7,257 matches
-
pentru a ne putea explica politic de ce să fim solidari/e cu migranții/tele cu care în mod aparent nu avem nimic în comun. Până la urmă, chiar punând la socoteală toate privilegiile de care dispunem ca muncitori și muncitoare din Occident, suntem legați mai mult de frații și surorile noastre de clasă din semiperiferiile și periferiile capitalismului decât de patronii noștri sau de stat. Și noi - ce-i drept, la un alt nivel - suntem expuși în cadrul restructurării capitaliste în curs de
Să punem critica colonială în aplicare () [Corola-website/Science/296073_a_297402]
-
etc.). Asta înseamnă că solidaritatea între noi nu se bazează pe „milă”, ci pe conștiința că ducem o luptă comună, desigur de pe poziții diferite, dar totuși comună, și că o putem câștiga numai împreună. Este sarcina muncitorilor și muncitoarelor din Occident cu o conștiință decolonială s-o impună în contextele lor prin confruntări și lupte concrete. Lupte de clasă și de gen decoloniale: Konstantina Kouneva Cum arată toate acestea în practică? În discuțiile dintre noi am identificat ca front principal împotriva
Să punem critica colonială în aplicare () [Corola-website/Science/296073_a_297402]
-
cea coloniala 3</sup></a></b></spân></spân><spân style="font-family: 'Times New Român', șerif;"><spân>: în timp ce legăturile cu imperiile estice tradiționale sunt un impediment serios pentru acces, dar pot fi, în cele din urmă, negociate (chiar dacă doar în termenii Occidentului), faptul ca state membre U.E. au posedat colonii nu numai în trecut, ci unele până în prezent nu figurează nicăieri în discursul accesiunii. Locația geografică a Insulelor Virgine Britanice, Antilelor olandeze sau a departamentelor franceze extracontinentale din Caraibe și America de Sud, mult
Mai multe Europe. De la mistica uniunii la (geo)politica diferențelor () [Corola-website/Science/296076_a_297405]
-
absolute, ci tocmai în maniera gândirii de frontieră (Anzaldua), e direct relevantă pentru experiența est-europeană după 1989: e paradigma migrantului care a devenit conștient că granițele nu pot fi doar „trecute”, ci le cari cu tine oriunde ai merge în Occident - o povară pe care migrantul o resimte, dar uneori o folosește; e și paradigma celor care „au rămas acasă”, dar care au fost traversați demult și redefiniți de noile granițe ale capitalismului și colonialității. Gândirea decolonială dă șansa unei articulări
NU Tranziției 2.0 () [Corola-website/Science/296072_a_297401]
-
spân></spân><spân style="font-family: Arial, șerif;"> Acest vis de prosperitate și libertate visat de-a lungul ultimelor decenii ne-a transformat, mai ales pe noi, cele cu școala, în subiecte subalterne, gata oricând să admirăm și să aplicăm realizările Occidentului. În dorința de-a avea, în sfârșit, o țară că afară.</spân></p> Dar realitatea visului lasă să se întrevadă prin fisurile lui mai ales sărăcia sistemică produsă și susținută de neoliberalism în periferii, clasismul/occidentalismul care se încheagă în
Alianțe decoloniale: în loc de introducere () [Corola-website/Science/296085_a_297414]
-
vrea să fie perspectiva mea asupra istoriei Moldovei. Pentru ei era foarte interesanta perspectiva cuiva din afară, dar în același timp, mie, din punct de vedere etic, mi se pare ciudată intervenția asta din exterior, a cuiva care vine dinspre Occident și care le spune cum stau lucrurile în țara lor. Voiam să aflu și să înțeleg cât mai multe lucruri, iar pe de altă parte am vrut să-i provoc pe actori și pe actrițe să facă o muncă de
„Despre aceste lucruri nu se vorbește nici acolo, nici aici.” () [Corola-website/Science/295807_a_297136]
-
rachete asupra orașelor israeliene și deci nu se pot prevala de drepturile și protecția acordată jurnaliștilor legitimi”. „Îmi pare rău dacă v‑am jignit cumva” Aaronovitch a avertizat că, „oricît de îngrozitoare” ar fi, atacurile asupra libertății de exprimare în Occident „au fost, în general, acțiuni neorganizate ale unor indivizi singuratici”, în timp ce atacurile de la Paris par să fi fost organizate. Ce să mai spunem, așadar, despre atacuri letale asupra jurnaliștilor, comise, nu de un grup de fanatici religioși, ci de guverne
Charlie Hebdo și războiul pentru civilizație () [Corola-website/Science/295814_a_297143]
-
arunce paie pe foc”. Eufemismul „buclucuri occidentale” este un exemplu limpede pentru felul în care publicații precum The Guardian se ostenesc din greu să menajeze interesele elitei, evitînd descrieri mai precise cum ar fi: „atrocitățile occidentalilor” sau „genocidul comis de Occident”. Un editorial din Times scria cu privire la ucigașii de la Charlie Hebdo: „Victimele știau ce riscuri își asumă dacă sfidează strategia jihadistă de cenzură prin teroare. Au acceptat riscurile. Au înțeles că libertatea nu vine gratuit și ar trebui să înțelegem asta
Charlie Hebdo și războiul pentru civilizație () [Corola-website/Science/295814_a_297143]
-
legătura strînsă dintre cunoaștere și putere care le structurează și care contribuie substanțial la naturalizarea lor. Orient, Balcani, Europa de Est, Europa Centrală, America de Sud sau Australia, toate aceste ”tărîmuri simbolice” ascund o geografie reală, care a interacționat cu grila de intepretare a Occidentului modern și modernizator și a fost profund marcată în plan politic, economic, cultural și social de această interacțiune. Expansiunea colonialistă a Occidentului a fost dublată de apariția unei meta-narațiuni despre civilizare și modernizare, despre exportarea civilizației europene occidentale interpretată în
DINCOLO DE EST ŞI VEST. DECOLONIZAREA MODERNIZĂRII. CONFERINŢELE DE VARĂ DE LA TELCIU () [Corola-website/Science/295844_a_297173]
-
sau Australia, toate aceste ”tărîmuri simbolice” ascund o geografie reală, care a interacționat cu grila de intepretare a Occidentului modern și modernizator și a fost profund marcată în plan politic, economic, cultural și social de această interacțiune. Expansiunea colonialistă a Occidentului a fost dublată de apariția unei meta-narațiuni despre civilizare și modernizare, despre exportarea civilizației europene occidentale interpretată în termeni universaliști ca întruchipare a progresului și despre îmblînzirea și civilizarea ”barbarilor” și a lumilor lor considerate ca fiind înapoiate și cufundate
DINCOLO DE EST ŞI VEST. DECOLONIZAREA MODERNIZĂRII. CONFERINŢELE DE VARĂ DE LA TELCIU () [Corola-website/Science/295844_a_297173]
-
cred că nu a fost neapărat o situație de opțiune reală, ci mai degrabă singura soluție posibilă în contextul de supunere respectiv, în situația geopolitică de atunci. Cred că este interesant de văzut cum s-a legat această obsesie pentru Occident de ceea ce se întâmplă pe plan local, si cum s-a legat cu proiectul național, construit tot pe model occidental. V: Proiectul național în contextul românesc a fost preluat de la revoluționarii francezi și aplicat într-un context est-euro-pean unde nu
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
propus și comunismul. Cel puțin în privința modernizării economice, acest proces a fost reușit - în perioada anilor 1950-1970, România a trecut de la capitalismul incipient din Interbelic, la producția industrială masivă, specifică modernității capitaliste. Este in-teresant că visul acesta al „racordării la Occident” a fost împlinit într-o măsură de socialism, desi acum suntem învățați că ar fi fost exact invers și că socialismul ar fi fost o „gaură în istorie”. V: Clar, trebuie să privim perioadele regimurilor real-comu-nist și socialist ca fiind
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
le-au precedat și urmat. Ideea unui vid istoric, a unei discontinuități, a unei pauze istorice, idee de altfel centrală în ideologia anti-comunistă post-89, e un non-sens. D: Exact, este o altă idee auto-colonizatoare, care a fost impusă tot din Occident în perioada războiului rece. O se-rie de intelectuali locali, incepand cu discursul de la Radio Europa Liberă și continuând agresiv după 1989, au marșat pe această idee a „discontinuității”, a unei „rupturi istorice” față de drumul „firesc”, „european”. Tot din punctul de
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
și din alte state non-vestice, legitimata prin antagonism la valorile occidentale. V: Și când vorbim de modernitate occidentală trebuie să fim atenți, până la urmă nu tot ce este produs în spațiul occidental reproduce logică coloniala, capitalista, patriarhala a acestei modernități. Occidentul european, la fel ca toate spațiile ce au intrat în contact cu această modernitate au creat rezistență. Diferența de care vorbeam nu creează un opus, opoziția fi-ind o formă de a gândi identitatea într-o dinamică coloniala care nu ne
Națiune, subalternitate și dorința de Europa. O discuție despre identitate națională și nevoia apartenenței europene () [Corola-website/Science/295826_a_297155]
-
azi, semnele europenității, „civilizării” și albității cetățenilor români. Arta a jucat mereu un rol central în acest proces. Una din principalele funcții pe care artista ul le îndeplinește este reprezentarea națiunii/culturii locale și a experienței istorice colective în fața aceluiași juriu, occidentul european. Să vorbească despre ce înseamnă să fii român că, cu alte cuvinte.În ciuda eforturilor seculare ale elitelor locale însă, apartenența la clubul exclusivist al Europei este mereu amânată. Noi dovezi ale europenității trebuie încă livrate, azi poate mai hotărât ca
Apartenența amânată. Artă, identitate națională și decolonialitate în contextul românesc () [Corola-website/Science/295863_a_297192]
-
Plecam de obicei din Ploiești, iar la întoarcere veneam în București măcar 2 zile. Pe tren, am auzit câteva povești despre case. O doamnă se ducea la băiatul ei, care fugise din țară în 1999, să găsească de lucru în Occident. După ani de salahorit la negru prin restaurante și baruri în Franța, a ajuns în Anglia, unde a și rămas, și acum o ducea bine, avea o casă și-n Anglia și una lângă Cluj. Altădată, o familie s-a
Cartierul București-Ploiești-Cluj și retur () [Corola-website/Science/296003_a_297332]
-
În momentul fugii mele (de fapt, al neîntoarcerii mele!), el crezuse că mă dezinteresam total de cei care continuau a-mi purta numele; se povesteau asupra mea, la București, nenumărate răutăți... Ghețarul comunist, pe a cărui pantă mă rostogolisem spre Occident, părea de neclintit pentru un veac. El s-a dislocat cu toate astea în ultimele luni ale lui 1989. În ianuarie 1990, la FNAC rue de Rennes, noul președinte al Uniunii Scriitorilor, Mircea Dinescu - alături de Alain Paruit, traducător al unei
Agende rupte (1998) by Ilie Constantin () [Corola-website/Imaginative/15200_a_16525]
-
asemenea, din circuitul armelor ilegale. Observă că aceste aspecte nu se regăsesc în comunicare. 16. Subliniază că sunt diferențe substanțiale de capacitate administrativă și de resurse între organele de aplicare a legii din statele Europei de Sud-Est și cele din occidentul european și că aceasta ar fi justificat prioritatea Comisiei Europene în a rezolva urgent traficul de arme din statele cu economiile cele mai dezvoltate din UE, mai ales că prin aceasta s-ar fi diminuat și traficul de arme din
HOTĂRÂRE nr. 44 din 10 mai 2016 privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Punerea în aplicare a Agendei europene de securitate: planul de acţiune al UE împotriva traficului şi utilizării ilegale de arme de foc şi explozivi COM (2015) 624. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271762_a_273091]
-
podului este însă legată de părăsirea definitivă a Daciei (271 d.C), chiar dacă castrul propriu-zis nu este abandonat de legiunile romane pentru încă 300 de ani. În timpul Renașterii, când interesul pentru operele de geniu ale Antichității erau o pasiune în Occident, regele Francisc I al Franței, a cerut permisiunea Sultanului Soliman Magnificul (care va distruge Cetatea Severinului) să-i permită demolarea unui pilon al podului pentru a afla secretul compoziției cimentului folosit. Ruinele podului au fost studiate amănunțit în perioada modernă
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
Amara, având spectacolul de gală în centrul civic al orașului, Piața Revoluției. Municipiul Slobozia a reprezentat, de-a lungul veacurilor, un important și înfloritor nod de comunicații și târgovie din zonă. Datorită poziției geografice privilegiate, la intersecția drumurilor ce leagă Occidentul și Nordul de Orient, el a permis, în decursul vremurilor, dezvoltarea multor activități economice și culturale. Numele actual al municipiului vine de la cuvântul românesc, de origine slavonă, „slobozie” care desemna o localitate nou înființată care era scutită de anumite dări
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
Imperiului Târziu, iar Eduard Gibbon a scris „Istoria declinului și prăbușirii Imperiului Roman”. Imaginea Bizanțului a fost reabilitată în etapă romantică, odată cu amploarea interesului manifestat pentru studierea evului mediu. Mișcarea de emancipare a grecilor a fost privită cu simpatie de occident, masacrul grecilor din insula Chios fiind condamnat.Imaginea Bizanțului s-a idealizat treptat. Au fost reeditate operele autorilor bizantini-"Corpusul de la Bonn", operele fiind însoțite de traduceri în latină și de note explicative. Istoria bizantină a fost privită ca o
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
amplasat la intersecția celor două mari axe comerciale: una verticală care unea bazinul pontic prin Marea Marmara și Marea Egee de Marea Mediterană, și cealaltă, terestră, care unea Europa de Asia. Constantinopolul a prosperat datorită așezării. Centrul imperial a fost deplasat din occidentul aflat în declin în orientul încă prosper. Orașul se afla în apropierea a două frontiere în care se desfășurau conflicte: frontieră dunăreană atacată de goți și frontieră orientală atacată de sasanizi. Constantinopolul a fost mai ușor de apărat, fiind înconjurat
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
administrarea Imperiului). Astfel că toți locuitorii pământului trebuie să se închine în fața împăratului bizantin. În sec IX, Bizanțul evoluează într-un nou context și este nevoit să își adapteze ideologia la noile realități: apariția unor state creștine ( un imperiu în Occident; un stat bulgar creștin la frontieră Imperiului; un regat armean creștin și Principate creștine ale sârbilor). Din acest motiv, Bizanțul nu mai putea susține universalismul în termenii formulați de Eusebiu din Cezareea. Principalul element de noutate este familia de principi
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
intolerant cu toate celelalte doctrine creștine. Jaful la care aceștia sunt supuși de autoritățile imperiale locale declanșează o mare răscoala antiromană. În Bătălia de la Adrianopol de la 9 august 378 , prin care o angajează fără a mai aștepta sosirea contingentelor din Occident conduse de Grațian, armata romană a fost înfrântă de vizigoții lui Frithigern, sprijiniți de contingente ostrogote, iar Valens și-a găsit moartea pe câmpul de lupta. Pentru că Valentian al II-lea (împăratul Vestului), fiul lui Valentian I, ce se declara
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
permis să interpoleze texte. Era împărțit în 16 cărți, subîmpărțite într-un număr de tituli, fiecare vorbind despre o anumită latura a guvernării pe plan administrativ, militar și religios, decretele fiind ordonate cronologic-leges novellae. Acesta a fost introdus și în occident, Lex Romană Visigothorum ( Legea romană a vizigotilor) sau Breviarul lui Alaric fiind inspirat după codex. Sub domnia lui Teodosiu, Zidurile Constantinopolului au fost lărgite pentru că orașul depășise perimetrul zidului lui Constantin cel Mare. Jefuirea Romei de către Alaric a fost luat
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]