacă encefalita spongiformă (denumirea savantă a bolii vacii nebune și a altor boli înrudite) se instalează în mod durabil, putem să pariem că pofta de carne nu va dispărea. Doar că satisfacerea ei va deveni o ocazie rară, costisitoare și plină de riscuri. (Japonia cunoaște o situație asemănătoare în
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
îndrepte către monotonie, evoluția umanității ar accentua contrastele, ba chiar ar crea unele noi, reinstaurînd domnia diversității. Punînd capăt unor obiceiuri milenare, aceasta este lecția de înțelepciune pe care poate că o vom învăța, într-o bună zi, de la vacile nebune. Întoarcerea unchiului dinspre mamă Aplicațiile industriale sau militare ale fizicii și chimiei moderne ne-au familiarizat cu noțiunile de masă sau de temperatură critică. Ele se raportează la niște praguri înainte sau dincolo de care materia manifestă proprietăți ce rămîneau ascunse
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
sine. Și aici a fost o evoluție ținând, până la un punct dincolo de care se pot pune ghilimele, de devenirea spirituală a omului. Sângele uman, vărsat de gladiatorii Romei, a fost Înlocuit de acela al cailor bizantini mânați Într’o cursă nebună și fără menajamente, ori al taurilor coridei. Și, Într’un târziu, renunțând și la doza de risc păstrată pentru sine, omul a „descoperit“ luptele de câini ori cocoși. Toate ca toate, dar ca să exacerbezi prin selecție porția de agresivitate a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nevoie. Și a Înzestrat pe unele cu mai puțină astfel de substanță, pe ciupercile zise comestibile, sacrificându-le, silindu-le astfel să plătească tributul Întregului neam ciupercesc către restul biosferei. Gata, dar nu Înainte de a strecura un pisicism: Dacă ciuperca nebună nu e cumva În cârdășie cu restul neamului ciupercesc furnizând, celorlalte dar și sieși, hoituri proaspete? Acelea ale necumpătaților... „Meridian“, 19 aprilie 2002, ora 12,45 52. Divin Nu sunt câtuși de puțin privilegiat, chiar dacă microfonul dă această aparență. Sunt
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
erau cărțile și universul acestora. Țin minte că aveam două permise de intrare, unul la biblioteca liceului nostru „Gheorghe Munteanu Murgoci”, celălalt la cea municipală „Panait Istrati”, la acestea plusând și tata prin permisul său de la depou. Aveam o poftă nebună de a citi, de a duce firul cuvintelor acolo unde nici nu bănuiau; era pe undeva comuniunea mea tacită cu lumea cuminte și așezată, extrem de educată și permisivă a literelor și a ceea ce descopeream în spatele acestora. De multe ori am
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
-nguste, De iarba de pe malul șanțului, De ploile repezi de vară. Mi-e dor de mirosul de fum primăvara. Mi-e dor de badea Ion, cu coasa pe umăr, De luna dintre sate mi-e dor, De seri cu lună nebună mi-e dor... Seara de vară-n Cârțișoara Seara, vara-n Cârțișoara O-ntâlnești pe Marioara Cu vreo treabă la fântână Ori cu oala după lapte, Ori cu două mere-n mână Bine coapte, Pentru noapte... Și primarul pe-nserate, Lasă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Ioan Jivi, de prin Mărginime, stabilit tot acolo la Cincinnatti, în Ohio. Mi-e dor, mi-e dor, dor disperat, de merii din grădină Sub care-ades, copil, am stat în seri cu lună plină. Și iar mi-e dor, dorul nebun, mi-e dor iar de frăgarul Sub care-adesea am ascultat cum tânguia cavalul. Mi-e pieptul plin de amintiri din lunca de pe Vale De când furiș mă strecuram să-i ies drăguții-n cale. De-atâta plâns mi-s ochii seci
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
și eu v-aștept, v-aștept... pe unde ați umblat?” Noi spășite ne întoarcem și pe o parte și pe alta căutând să recuperăm timpul pierdut, întârziind pe plajă până când soarele aproape se pierdea după Olimp. Ne-apucase o foame nebună. Ne-am dus la fata noastră de pe plajă care ne-a servit cu spaghete cu patru feluri de brânză după cum ne -a spus ea. Ziua următoare am hotărât să mergem dimineață la plajă să nu mai pierdem timpul cu altceva
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
citită și inteligentă, care a și ajuns stareță, și Fevronia, care se remarca prin firea ei originală, căci s-a fotografiat 29 spune Matei într-o scrisoare, ba avea și album 30, lucru pentru care i se spunea Jurăscioaia cea nebună 31. Însă tocmai aceasta îl atrăgea pe Mihai, căci de oameni cuminți și așezați, care nu-i spuneau nimic, era sătul de pe atunci, se pare. Îl atrăgeau ceilalți, de tipul Fevroniei, nu lipsită de darul povestirii și al fabuației. A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
într-ale băuturii și devenea argățos 10, ca după aceea să-i pară rău și să se simtă rușinat. Fevronia era și ea maică la Agafton, intrată în cin la 1828. Nu fără motiv, desigur, maicile o porecliseră Jurăscioaea cea nebună. Venea destul de des la Ipotești, iar în chilia sa păstra un album cu fotografiile familiei. Ea însăși se fotografiază în 1868 lucru nepermis în cin. Mihai o cultiva, căci îi era dragă. A murit la 90 de ani, schivnică la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]