7,693 matches
-
de cele patru labe) este frecvent utilizată de Kafka pentru care a scrie înseamnă a se așeza în poziția unui câine 610 care își face culcușul, a unui șobolan care își sapă vizuina, a unei cârtițe care scociorăște cu ghearele. Oaspetele limbii Kafka a spus că el este "oaspetele limbii germane"; aceasta înseamnă două lucruri în același timp și mai întâi raportul său totodată ambiguu și privilegiat cu germana. Să fii oaspete înseamnă să nu șezi, să nu fii decât în
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Kafka pentru care a scrie înseamnă a se așeza în poziția unui câine 610 care își face culcușul, a unui șobolan care își sapă vizuina, a unei cârtițe care scociorăște cu ghearele. Oaspetele limbii Kafka a spus că el este "oaspetele limbii germane"; aceasta înseamnă două lucruri în același timp și mai întâi raportul său totodată ambiguu și privilegiat cu germana. Să fii oaspete înseamnă să nu șezi, să nu fii decât în trecere și, prin urmare să întreții un raport
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
sapă vizuina, a unei cârtițe care scociorăște cu ghearele. Oaspetele limbii Kafka a spus că el este "oaspetele limbii germane"; aceasta înseamnă două lucruri în același timp și mai întâi raportul său totodată ambiguu și privilegiat cu germana. Să fii oaspete înseamnă să nu șezi, să nu fii decât în trecere și, prin urmare să întreții un raport de exterioritate cu unealta de comunicare. Rațiunile acestei excluderi sunt multiple dar una dintre ele este importantă, forța Erosului care este forță de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care părea să iasă din străfundurile ființei lui și care nu lăsa cuvintelor adevărata lor figură decât în prima clipă pentru a le bruia apoi rezonanța atât de tare încât te întrebai dacă ai auzit bine". Pentru că Gregor este un oaspete care în familia sa luase obiceiul de a închide întotdeauna ușa cu cheia "ca la hotel". Sentimentul de a scrie într-o limbă în care nu ești decât oaspete, nu o limbă familiară ci o limba care, deși primitoare nu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
încât te întrebai dacă ai auzit bine". Pentru că Gregor este un oaspete care în familia sa luase obiceiul de a închide întotdeauna ușa cu cheia "ca la hotel". Sentimentul de a scrie într-o limbă în care nu ești decât oaspete, nu o limbă familiară ci o limba care, deși primitoare nu poate decât să șteargă caracterul străin al celui care o folosește, permite să înțeleagă dubla mișcare care îl animă pe autor: pe de o parte, furia aceluia care abandonează
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
arlechin, amestec schizonfrenic prin care se exercită funcțiuni de limbaj foarte diferite și centre de putere distincte". Kafka a relevat fraza spirituală a dnei Klug (Jurnal, 6 ianuarie 1912): "Știți, eu vorbesc mai multe limbi, dar în idiș". Să fii oaspetele unei limbi înseamnă să accepți o sedentarizare, să-ți găsești locul tău, să locuiești un spațiu pe care eroii lui Kafka îl poftesc cu ardoare dar a cărui apropriere rămâne precară, dificilă și finalmente mai angoasantă (o vedem foarte bine
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
asupra neînțelegerilor binecunoscute, asupra lucrurilor care pot să spună un lucru, contrariul său și un alt lucru. Enunțiatorul poate să spună totul prin enunț. K. nu va ajunge niciodată la castel și nu va putea fi, cel mult decât un oaspete în trecere al satului, spațiu de semne cu semnificația suspendată, suspendată de sensul pe care Castelul, care ar putea să reprezinte limbajul însuși și fabricarea sa628, l-ar da sau l-ar concede. De unde necesitatea de a lua limbajul drept
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
nu poate să primească această tăcere. Civilizația ca proces de refulare se protejează de sirene și de zei, de Eros și de Thanatos, de această limbă în limbă care este absența ei însăși și forța ei distrugătoare. Kafka sau tăcerea oaspetelui, fiind mereu în această situație liminară, în acest prezent imobil între ceea ce nu mai este și ceea ce nu este încă, între nici afară nici înăuntru, ca și cum libertatea nu ar fi decât în spațiul intermediar, într-un joc asupra liminalului. Astfel
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
nu este încă, între nici afară nici înăuntru, ca și cum libertatea nu ar fi decât în spațiul intermediar, într-un joc asupra liminalului. Astfel pentru a conchide, să luăm acest mic text atât de exemplar pentru ezitarea contradictorie și ambivalentă a oaspetelui care ne dezvăluie secretul reticențelor sale, al temerilor sale și al sustragerilor sale, teama de a-și dezvălui secretul: Reîntoarcere "... Cine mă va întâmpina? Cine așteaptă în spatele ușii de la bucătărie? Fumul iese pe horn, se pregătește cafeaua pentru masa de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
valoare în Cartea ospitalității elemente de ospitalitate în fenomenul intertextualității, calificând epigraful drept invitat de onoare, plasat în capul mesei, citatul apropiat de referință și de mențiune, ca invitat de marcă, prezentat și anunțat cu toate titlurile, aluzia ca un oaspete anonim și prea familiar pentru a mai fi prezentat, traducerea care este primirea unui text într-o altă limbă și o altă cultură, după cum transpoziția este primirea unui gen într-un alt gen, uneori chiar într-o altă artă. La
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
a consacrat o carte frumoasă cu un titlu semnificativ, Încercarea Străinului 646, ridică problema a ceea ce, în ospitalitate este primit de către Celălalt. Istoria traducerii permite să distingem mai multe tipuri de primire și de poziție față de ceea ce este străin în oaspete 647. Într-o anumită epocă (până la sfârșitul secolului al XVIII-lea)648, era vorba mai puțin de a traduce și mai mult de a adapta la gustul receptorilor operele străine, adică de a proceda la naturalizarea cea mai completă posibilă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
fără mari constrângeri confruntarea față în față a eului și a existențelor sale651. Auto-ospitalitatea, adică ospitalitatea sinelui față de sine, nu este posibilă decât pentru că se dezvăluie o stranietate inerentă ființei, care îl face pe Baudrillard să spună că "Celălalt este oaspetele"652. Ospitalitatea celuilalt ca ospitalitate a sinelui față de sine interoghează la nesfârșit exterioritatea și dorința de identitate, a unei identități întotdeauna incomplete și care îl reclamă pe celălalt pentru a se desăvârși ca punct de perspectivă și punct de fugă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Termenul polinezian "mana" desemnează o forță naturală, reunind în același cuvânt, ideea de putere magică, calitate magică a unui lucru, ființă magică și mod de a acționa magic (nota trad.). 7 Folosesc intenționat acest termen pentru că cel de "hôte" [gazdă/oaspete, nota trad.] desemnează totodată pe cel care primește și pe cel primit, ceea ce atestă ambiguitatea foarte semnificativă a acestei interacțiuni, ambiguitate jenantă dar fecundă fiindcă ea semnifică reciprocitatea simetrică a operațiunilor; astfel de operațiuni antitetice sunt exprimate în Melanezia printr-
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
să le fie foame). Dacă "e un dar al cerului să ai priceperea de a primi în casă un străin în trecere", după cum o reamintește Antoine de Courtin în Nouvelle civilité qui se pratique parmi les honnêtes gens (1671), primirea oaspetelui este descrisă cu precizie: ea începe cu o mare demonstrație de prietenie care răsplătește efortul de a fi venit. Este apoi introdusă persoana care a sosit "în locul cel mai onorabil și îi este indicat un fotoliu în care să se
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în care să se așeze, fiind atenți ca noi să ne așezăm pe un scaun mai mic și numai după ce ea ne-a cerut aceasta". Trebuie mai ales înlăturată orice impresie de stinghereală pe care ar putea să o aibă oaspetele care nu e acasă la el și deci să-l tratăm ca el să se simtă ca de al casei. 17 J. Carré, "Lieux de réception", în Dictionnaire raisonné de la politesse et du savoir-vivre, Seuil, 1995. *După cum am subliniat în
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
7.230-239), pp.120-121 I; Eumeu (14.45-47), p. 18 II; Telemah (16.54-59), p. 46 II etc. 4 Marie-Francoise Baslez, l'Etranger dans la Grèce antique, Realia, Les Belles Lettres, 1984. 47 Blondul Menelau nu se îndoiește de calitatea oaspeților văzându-i: "că nu sunteți dintr-un neam de rând, ci păreți fii de crai cu toiagul domniei". 48 *Pentru versiunea românească, ediția deja citată, p. 110, I (nota trad.). 49 Să adăugăm vorbirea ciudată a celui care vine din
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
îmi vor face această plăcere. Până atunci dați primul exemplul. În ceea ce vă privește, luați un nume de societate care vă place și pe care să-l pot folosi. Îmi place să mă gândesc că veți fi într-o zi oaspetele meu drag și mi-ar plăcea să vă dau acest titlu dinainte; acesta ori altul care să fie pe gustul vostru și care să înlăture dintre noi urâciosul cuvânt domnule pe care prietenia și apropierea trebuie să-l proscrie" (scrisoare
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
din" (în secolul al XVIII-lea, un anumit număr de producții franceze erau anunțate ca fiind "traduse din engleză", fiindcă acestea serveau atunci de modele și foloseau anglomania pe atunci în vogă) care reamintesc întrucâtva cinstea de a primi un oaspete străin. 648 Vezi Alain Montandon, Le roman en Europe au XVIIIe siècle, PUF, 1999, 536 p. 649 În prefața sa la traducerea din Oroonoko de Mrs Behn. 650 Ospitalitate de limbaj care caracterizează, după Schleiermacher, destinul germanilor pentru traducere de vreme ce
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
La Haye, Martinus Nijhoff, 1961, p. 131). ------------------------------------------------------------------------- DESPRE OSPITALITATE 2 1 DESPRE OSPITALITATE Introducere 2 1 Prefață Introducere Variațiuni uliseene În seara unei zile frumoase Arhitecturi ale dorinței Un singur castel Pipăitul ospitalității: Gustave Flaubert Secrete și constrângeri Kafka sau oaspetele care nu se simte bine Concluzii
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
acestora posibilitatea de a-și expune pe larg opiniile atât în privința raporturilor bilaterale, cât și a unor aspecte teoretice și practice ale construcției socialiste în cele două țări, precum și ale vieții internaționale. în toastul rostit la dineul oferit în cinstea oaspeților în prima zi a vizitei, liderul român apreciază „stadiul înalt” al raporturilor româno-sovietice “întemeiate trainic pe deplina egalitate, stimă și respect reciproc, pe principiile și idealurile nobile ale socialismului”, exprimând, totodată, dorința ca acestea „să se dezvolte necontenit și să
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
în România funcționează cel mai democratic sistem de evidențiere și înfăptuire a intereselor și voinței celor ce muncesc”. în pofida regizării unor momente ale vizitei, practică reținută și de partea sovietică, trebuie remarcat faptul că primirea de care s-au bucurat oaspeții sovietici din partea populației nu avusese nimic artificial: oamenii dăduseră glas interesului real față de evenimentele din Uniunea Sovietică, sentimentelor de respect și prietenie pe care le nutreau față de liderul sovietic, de persoana căruia își legaseră speranțele unor schimbări și în România
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cei doi conducători cu acest prilej au ocupat un spațiu larg în mijloacele de informare din România. Cunoscând faptul că liderul sovietic nu se număra printre partizanii înfocați ai proceselor de restructurare și transparență inițiate de Mihail Gorbaciov, primirea rezervată oaspetelui sovietic este extrem de caldă, în speranța că acesta va fi convins de justețea politicii promovate de conducerea română. Cu această ocazie, oaspetele sovietic i-a înmânat lui Nicolae Ceaușescu cea mai înaltă distincție sovietică - ordinul „Lenin”, conferită de conducerea sovietică
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
nu se număra printre partizanii înfocați ai proceselor de restructurare și transparență inițiate de Mihail Gorbaciov, primirea rezervată oaspetelui sovietic este extrem de caldă, în speranța că acesta va fi convins de justețea politicii promovate de conducerea română. Cu această ocazie, oaspetele sovietic i-a înmânat lui Nicolae Ceaușescu cea mai înaltă distincție sovietică - ordinul „Lenin”, conferită de conducerea sovietică cu prilejul celei de-a 70-a aniversări a zilei de naștere și „pentru merite în dezvoltarea prieteniei și colaborării frățești între
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
înțelegerilor realizate cu ocazia vizitei la București, în mai 1987, a lui Mihail Gorbaciov, care „au deschis o nouă perspectivă dezvoltării prieteniei și colaborării între partidele și popoarele noastre”. Toasturile rostite de cei doi conducători la dineul oferit în onoarea oaspetelui sovietic scot în evidență hotărârea de a dezvolta în continuare raporturile bilaterale. Nicolae Ceaușescu a calificat vizita în România a lui Andrei Gromâko drept o „nouă și importantă manifestare a prieteniei și colaborării” dintre cele două partide, țări și popoare
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
al PCUS privind dezvoltarea și perfecționarea tuturor laturilor economico-sociale, lărgirea democrației socialiste și ridicarea la un nivel superior a întregii activități de edificare a noii orânduiri”. Se recurge, pentru prima oară, la publicarea prescurtată a toasturilor, reducându-se substanțial referirile oaspetelui sovietic la conținutul și formele de realizare a restructurării și transparenței în Uniunea Sovietică, ceea ce trezește nemulțumirea părții sovietice. Comunicatul comun publicat la încheierea vizitei relevă faptul că discuțiile s-au desfășurat “într-o atmosferă de prietenie și înțelegere reciprocă
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]