13,698 matches
-
ea. Dar vasele, cuțitul, furculița, pâinea pe care le atinge și le ating și eu?! Uf, asta îmi mai trebuie! Sunt răcit cobză, și acum parcă mă mănâncă și toată fața! Ipohondru cum sunt, îmi văd crescându-mi ciuperci pe obraji, pe frunte, pe bărbie..." Din carte nu lipsesc viziunile grandioase: panorama zgârie-norilor din Chicago sau întinderea nesfârșită de ape a lacului Michigan, cu o suprafață cât un sfert din România. Dar predominant este carnavalul vieții de fiecare zi. America apare
O CARTE DE SCANDAL by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17120_a_18445]
-
seducție? Nu-i păsa ei de privirile admirative sau invidioase din jur. Ea era în seara aceasta Cenușăreasa la balul prințului.La sfârșit, l-a condus pe Doru până la poartă. Acesta a îmbrățișat-o ușor și a sărutat-o pe obraz. Gestul nu a trecut neobservat, pentru că toate fetele își conduseseră colegii, prietenii. -Pe luni, i-a murmurat Doru la ureche și a plecat. A doua zi, duminică, toate fetele știau tot. Cota de popularitate a Măriucăi crescuse brusc. Ilinca o
CHAGRIN D AMOUR de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381245_a_382574]
-
din 21 martie 2017. Născut de-o stea, la marginea Luminii, Privea cu-n fel de frică pe Pământ, Dar fiindcă avea culoarea pâinii A prins în palme-o ramură de vânt. Și-a coborât ca o petală ninsă Peste obrazul Timpului rebel, A văzut fața cerului aprinsă Și-a înțeles c-a fost trimis de El. A pus în palme curcubeul ploii, Din stropi și-a făcut șoaptă-n paradis, Apoi, văzând de ce mor mieii, În brazda Universului s-a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
Era o zână, ... Citește mai mult Născut de-o stea, la marginea Luminii,Privea cu-n fel de frică pe Pământ,Dar fiindcă avea culoarea pâiniiA prins în palme-o ramură de vânt.Și-a coborât ca o petală ninsăPeste obrazul Timpului rebel,A văzut fața cerului aprinsăși-a înțeles c-a fost trimis de El.A pus în palme curcubeul ploii,Din stropi și-a făcut șoaptă-n paradis,Apoi, văzând de ce mor mieii,În brazda Universului s-a-nchis.A
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
Vreau să te prind cu mâinile-amândouă, Căci visul meu în inimă se teme. Ascund în palme flori de liliac, Iar ploilor le dau oceane-ntinse, La umbră cresc doar firele de mac Ce dănțuie-n amurg, de vânt atinse. Îmi las obrazul nins între petale ... Citește mai mult Îți scriu cu mâna tremurândă,Prin veacul rătăcit departe-n nori,Când primăvara se așază blândăîn viața noastră ruptă de ninsori.Legat cu vânturi și cu valuri reci,Mă las purtat spre lumi nedefinite
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
poeme,Vreau să te prind cu mâinile-amândouă,Căci visul meu în inimă se teme.Ascund în palme flori de liliac,Iar ploilor le dau oceane-ntinse,La umbră cresc doar firele de macCe dănțuie-n amurg, de vânt atinse.Îmi las obrazul nins între petale... VI. PRINȚESA MEA, de Daniel Luca, publicat în Ediția nr. 1971 din 24 mai 2016. Când îngerii se nasc din frumuseți de floare, Iar ploile se-opresc prin crengile cerești, Atunci te strig, iubito, să vii ca
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
visul așternut între noi doi, ca o petală, Iar mâna mea va mângâia spice de grâu din trista poezie Pe care-ai scris-o lângă macii adormiți de-o notă muzicală. Zorile vor hoinări sub șoapta vântului cu roua pe obraz, Prin dimineți mă vor purta spre templul razelor de soare... Voi dezlega un curcubeu și-l voi trimite cu ultimul talaz La capătul Speranței să-ntâlnească iubiri nemuritoare. Noi doi, mereu legați cu focul din apusuri, am colorat destine Și-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
sub visul așternut între noi doi, ca o petală, Iar mâna mea va mângâia spice de grâu din trista poeziePe care-ai scris-o lângă macii adormiți de-o notă muzicală.Zorile vor hoinări sub șoapta vântului cu roua pe obraz,Prin dimineți mă vor purta spre templul razelor de soare...Voi dezlega un curcubeu și-l voi trimite cu ultimul talazLa capătul Speranței să-ntâlnească iubiri nemuritoare.Noi doi, mereu legați cu focul din apusuri, am colorat destineși-am împărțit în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
Că-n vânt, petale de magnolii, În părul tău s-au alintat. Ca salcia ce plânge lângă mal, O să te întreb, în prag de seară, De ce-ai ascuns după un val Cărarea apei ce coboară? Tu-mi lași pe-obraz o lacrimă, ... Citește mai mult Astăzi, sunt dincolo de cer,Prin roua stelelor pășesc,Din Universul meu te strig,Doar să îți spun cât te iubesc.Privești acum în ochii meiși simt că sunt numai al tău,Ești steaua vieții mele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
adevărat,Că-n vânt, petale de magnolii, În părul tău s-au alintat.Ca salcia ce plânge lângă mal,O să te întreb, în prag de seară,De ce-ai ascuns după un valCărarea apei ce coboară?Tu-mi lași pe-obraz o lacrimă,... XVII. NU TE TREZI!, de Daniel Luca, publicat în Ediția nr. 1871 din 14 februarie 2016. De ziua dragostei ți-am dăruit un trandafir, Iar tu l-ai sărutat cuprinsă de-un fior, Parfumul lui, purtat pe brațe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381167_a_382496]
-
sălciei pletoase, murinde de atâta așteptare. RĂMÂN Să știi că rămân pe strada ta, unde-ți ascunzi evadarea. Mi-am închipuit că mi te arăți în nedeslușita încumetare de a mă îmbrățișa. Ți-am mângâiat umbra, ce-mi sărutase roșeața obrajilor, la întoarcerea înserării timpurie. Ieri-alaltăieri nu te-ai mai arătat. Să fi devenit strada potrivnică poemului în doi? Ori poate nu te-oi fi recunoscut, în încordarea buzelor așteptânde zilei când vom merge braț la braț la ceasul nestins de
MĂ CHEAMĂ SINGURATATEA (VERSURI) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381279_a_382608]
-
cuvintelor Amăgitorului, acei nefericiți vor înțelege, în sfârșit, că acesta este diavolul cel viclean; își vor lovi pieptul cu amărăciune și vor scoate mari strigăte de durere; își vor lovi fața și își vor smulge perii capului; își vor sfâșia obrajii cu unghiile și vor spune: „Ce nenorocire și ce tristețe! Ce legământ mincinos am făcut? Ce dezamăgire uriașă! Cum a reușit mincinosul să ne amăgească? Cum de l‑am urmat noi? Cum ne‑am lăsat prinși în plasa lui? Cum
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
să-l sfătuiască, și dacă el se va ridica și va zice: nu vreau s-o iau, 9. Atunci cumnata lui să se ducă la el acolo, în fața bătrânilor, să-i dezlege sandala din piciorul lui, să-l scuipe în obraz și să zică: așa se cuvine omului care nu vrea să zidească fratelui său casă în Israel. 10. Și casa acestuia se va numi în Israel: casa desculțului.” Eșecurile leviratului (care nu devenea operant dacă soții au avut fete) puteau
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lui Constantin Brâncoveanu): „[...] viind vremea cea hotărâtă de sus, ca și feciorul lui Șărban-vodă [Cantacuzino], carele se află pribeag la Brașov, să să căsătorească și așa încă mai nainte aicea în țară cercând să-și găsească soție și neputând afla obraz ca acela să-și fie dă potrivă atât cinstii lui, cât și neamului, den dumnezeiasca orânduială, lucrul așa s-au purtat ca fiind aici în țară un beizade fecior de domnu al lui Antonie-vodă, Chiriță Donea, anume Iordache, carele ținuse
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mult mai ocupate. Ele mânuiau, în fața unei oglinzi de cristal, fardurile, „sulimanurile” (care trebuie să fi existat, de vreme ce Neagoe Basarab se întreabă într-un loc în învățături...: „Unde sânt unsorile și zulufiile cele cu miros frumos?”, iar predicatorii, prețuitori ai obrazului curat al Sarei le blamau cu dispreț - ca rigoristul Antim Ivireanul - „adică întâi, pentru că se-mpodobesc și-și înfrumusețează trupul lor cu vopsele, ca să arate mai frumoase decât fireasca podoabă, care i-au dat ziditoriul...” - ori ca, mai târziu, Petru
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ezavél, aceaia, carea odinioară sulimănită, împodobită, înfrumusețată, ceasuri întregi sta în fereastră...?”), menite să mai albească o piele uneori cam smeadă - constata François de Pavie 301 - sau, dimpotrivă, să le îmbujoreze chipul, să le înroșească buzele și să le rumenească obrajii 302. în costumele de ceremonie, alături de soții lor, în tablourile votive. Convenția înseamnă tradiție. Lângă soții lor, Voievozii, ce concentrau în aparițiile lor puterea și autoritatea de a o exercita (și de care uneori nu se despărțeau, în imagini, nici
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
dumnezeiască biserică a Adormirii Prea Sfintei Născătoare; și am început a o zugrăvi și nu am sfârșit-o și mă voi duce la veșnicul lăcaș. Rogu-mă de cel ce Dumnezeu îl va înălța după mine să săvârșească și să zugrăvească obrazul lui unde am poruncit eu”. Al doilea ctitor doar se „asocia” plin de considerație: (doar așezând-o alături pe cea care îi era soție și lega un Drăculesc de spița Basarabilor înscripția [trad.]: „Și doamna lui Ruxandra” 46) „Și eu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sara. Se făcură nănală marți demineață de trei ori, în toate părțile. Iară jupânul Stroe, atâta nevoie de pre creștini văzând, stătu împotriva tătarilorŭ, de să lovi cu cumnatulŭ hanului și-lŭ junghie pre tătaru. Și dintr-acelŭ război să răni la obraz și peste trei săptămân(i) să tâ(m)plă morit”103. Dacă prezența Doamnei Ruxandra în preajma celui ce a dăltuit inscripția de pe mormântul lui Radu de la Afumați o putem doar bănui, în legătură cu existența jupânesei Sima Buzescu (fiica lui Gheorghe Pribeagul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
domnească mare și înfrumusițată, care în zilele noastre asémene aceiia n-am mai pomenit” - Radu Greceanu; Maria-Constantin Duca: „gătit-au Măria sa pre fiica Mării sale cu toate céle vrédnice, cuvioase și domnești cinsti și orânduiala și împreună cu cinstite și mari obraze o au trimis anume cu cinstită, cea cu de toată creștinătatea împodobită, jupâneasa Stanca, maica Mării sale lui Costandin vodă și cu cinstitul și blagorodnicul unchiul Mării sale Costandin Cantacuzino, carele au fost vel stolnic, i Diicul Rudeanul vel logofăt
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
rușine și de dezechilibru (mă gândesc la opinia legiuitorului cu privire la agresor) erau văduvele. Poate și datorită „stării” lor „postconjugale” sau „interconjugale”. Pravila promulga: „Cela ce va face silă a muiare văduvă, acela se va certa cu banii după destoinicia acelui obraz”402. O „slugă domnească” ofensată Imposibilitatea de a reacționa consistent la violență în lipsa protectorului (des invocata fragilitate feminină agresată) și de a declanșa ulterior măsuri punitive substanțiale sporea vulnerabilitatea văduvelor, și ca persoane (și „ținte” ale agresiunii), și în ipostaza
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
frumosului și binelui, al purității și perfecțiunii, pe care Faust le vede În felul următor (J. W. Goethe, Faust IĂ: „Frumoasă-i, Doamne! ce copilă! N-am mai văzut asemenea făptură. Are virtuți desigur, fără număr Roșeața buzelor și a obrazului lumină Să nu le uiți o veșnicie! Și cum privirea și-o Înclină Ce cald prin inimă te ia”. Margareta și Mefistofel sunt personaje complementare: virtutea morală și pulsiunile primare, neelaborate. Ca și Faust, care-și resimte dubla natură interioară
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
om. O boală diferită, dar care se manifestă frecvent În Liban, este așa-numita h³bbet-ul-kei, un fel de ulcer gangrenos, Însă foarte diferit de inflamația endemică specifică orașelor Alep și Bagdad, numită Butone d’Aleppo, ulcer ce pare să prefere obrajii tinerelor doamne, durând douăsprezece luni și lăsând În urmă o cicatrice deloc periculoasă, dar foarte urâtă. În schimb, h³bbet-ul-kei se manifestă sub forma unor pustule mici, este o boală foarte acută și primejduiește viața bolnavului. Acționează atât În interiorul, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
atunci când am intrat În camerele unde mi-am petrecut fericita vârstă a copilăriei și când i-am găsit În viață pe ambii mei părinți scumpi și iubiți. Emoția mi se simți În glas și lacrimile Începură să-mi lunece pe obraji când, după o absență de douăzeci de ani, mi-am revăzut tatăl, mama, frații și surorile 196, când i-am strâns la pieptul meu ce tresălta de bucuria revederii, primind În schimb sărutările și urările lor de bun venit. Fiind
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
spiritual) revine obsedant, deghizând boala și spaima de moarte în mici „spectacole”, liniștite sau terifiante, realiste sau onirice: „Respirația cicatrizată/ printre sceptre și oase colorate,/ abandonează pieptul despuiat/ asemeni unui ciocan uitat în ploaie - / râul negru ni se refugiază în obraji/ și sub stern - / dintr-un clopot uriaș,/ fără limbă,/ cad pisici roșietice - / prin mine trece tata fluierând/ o melodie veselă...” (Cortina); „De la o vreme picadorii înfruntă,/ noapte de noapte,/ cămile uriașe - / de pe cântarul de farmacie/ izbucnește strigătul nevrotic:/ ole!/ flautiști
SAPLACAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289476_a_290805]
-
privirii asupra vorbitorului Învățarea limbii cu toate componentele sale: fonetică, vocabular și structură gramaticală Dezvoltarea și coordonarea motorie Orientarea în spațiu și gnozia corporală 1. ETAPA PREFONEMATICĂ ACTIVITĂȚI: Exerciții pentru dezvoltarea motricității aparatului fono-articulator: pentru mobilitatea feței: clipirea ochilor, umflarea obrajilor, suptul obrajilor, mișcările globilor oculari; pentru maxilare: închiderea și deschiderea gurii liber și cu rezistență, mișcarea maxilarului inferior de la stânga la dreapta și invers, ridicarea și coborârea maxilarului, mușcătura, împingerea și retragerea maxilarului inferior; pentru buze: sugere cu buzele strâns
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]