KorAP: Find »[drukola/base=pășune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...255 256 257 ...301 >

7,505 matches

Corola-website/Law/269047_a_270376

cu eliberarea elementelor nutritive sub formă asimilabilă; - "nutrient secundar" - înseamnă calciu, magneziu, sodiu sau sulf; - "oligoelemente" - înseamnă bor, cobalt, cupru, fier, mangan, molibden și zinc, esențiale pentru creșterea plantelor, dar în cantități reduse față de cantitățile de nutrienți principali și secundari; - "pășune" - terenul înierbat sau înțelenit în mod natural sau prin semănat, menținut cu sau fără supraînsămânțări periodice și care se folosește pentru pășunatul animalelor; - "percolare" - proces de străbatere a solului de sus în jos de către apa din precipitații împreună cu substanțele pe

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
de │ │contaminare cu nitrați a apelor freatice și a apelor de suprafață. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Poluarea cu îngrășăminte este provocată de o defectoasă gestionare a solului, care în condițiile din România este caracterizată prin: ● sporirea ponderii terenurilor arabile în defavoarea terenurilor cu vegetație perenă (pășuni, fânețe, pajiști, păduri etc.); ● folosirea insuficientă a culturilor amelioratoare perene (trifoi, lucernă, lolium multiflorum, etc.) în rotația culturilor agricole; ● înlocuirea și eliminarea unor culturi prietenoase cu mediul, dar mai puțin profitabile, în favoarea altor culturi de mare productivitate, mari consumatoare de

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
temperatura medie a aerului se află sub 5°C. Generalizări bazate pe datele climatice multianuale, precum și pe calendarul agricol tradițional au condus la stabilirea datelor pentru începutul și sfârșitul perioadei de interdicție în aplicarea îngrășămintelor, diferențiate în funcție de utilizarea terenului (arabil, pășuni), tipul de culturi (culturi de toamnă, primăvară) și tipul de îngrășământ (mineral, organic solid și organic lichid). Capacitățile de stocare a gunoiului de grajd trebuie să fie proiectate pentru │ │un interval de timp mai mare cu o lună decât intervalul

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
trebuie să fie proiectate pentru │ │un interval de timp mai mare cu o lună decât intervalul de interdicție pentru │ │aplicarea îngrășămintelor. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ În tabelul 7.6 sunt prezentate datele calendaristice privind începutul, respectiv sfârșitul perioadelor de interdicție în funcție de utilizarea terenului (arabil, pășuni), tipul de culturi (culturi de toamnă, primăvară) și tipul de îngrășământ (mineral, organic solid și organic lichid). Tabel 7.6. Perioada de interdicție pentru aplicarea gunoiului de grajd pe teren *Font 9* ┌────────────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐ │ Specificare 7.6. Tehnici și perioade de aplicare

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
mulci vegetal dacă unitatea practică agricultura conservativă sau se îndepărtează de pe teren pentru a preveni pierderile de azot provocate de absența unei culturi care să consume azotul rezidual. 7.11. Aplicarea îngrășămintelor minerale și organice cu azot pe pajiști permanente (pășuni și fânețe) Aplicarea îngrășămintelor pe pajiști conduce la următoarele efecte pozitive: ● creșterea producției, în mod deosebit ținând cont de faptul că terenurile cu pajiști au în general o clasă de calitate coborâtă; ● repartizarea producției pe coase - pe pajiștile permanente, în

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
la o repartizare mai uniformă a producției alături de faptul că determină sporirea recoltei. ● îmbunătățirea compoziției floristice a pajiștilor (creșterea participării gramineelor valoroase); ● creșterea cantității de proteină brut�� din plante, a digestibilității și consumabilității acestora. ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Aplicarea îngrășămintelor organice pe pajiști permanente (pășuni și fânețe) se│ │supune condiției de a nu se depăși doza de 170 Kg N ha^-1 an^-1și de a nu se │ │aplica în perioadele de interdicție. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Exploatațiile care nu dețin studii agrochimice vor respecta standardele maxime privind cantitățile

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
mare de lucru decât cea corespunzătoare altor forme de îngrășăminte organice deoarece compostul este omogen și are o granulometrie mai fină. În acest mod se reduce tasarea solului care este un factor limitativ în contextul în care terenurile acoperite de pășuni sunt în climate mai umede. Compostul determină proliferarea speciilor valoroase de graminee și leguminoase perene, furajul având o mai bună digestibilitate și un grad de conversie în produse animaliere mai ridicat decât cel obținut prin fertilizare minerală. Pentru stabilirea planului

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
un consum optim de nutrienți pentru hrana animalelor este necesar ca furajul oferit să aibă o valoare nutritivă ridicată. O parte din nutrienții ingerați de către animalele care pășunează este excretată sub formă de balegă și urină. Cantitatea de dejecții pe pășune/cap/zi, variază foarte mult cu perioada de menținere a animalelor (ziua pe pășune și noaptea la grajd sau ziua și noaptea pe pășune), tipul animalelor (lapte, carne, mixt), starea fiziologică, panta terenului etc. ┌─────────────────┬──────────┬────────────────────┬──────────────────────┐ │ Conducerea Utilizarea nutrienților este mai mare

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
aibă o valoare nutritivă ridicată. O parte din nutrienții ingerați de către animalele care pășunează este excretată sub formă de balegă și urină. Cantitatea de dejecții pe pășune/cap/zi, variază foarte mult cu perioada de menținere a animalelor (ziua pe pășune și noaptea la grajd sau ziua și noaptea pe pășune), tipul animalelor (lapte, carne, mixt), starea fiziologică, panta terenului etc. ┌─────────────────┬──────────┬────────────────────┬──────────────────────┐ │ Conducerea Utilizarea nutrienților este mai mare la vacile de lapte productive și mai mică la tineret și la oi. Din

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
de către animalele care pășunează este excretată sub formă de balegă și urină. Cantitatea de dejecții pe pășune/cap/zi, variază foarte mult cu perioada de menținere a animalelor (ziua pe pășune și noaptea la grajd sau ziua și noaptea pe pășune), tipul animalelor (lapte, carne, mixt), starea fiziologică, panta terenului etc. ┌─────────────────┬──────────┬────────────────────┬──────────────────────┐ │ Conducerea Utilizarea nutrienților este mai mare la vacile de lapte productive și mai mică la tineret și la oi. Din nutrienții ingerați, vacile cu lapte pot excreta 70-80 % azot, fosfor

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
și dimineața devreme. Dejecțiile sunt răspândite neuniform pe suprafețele de pășunat, dar există și o concentrare pe suprafețele de odihnă din timpul nopții sau ale zilei, în locurile de alimentare cu apă, furajare etc. În cadrul planului de fertilizare organică al pășunilor trebuie să se țină seama de o serie de elemente specifice acestui mod de folosire. Astfel, exporturile de pe pășune sunt mult mai mici comparativ cu cel de pe fânețe, datorită readucerii în circuit a unei părți importante din substanța organică și

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
odihnă din timpul nopții sau ale zilei, în locurile de alimentare cu apă, furajare etc. În cadrul planului de fertilizare organică al pășunilor trebuie să se țină seama de o serie de elemente specifice acestui mod de folosire. Astfel, exporturile de pe pășune sunt mult mai mici comparativ cu cel de pe fânețe, datorită readucerii în circuit a unei părți importante din substanța organică și nutrienți minerali. La stabilirea dozelor de îngrășăminte trebuie avute în vedere alături de cantitățile disponibile, de capacitatea de stocare a

ORDIN nr. 1.182 din 22 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269047_a_270376]
Corola-website/Law/269048_a_270377

cu eliberarea elementelor nutritive sub formă asimilabilă; - "nutrient secundar" - înseamnă calciu, magneziu, sodiu sau sulf; - "oligoelemente" - înseamnă bor, cobalt, cupru, fier, mangan, molibden și zinc, esențiale pentru creșterea plantelor, dar în cantități reduse față de cantitățile de nutrienți principali și secundari; - "pășune" - terenul înierbat sau înțelenit în mod natural sau prin semănat, menținut cu sau fără supraînsămânțări periodice și care se folosește pentru pășunatul animalelor; - "percolare" - proces de străbatere a solului de sus în jos de către apa din precipitații împreună cu substanțele pe

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
de │ │contaminare cu nitrați a apelor freatice și a apelor de suprafață. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Poluarea cu îngrășăminte este provocată de o defectoasă gestionare a solului, care în condițiile din România este caracterizată prin: ● sporirea ponderii terenurilor arabile în defavoarea terenurilor cu vegetație perenă (pășuni, fânețe, pajiști, păduri etc.); ● folosirea insuficientă a culturilor amelioratoare perene (trifoi, lucernă, lolium multiflorum, etc.) în rotația culturilor agricole; ● înlocuirea și eliminarea unor culturi prietenoase cu mediul, dar mai puțin profitabile, în favoarea altor culturi de mare productivitate, mari consumatoare de

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
temperatura medie a aerului se află sub 5°C. Generalizări bazate pe datele climatice multianuale, precum și pe calendarul agricol tradițional au condus la stabilirea datelor pentru începutul și sfârșitul perioadei de interdicție în aplicarea îngrășămintelor, diferențiate în funcție de utilizarea terenului (arabil, pășuni), tipul de culturi (culturi de toamnă, primăvară) și tipul de îngrășământ (mineral, organic solid și organic lichid). Capacitățile de stocare a gunoiului de grajd trebuie să fie proiectate pentru │ │un interval de timp mai mare cu o lună decât intervalul

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
trebuie să fie proiectate pentru │ │un interval de timp mai mare cu o lună decât intervalul de interdicție pentru │ │aplicarea îngrășămintelor. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ În tabelul 7.6 sunt prezentate datele calendaristice privind începutul, respectiv sfârșitul perioadelor de interdicție în funcție de utilizarea terenului (arabil, pășuni), tipul de culturi (culturi de toamnă, primăvară) și tipul de îngrășământ (mineral, organic solid și organic lichid). Tabel 7.6. Perioada de interdicție pentru aplicarea gunoiului de grajd pe teren *Font 9* ┌────────────────────────────────────────────────────────────┬────────────────────────┐ │ Specificare 7.6. Tehnici și perioade de aplicare

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
mulci vegetal dacă unitatea practică agricultura conservativă sau se îndepărtează de pe teren pentru a preveni pierderile de azot provocate de absența unei culturi care să consume azotul rezidual. 7.11. Aplicarea îngrășămintelor minerale și organice cu azot pe pajiști permanente (pășuni și fânețe) Aplicarea îngrășămintelor pe pajiști conduce la următoarele efecte pozitive: ● creșterea producției, în mod deosebit ținând cont de faptul că terenurile cu pajiști au în general o clasă de calitate coborâtă; ● repartizarea producției pe coase - pe pajiștile permanente, în

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
la o repartizare mai uniformă a producției alături de faptul că determină sporirea recoltei. ● îmbunătățirea compoziției floristice a pajiștilor (creșterea participării gramineelor valoroase); ● creșterea cantității de proteină brută din plante, a digestibilității și consumabilității acestora. ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Aplicarea îngrășămintelor organice pe pajiști permanente (pășuni și fânețe) se│ │supune condiției de a nu se depăși doza de 170 Kg N ha^-1 an^-1și de a nu se │ │aplica în perioadele de interdicție. │ └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Exploatațiile care nu dețin studii agrochimice vor respecta standardele maxime privind cantitățile

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
mare de lucru decât cea corespunzătoare altor forme de îngrășăminte organice deoarece compostul este omogen și are o granulometrie mai fină. În acest mod se reduce tasarea solului care este un factor limitativ în contextul în care terenurile acoperite de pășuni sunt în climate mai umede. Compostul determină proliferarea speciilor valoroase de graminee și leguminoase perene, furajul având o mai bună digestibilitate și un grad de conversie în produse animaliere mai ridicat decât cel obținut prin fertilizare minerală. Pentru stabilirea planului

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
un consum optim de nutrienți pentru hrana animalelor este necesar ca furajul oferit să aibă o valoare nutritivă ridicată. O parte din nutrienții ingerați de către animalele care pășunează este excretată sub formă de balegă și urină. Cantitatea de dejecții pe pășune/cap/zi, variază foarte mult cu perioada de menținere a animalelor (ziua pe pășune și noaptea la grajd sau ziua și noaptea pe pășune), tipul animalelor (lapte, carne, mixt), starea fiziologică, panta terenului etc. ┌─────────────────��──────────┬────────────────────┬──────────────────────┐ │ Conducerea Utilizarea nutrienților este mai mare

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
aibă o valoare nutritivă ridicată. O parte din nutrienții ingerați de către animalele care pășunează este excretată sub formă de balegă și urină. Cantitatea de dejecții pe pășune/cap/zi, variază foarte mult cu perioada de menținere a animalelor (ziua pe pășune și noaptea la grajd sau ziua și noaptea pe pășune), tipul animalelor (lapte, carne, mixt), starea fiziologică, panta terenului etc. ┌─────────────────��──────────┬────────────────────┬──────────────────────┐ │ Conducerea Utilizarea nutrienților este mai mare la vacile de lapte productive și mai mică la tineret și la oi. Din

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
de către animalele care pășunează este excretată sub formă de balegă și urină. Cantitatea de dejecții pe pășune/cap/zi, variază foarte mult cu perioada de menținere a animalelor (ziua pe pășune și noaptea la grajd sau ziua și noaptea pe pășune), tipul animalelor (lapte, carne, mixt), starea fiziologică, panta terenului etc. ┌─────────────────��──────────┬────────────────────┬──────────────────────┐ │ Conducerea Utilizarea nutrienților este mai mare la vacile de lapte productive și mai mică la tineret și la oi. Din nutrienții ingerați, vacile cu lapte pot excreta 70-80 % azot, fosfor

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
și dimineața devreme. Dejecțiile sunt răspândite neuniform pe suprafețele de pășunat, dar există și o concentrare pe suprafețele de odihnă din timpul nopții sau ale zilei, în locurile de alimentare cu apă, furajare etc. În cadrul planului de fertilizare organică al pășunilor trebuie să se țină seama de o serie de elemente specifice acestui mod de folosire. Astfel, exporturile de pe pășune sunt mult mai mici comparativ cu cel de pe fânețe, datorită readucerii în circuit a unei părți importante din substanța organică și

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
odihnă din timpul nopții sau ale zilei, în locurile de alimentare cu apă, furajare etc. În cadrul planului de fertilizare organică al pășunilor trebuie să se țină seama de o serie de elemente specifice acestui mod de folosire. Astfel, exporturile de pe pășune sunt mult mai mici comparativ cu cel de pe fânețe, datorită readucerii în circuit a unei părți importante din substanța organică și nutrienți minerali. La stabilirea dozelor de îngrășăminte trebuie avute în vedere alături de cantitățile disponibile, de capacitatea de stocare a

ORDIN nr. 1.270 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) privind aprobarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din surse agricole. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/269048_a_270377]
Corola-website/Law/270091_a_271420

6 a fost modificat de pct. 6 al art. I din ORDINUL nr. 234 din 22 februarie 2016 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 137 din 23 februarie 2016. Articolul 7 (1) Formele asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră, pășunilor și fânețelor, obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate, composesorate, obști de cumpărare, păduri grănicerești, păduri urbariale, cooperative, alte comunități și forme asociative cu diferite denumiri, menționate în Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor

ORDIN nr. 619 din 6 aprilie 2015(*actualizat*) pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020. In: EUR-Lex (2020) [Corola-website/Law/270091_a_271420]