8,125 matches
-
simțit dintr‑o dată ridicolă, parcă eram o fată dintr‑un orășel de provincie care Încearcă să se Îmbrace pentru o petrecere simandicoasă din capitală - și, ironia soartei, asta și eram. Ilana, pe de altă parte, părea că nici nu se obosise să‑și schimbe hainele ei obișnuite de lucru și, după cum am aflat ulterior, Într‑adevăr nu se obosise. De ce să o fac? râsese ea. Doar oamenii ăștia nu vin aici ca să se uite la mine. Părul ei castaniu era curat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
pentru o petrecere simandicoasă din capitală - și, ironia soartei, asta și eram. Ilana, pe de altă parte, părea că nici nu se obosise să‑și schimbe hainele ei obișnuite de lucru și, după cum am aflat ulterior, Într‑adevăr nu se obosise. De ce să o fac? râsese ea. Doar oamenii ăștia nu vin aici ca să se uite la mine. Părul ei castaniu era curat și drept, dar pieptănat fără un stil anume, iar pantofii maro fără toc nu erau câtuși de puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
lătrat ea după care a trântit receptorul În furcă. — Da, firește, Miranda, mulțumesc că m‑ai rugat așa de amabil. Plăcerea e de partea mea, am zis eu fără a mă adresa cuiva anume. Mi‑am smuls de pe pat trupul obosit de diferența de fus orar și m‑am căznit să nu‑mi Încâlcesc vreun toc În covorul holului care lega camera mea de a ei. Din nou, o cameristă a fost cea care mi‑a deschis. — Ahn‑dre‑ah! Una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Monique zice că păreai disperată la telefon. — Disperată? Da, la naiba, bineînțeles că sunt disperată! Briget, cum ai putut să‑mi faci una ca asta? Biroul tău a făcut aranjamentele pentru nenorocitul ăsta de prânz și nimeni nu s‑a obosit să‑mi spună și mie nu numai că o să primească un premiu, dar că va trebui și să țină un discurs! — Andrea, liniștește‑te. Sunt sigură că ți‑am spus și... — Iar eu trebuie să Îl scriu! Mă asculți? Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
sau aveau o chelneriță lipsă la apel și se gândiseră că eu eram Înlocuitoarea cel mai la Îndemână. Sau poate că ne Îndreptam spre garderobă, unde urma să o Înlocuiesc pe fata care stătea acolo, cu o expresie plictisită și obosită pe chip. Mintea mea refuza să se muleze pe povestea debitată de Christian. — Păi, eu nu spun că nu trebuie să mă dădăcești toată seara, pentru că am de gând să‑ți solicit foarte multă atenție. Dar cred că o să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
Îi tremura În timp ce se scutura de rîs, iar buricul i se Îngustă. — Buricul tău Îmi face cu ochiul, zise Helen rîzÎnd. E teribil de impertinent... Buricul Impertinent! Sună ca numele unei cîrciumi de pe litoral, nu crezi? Își mișcă picioarele căscînd. Obosise mîngîind piciorul Juliei și-l lăsă să cadă. — Julia, mă iubești? murmură În timp ce-și schimbă poziția. Julia Închise din nou ochii. — Bineînțeles că te iubesc, spuse ea. Stătură un timp așa, fără să vorbească. Țevile trosneau, răcindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
fosta ta slujbă? — Așa cred, deși m-am bucurat cînd am plecat de-acolo. Era o slujbă amuzantă - cam la fel ca asta, Într-un fel: oameni nefericiți, toți așteptînd imposibilul. Încercai să faci tot ce poți pentru ei, dar oboseai la un moment dat; aveai propriile probleme la care să te gîndești. Totuși, nu cred că aș vrea să stau În Londra. Londra va fi la pămînt la următorul război, nu crezi? Dar atunci totul va fi la pămînt. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
la fel, spuse ea cu tristețe. Se termină urît, de fiecare dată. Chiar și acum. El era preocupat În continuare de buton. — Cum? Ce? — Ca acum. Vocea i se risipi. Amărăciunea pe care o afișa, valul acela de autocompătimire o obosiseră. Începu să plîngă din nou. El lăsă focul baltă, se ridică, veni și se așeză cu stîngăcie lîngă ea. Îi luă pălăria din cap și-i netezi părul și-o sărută. — Nu mai plînge, Viv. — Mă simt atît de Îngrozitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
buzelor, limbii și degetelor ei. I se părea de domeniul imposibilului ca, dacă ea, Helen, s-ar ridica și s-ar duce la ea, s-ar lăsa sărutată... Julia Îi surprinse privirea și zîmbi pretinzînd că-i exasperată. — N-ai obosit să mă privești? Helen Își coborî privirea. — De fapt, nu mă uitam. — Dac-ai fi bărbat, ți-aș spune c-ar trebui să pleci din cameră cînd mă-mbrac. Aș dori să rămîn un mister pentru tine. — Nu vreau să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
centru, cam vreo 300 de metri. Gândul că în curând voi ajunge să revăd casa copilariei mele, îmi dă aripi. Aproape că nu observ nimic pe unde trec, din cauza grabei. La un moment dat, înțeleg că în acest ritm voi obosi repede, așa că încetinesc și îmi las privirile să alunece în dreapta și-n stânga cu oarecare mirare. S-a mai schimbat câte ceva... Câți ani au trecut, nu mai țin minte. Un lanț de blocuri îmi taie calea și descumpănită oarecum, nu
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
poienile cu narcise și lăcrămioare, la levănțica aromată și menta înmiresmată, răcoritoare. Adora deopotrivă busuiocul din fundul curții, ca și liliacul de sub ceardacurile fetelor. Mai visa adeseori, la coloritul bogat, dar liniștitor al florilor de câmp, alintate de ochii călătorului obosit de drum lung. Nu, cu siguranță, trandafirii nu erau pe gustul ei, cu o excepție însă: trandafirii galbeni. Pe aceștia îi îndrăgea din tot sufletul, ca pe niște frați. Prinsă în aceste gânduri, s-a oprit totuși în fața trandafirașului roz
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
vorbele tale ascund o persoană inteligentă, măcinătă de frică. Dacă eu nu sunt eu... iară tu nu ești tu? M-am jucat o clipă... ești singura care mi-ai răspuns. Nu vreau să mai caut! Port un nume simplu! Sunt obosit... sunt bătrân și tânăr... sunt flancat de iubiri. Avem Giga biți nenumărați, milioane de nano și mai multe miliarde de pico! Ți-e teamă de pustietate? Și mie, dar împreună vom surprinde înterg universul! Îmi lipsește îmbrățișarea ta de la ora
C?ut?tori ?n dragoste pe Internet by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83918_a_85243]
-
se cuvine Să rămân burlac mereu, Pentru că e foarte greu Și, în plus, e foarte bine! Unui celibatar Invitat la o cafea De-o amică, pentr-un ceas, A rămas trei luni la ea, Și-a plecat când a rămas! Obosit în patul conjugal Pentru-a treia oară Soața mă descheie “Nu pot ca și-aseară, De 3 ori...femeie!” Mercantilism Dând dovadă de tupeu, O colegă, bună-amică A râvnit la bunul meu Și mi-a devenit...bunică! Tânăra văduvă Caracterul
IOAN TODERA?CU by IOAN TODERA?CU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83934_a_85259]
-
de cele mai frumoase jucării de pluș pe care le poate cumpăra un părinte entuziast, și ce alege el? Un marsupial care se uită cruciș din coșul de solduri de la Woolies. Ben nu știe Încă să ne spună când e obosit, așa că spune doar Roo. Nu poate dormi fără Roo, pentru că pentru el Roo Înseamnă somn. E prima dată când Îmi văd fiul după patru zile. Patru zile și trei nopți. Întâi a fost călătoria la Stockholm pentru a petrece niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
lalelele alea pe care le-a primit“. prefă-te că ești hărțuită de un florar. De preferat, un florar HOMO. PS: Mersi pentru papucii zebră. I-ai vânat cu mâna ta? De la: Debra Richardson Către: Kate Reddy Kate, suntem prea obosite pentru adulter, NU-I AȘA? xxxx De la: Debra Richardson Către: Kate Reddy Să nu faci nimic dezgustător și amoral. Fără să-mi povestești TOTUL. D xxxx 13.27: Jumătate de oră, În loc de prânz, incursiune-fulger În magazinul de electronice aproape de Liverpool
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
târziu. —Nu ai decât să-mi spui să nu-mi bag nasul unde nu-mi fierbe oala, Katharine, dar am vorbit cu Richard ceva mai devreme și părea foarte obosit. Sper că totul e În regulă. Crede că el este obosit? 10.07: Sunt Într-o ședință cu Rod, Momo și Guy. Facem repeteții pentru a treia oară În vederea prezentării finale, Rod și Guy jucând rolurile clienților, când Lorraine, secretara lui Rod, dă buzna Înăuntru. —Scuză-mă că te Întrerup, Kate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
adâncitura tâmplelor. — Nu, Laura, nu, puiule, mă doare, Își dojenește mama bebelușul, care o trage furios de părul lung și negru. Brusc, simt o Înțepătură când mă gândesc la Ben al meu. Și el face la fel când e foarte obosit: frustrarea unui bebeluș care nu reușește să adoarmă este echivalentă cu aceea a unui bețiv În fața unui bar Încuiat. Momo privește scena cu neînțelegerea oripilată a unui tânăr de douăzeci și ceva de ani. Mă Întreabă În șoaptă de ce nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Știu răspunsurile, dar nu știu răspunsurile astea și ar trebui să le știu. Știu că ar trebui să le știu. Ben s-a născut pe 25 ianuarie. E foarte sănătos și foarte fericit și nu plânge niciodată. Numai dacă e obosit sau Îl dor dinții. Iar cartea lui preferată e Puii de bufniță și cântecul lui preferat e „Roțile de la autobuz“ și este fiul meu cel mai iubit și singurul și dacă i se Întâmplă ceva te omor și-apoi dau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
bine lucrarea de milostenie care îi este cerută, el trebuie să fie plin de însuflețire și bucurie, dacă dorește să corespundă chemării la o viață desăvîrșită, închinată carității; și va face acest lucru chiar dacă se va osteni și se va obosi cu toată această dragoste arzătoare care nu caută propriul său folos, ci al celorlalți, cu acea caritate pe care le-a arătat-o oamenilor Învățătorul dumnezeiesc, a cărei desăvîrșire după cum ne-a dovedit El nu este mărginită de slăbiciuni omenești
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
prin activitatea sa profesională, la prevenirea și înlăturarea oricăror situații care i-ar putea pune în pericol viața, integritatea corporală și sănătatea. În acest sens va trebui să nu se prezinte sub influența alcoolului în timpul serviciului, să nu se prezinte obosit la serviciu, să nu doarmă în post etc.; - să cunoască și să folosească în condiții legale armamentul și muniția din dotare; - să nu părăsească nejustificat postul încredințat; - să nu folosească nici un fel de mașini, agregate sau instalații în afara celor care
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
-ul său (prescurtarea newyorkezilor pentru „avion personal“), este datoria ta morală să accepți, deoarece asta înseamnă că persoana lângă care ai fi stat în timpul zborului la clasa a doua are acum două locuri pentru sine, adică huzurește. În plus, dacă obosești, poți trage un pui de somn în dormitor. Într-un 767 al Liniilor Aeriene Americane așa ceva nu găsești. Și, credeți-mă, am căutat. Deviza mea este: dacă confortul unei alte persoane depinde de tine, atunci călătorește cu avionul particular. 3
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
îndrepta răul, care-ți readuce zâmbetul pe buze. Dermatologul îți injectează puțin Botox să-i paralizeze, iar colțurile gurii se îndreaptă instantaneu în sus. De îndată ce dobândești Zâmbetul Botox, poți zâmbi o seară-ntreagă fără să zâmbești, de fapt, ceea ce te obosește mai puțin decât dacă ai zâmbi de-adevăratelea, îmi explică Julie de parcă toate astea ar fi avut vreo logică. La petrecerile lui Muffy nu se mergea decât în ținută de gală. De îndată ce Julie a fost coafată și machiată, s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
îmi răspundea: „Nu mă mai hărțui!“ sau îmi dădea o replică la fel de răutăcioasă. Mă făcea să mă gândesc la cele câteva ocazii din ultimele săptămâni când i-am propus să facem dragoste, iar el s-a plâns că-i prea obosit sau că-l doare spatele, sau inventa ceva la fel de cusut cu ață albă. L-am crezut, dar poate că, în sinea lui, nu voia să facem dragoste. Adevărul e că, în ultimele două săptămâni, nici măcar nu ne apropiasem de Rio
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Copleșită de vinovăție, am sunat la birou și am anunțat că moștenitoarea din Palm Beach a contramandat interviul pe motiv de „epuizare“. Redactorul m-a crezut: fetele din lumea bună adesea îți contramandează întâlnirile în ultimul moment, pentru că sunt „prea obosite după noaptea trecută“. Când am luat legătura cu moștenitoarea, oricum mi s-a părut obosită, săraca fată bogată, așa că, de fapt, n-am mințit câtuși de puțin, ci doar am obținut o amânare binevenită pentru amândouă. Lunea aceea de-abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
hotărîse să rămînă, Întinzîndu-și poalele peste potecile umbroase. Cabrera ne salută În timp ce parcam și ne conduse către treptele de la intrare. — Doamnă doctor Hamilton, vă mulțumesc că v-ați rupt din timp să veniți. SÎnteți gata, domnule Prentice? Nu sînteți prea obosit? — Deloc, domnule inspector. Dacă simt că mă ia cu leșin, ies și vă aștept aici. Doamna doctor poate să-mi povestească mai tîrziu. — Bun. De fapt, e prima chestie cu cap pe care-o spuneți. Mă urmărea Îndeaproape, nerăbdător să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]