18,249 matches
-
el însuși gândește despre lume și om. De altminteri, el credea că filosofia personalității, pe care încerca să o construiască pornind de la ipoteza personalismului energetic, este un demers necesar, întrucât psihologia, știința ce trebuie să aducă o cunoaștere a persoanei omenești, nu oferă o teorie satisfăcătoare asupra acesteia, ci doar ipoteze, unele dintre ele opuse: "Cearta dintre psihologi trebuie dusă înaintea unei instanțe superioare de judecată, în care să fie reprezentate toate științele, sau mai toate științele"174. Această instanță superioară
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
tot ce apare în vis este la fel de real ca ceea ce apare în starea de veghe. Proprietățile mistice sunt datorate unor forțe și acțiuni inaccesibile simțurilor, dar reale. Din pricina lor lucrurile neînsuflețite capătă statutul celor însuflețite. Animalele alcătuiesc "societăți" asemănătoare celor omenești; entitățile lumii formează o rețea de relații mistice, toate înfăptuirile și toate eșecurile oamenilor fiind determinate prin astfel de relații. Aceste confuzii, analogii, atribuiri ilicite, mistificări, cu un singur cuvânt, alcătuiesc mentaliatea primitivă. Desigur, aceasta este integrată structurii de personalitate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
practic", schimbarea statutului omului în lume: el devine, din personificator, cuceritor al naturii. Trebuie să observăm, urmând teoria eului a lui Rădulescu-Motru, că eul joacă rolul de termen mediu între conștiință și personalitate. El se află în cea dintâi manifestare omenească; este nucleul sufletesc al unității primitive de viață umană, dar și al celei finale. Totodată, el face legătura cu ceea ce a fost înainte de primitiva integrare a omului. "Silogismul" personalismului energetic are sens într-o analitică umană; termenul său mediu, eul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Berdiaev), desăvârșirea omului este posibilă prin spiritualizare, într-o epocă finală "profetic-creatoare", nu prin cultura care este în putința omului actual. Dimpotrivă, C. Rădulescu-Motru socotește că tocmai prin cultură, așa cum ea a fost croită dintru început, este posibilă desăvârșirea persoanei omenești. Cultura este mediul prielnic apariției personalității energetice și domeniul în care se acumulează creațiile oamenilor de vocație. Persoana omenească este scopul. Berdiaev consideră că a treia epocă (cea care corespunde revelației creației, Duhului) va dezvălui limitele culturii. " Creația acestei epoci
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
omului actual. Dimpotrivă, C. Rădulescu-Motru socotește că tocmai prin cultură, așa cum ea a fost croită dintru început, este posibilă desăvârșirea persoanei omenești. Cultura este mediul prielnic apariției personalității energetice și domeniul în care se acumulează creațiile oamenilor de vocație. Persoana omenească este scopul. Berdiaev consideră că a treia epocă (cea care corespunde revelației creației, Duhului) va dezvălui limitele culturii. " Creația acestei epoci este, în esența ei, îndreptată către ultim, nu către penultim, toate realizările ei trebuie să nu mai fie simbolice
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a produs în momentul istoric în care ea a fost așteptată"209. Creațiile, venind din "adâncul personalității popoarelor", constituie dovada și fundamentul continuității existențiale a unui popor. Originalitatea operelor culturale nu se poate afirma însă decât pe fondul unei vieți omenești "civilizate", deprinsă cu practici care depășesc condiționarea prin "instincte bestiale". Durabilitatea și, poate, universalitatea operelor culturale nu pot fi despărțite de condiționarea profund istorică și de mediul de civilizație în care se nasc, în sensul că acele opere rămân, care
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
regulile desprinse dintr-o teorie personalist energetică asupra omului va fi, afirmă C. Rădulescu-Motru, crearea de caractere (în sens moral). Caracterul este dimensiune fundamentală a personalității energetice. El apare ca o desăvârșire morală aflată în unitate cu conștiința rostului faptelor omenești. Personalitatea mistică (anarhică), "tipul" și personalitatea energetică desfășoară istoria. Ca ipostaze ale personalizării energiei, ele deschid istoria către o variație infinită a tehnicii muncii și aptitudinilor profesionale; o deschid, de asemenea, prin creațiile care îmbogățesc cultura. Fiecăreia îi este proprie
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
este vorba aici, cel puțin în mod direct, despre transcendența divină, ci despre idealul de umanitate, a cărui origine poate fi, totuși, Divinitatea: "ideea de Dumnezeu este principiul suprem care fundează ordinea universului și, dimpreună cu aceasta, care dă conștiinței omenești absolutul de care ea are nevoie pentru a avea încredere în sine"217. C. Rădulescu-Motru prezintă sistematic primul plan, în care putem distinge: a) o previziune generală, potrivit căreia personalitatea energetică a acumulat premisele necesare edificării sale: eul s-a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
poporului, astfel încât acesta să devină singurul rezervor al dispozițiilor sufletești individuale, acordul nu va fi niciodată absolut. Mai mult, tentația desăvârșirii vine tocmai din lipsa acordului deplin; munca își are necesitatea nu doar în "programul cosmic", ci și în cel omenesc, în care apare ca necesară și raportarea la ideal. Altminteri, "o lume în care întâmplările ar curge în mod fatal, fără sens și fără să se înalțe spre o perfecție, ar fi ca o mare fără fund, în care s-
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fie în acord cu grația divină. Vocația apare, în mediile protestante, ca exteriorizare a credinței potrivit căreia, neștiut de nimeni, Dumnezeu împarte grația și mântuirea; ea este o exteriorizare ce devine, prin raționalizare (conștientizare perpetuă a sensului divin al vieții omenești), muncă profesională. C. Rădulescu-Motru citează lucrarea lui Max Weber pentru a ilustra ideea că faptele religioase ca și cele morale, intelectuale etc. nu sunt doar "manifestări sentimentale", ci sunt purtătoare de rosturi economice; "faptele concrete" (care sunt faptele economice) reprezintă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
firească. "Rolul omului apare mai grandios când intră în ordinea naturii decât atunci când se îmbracă în aparența de a fi ordonatorul naturii. (...) Durabile sunt creațiunile cerute de timp; creațiunile care realizează posibilitățile pe care natura le-a sădit în sufletul omenesc prin personalizarea treptată a energiei cosmice"233. Vocația valorifică dispozițiile creative din fondul sufletesc al "totalității". De altminteri, aceste dispoziții creative devin astfel numai prin activarea lor vocațională, așa încât cunoașterea și stăpânirea naturii, adică exercițiul vocației, sunt căile prin care
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
vocațiilor sale". Ansamblul aspirațiilor unui popor, îndreptate către înfăptuirea idealului său cultural, formează o atmosferă spirituală favorabilă producerii vocației și educării ei, formează mesianismul. În această atmosferă spirituală rezidă atitudinile specifice față de lume și o anumită ierarhie valorică a faptelor omenești, însușiri prezente doar în sufletul poporului în "etnicul" lui, cum va spune autorul în Etnicul românesc -, dar actualizate prin puterea sufletească a vocațiilor. Mesianismul este elementul profund de continuitate în viața și cultura unui popor. Dar fără actualizarea sa prin
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
tuturor valorilor. Actul cultural înnoitor, în esența sa reevaluator, nu rămâne la suprafața vieții, ci angajează înseși resursele ei, potențele ei regeneratoare. Într-un fel și C. Rădulescu-Motru socotea actul vocațional ca unul profund motivat de viață, numai că viața omenească înseamnă la el conviețuire, personalizare prin acord între dispozițiile sufletești ale individului și cele ale poporului din care acesta face parte, strânse într-un ideal. Filosoful (mai bine-zis, "noul filosof") lui Nietzsche tăinuiește modelul omului viitor; el nu reprezintă, nici
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
închiderea genezei filosofului în orizontul cultural are o anume motivație, la Nietzsche: în stadiul mijlociu al creației sale, viața omului înseamnă, încă, viață culturală. Ceea ce trebuie schimbat, pentru a nu nesocoti programul existențial al omului, este fundamentul însuși al vieții omenești: evaluarea. Ceea ce se uzează, în exercițiul neîncetat al "datelor" omenești, este tocmai evaluarea. Prin urmare, ceea ce trebuie potențat este, desigur, re-evaluarea. Viața omului pare a fi consumatoare de valori. Iar uzura acestora conduce către neantul lor. Acest moment cere reevaluarea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
la Nietzsche: în stadiul mijlociu al creației sale, viața omului înseamnă, încă, viață culturală. Ceea ce trebuie schimbat, pentru a nu nesocoti programul existențial al omului, este fundamentul însuși al vieții omenești: evaluarea. Ceea ce se uzează, în exercițiul neîncetat al "datelor" omenești, este tocmai evaluarea. Prin urmare, ceea ce trebuie potențat este, desigur, re-evaluarea. Viața omului pare a fi consumatoare de valori. Iar uzura acestora conduce către neantul lor. Acest moment cere reevaluarea, iar sub determinare istorică el reprezintă vremea "omului superior", a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și echivalentul universal al tuturor valorilor"276. Energetismul se deschide unei apologii a statului și a tuturor instrumentelor prin care poate fi economisită energia. Personalismul energetic este departe de o asemenea imagine. Tot ce se află în perimetrul umanului este omenesc, nu "energetic". Energia nu este decât elementul comun, unificator, al naturii și al existenței umane, prin urmare, ea este principiu filosofic, "metafizic", nu principiu "fizic", așa cum îl găsim la W. Ostwald. Ca principiu filosofic, energia este Unul; "energia" lui W
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
nu poate fi explicată prin recursul la metodele "obiective", acestea din urmă reprezentând o intervenție necesară în modelul explicativ (scenariul metodologic) personalist energetic. Al doilea tip de monism explică unitatea lumii folosindu-se de cauzele imanente fenomenelor cunoscute de mintea omenească. "Acest al doilea tip de monism, adâncind gândirea în înfățișările fenomenale, vrea să obțină secretul realității, pe care celalt monism vrea să-l obțină lărgind orizontul de gândire dincolo de hotarele universului cunoscut"279. Filosoful susține că problema identității dintre unitatea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de regulă prin suprimarea unuia dintre cei doi termeni. De aici cele două ipoteze: cea "idealistă" și cea "energetistă", arată C. Rădulescu-Motru. Potrivit celei dintâi, doar conștiința există, iar lumea exterioară ei se originează în constrângerea logică a minții: "mintea omenească este așa constituită încât, prin sistematizarea elementelor sale, ea ajunge să-și constate propria sa unitate proiectată în afară"280. Potrivit celeilalte, realitatea absolută este energia și în ea se cuprind și fenomenele de conștiință. "Unitatea energiei este dovedită în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
281. Ambele ipoteze întâlnesc obstacole pe care nu le pot trece, devenind insuficiente în raport cu ceea ce ele trebuie să explice: unitatea lumii (a fenomenelor fizice și a celor sufletești). Ipoteza idealistă ajunge la solipsism. Neputând să explice existența mai multor conștiințe omenești ca "realități de sine stătătoare", din ea se obține, dacă îi urmăm logica până la capăt, ideea că singura realitate este aceea a fiecărui om. Pentru a evita solipsismul este afirmată o conștiință în genere. Prin aceasta însă este atinsă logica
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Pentru a evita solipsismul este afirmată o conștiință în genere. Prin aceasta însă este atinsă logica internă a ipotezei. Și ipoteza energetistă are inconveniente, socotește Rădulescu-Motru: ea acceptă valabilitatea postulatului uniformității fenomenelor naturii pentru "lumea reală", nu și pentru rațiunea omenească; de asemenea, inconvenient este și totala neexplicare a raportului dintre energia psihică și "energia totală". Așa încât, metafizic, ipoteza energetistă nu este superioară ipotezei unității materiei. Ipotezele idealistă și energetistă sunt unilaterale. De aceea ne trebuie o ipoteză care să conserve
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
socotește filosoful român, personalismul născut din kantianism este "revoluționar": el țintește schimbarea lumii. Numai că în interiorul lui dezvăluim un "personalism anarhic", distructiv, și un altul "social-romantic", de tranziție către "personalismul energetic", desigur, constructiv. Pentru acesta din mijloc personalismul social-romantic "persoana omenească este luată nu ca o unitate anonimă, simbol al omenirii întregi, ci este luată într-o formă mai concretă, ea reprezentând o clasă sau o națiune"285. Metoda acestui personalism are pretenții științifice; posibilitatea ordinii realității pe care vrea să
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sub comendament sacru; omul se află sub ascultarea totală a sfaturilor divine; desigur, este vorba de starea edenică, așa cum aceasta apare în doctrina creștină. A doua "creație", naturală în esența sa, este în păcat și survine, se-nțelege, prin păcatul omenesc originar; ea este întreținută de căutarea "satisfacțiilor exclusive" și, desigur, este supusă răului; totuși, asemenea celei dintâi, nu este nici ea veșnică. A treia "creație" încă așteptată de om, potrivit lui Renouvier constă într-o reabilitate a omului prin personalizare, într-
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în zona unor angajamente filosofice contradictorii: de o parte, cu sensuri teologice, de alta, "iluministe", spre deosebire de C. Rădulescu-Motru, care își întemeiază programul educațional pe o ontologie a umanului. Exprimarea persoanei explicația antropologică nu este identică la cei doi filosofi. Persoana omenească este pentru amândoi "energie de creație", dar în personalismul energetic este vorba despre creația de muncă, în personalismul mounierist, despre creația de sine întru valoare. Desigur, personalismul energetic nu este străin de ideea unei "creații de sine"; în fond, vocația
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
aceste deosebiri nu pot fi gândite în afara unei asemănări ce pare a fi mai puternică decât orice diferență: aceste filosofii a lui C. Rădulescu-Motru, a lui Ch. Renouvier și a lui Emm. Mounier sunt personaliste: conceptul lor central este "persoana omenească", iar specificul reconstrucției filosofice este, pentru toate, ceea ce am putea numi "antropologia personalistă". Rezultatul final al comparației însăși formula sintetică a situării personalismului în filosofia contemporană nu poate fi decât acesta: personalismul energetic este, ca model explicativ și viziune filosofică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
orice naturalism, deoarece știința își încorporează tot mai mult și mijloacele pentru justificarea propriilor rezultate. Filosofiile absolutiste au, de asemenea, o semnificație "cognitivă" nedisimulată în spațiul reconstrucțiilor lumii și omului, propunând modele de umanitate, teorii asupra unor elemente de viață omenească integrate într-o viziune generală etc. Ele mențin în orizontul reflecției problematica transcendenței, dar acordă o valoare peste măsură părții (condiției) "ideale" din om. Legătura lor mult prea adâncă și semnificativă cu teologia și, în genere, cu experiența religioasă le
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]