6,839 matches
-
acest lucru. 4. Joc cu mingea de burete. Ca obiect de joc trebuie confecționată o minge din burete moale, cu un diametru de 8—10 cm. Cei doi (eventual 4) jucători se așează față-n față, la aproximativ 3 m, pasându și mingea cu racheta. Scopul principal al jocului este menținerea mingii cât mai mult în aer și nu stabilirea unui câștigător. Atât pentru învățarea jocului cât și pentru dezvoltarea reflexelor și a îndemânării se impune exersarea individuală la perete. 5
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
Pentru desfășurarea jocului este nevoie de un cerc de gimnastică agățat la 1,5 m de sol. Cei doi jucători, așezați unul de o parte și celălalt de partea opusă, la 2 — 3 m de cerc, vor încerca să-si paseze mingea prin cerc. Dacă sunt mai mulți participanți, jocul se poate desfășura sub formă de suveică. 7. Câștigă teren. Jocul se poate desfășura cu 2 jucători sau două perechi. Jucătorii se plasează la mijlocul terenului, față-n față, la 8—10
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
Mingea la căpitan. Jocul este cunoscut si folosit frecvent și în alte ramuri de sport. Jucătorii se aliniază în șir câte unul, iar căpitanul se așează la 5-6 m distanță în fața șirului. Căpitanul trimite mingea către primul jucător care o pasează înapoi și se așează la coadă ; jocul continuă până ce fiecare jucător a lovit de 2, 3 , ori mingea, după care căpitanul este schimbat cu un alt jucător. De obicei acest joc se desfășoară sub formă de ștafetă. 6. Suveica. Jocul
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
un alt jucător. De obicei acest joc se desfășoară sub formă de ștafetă. 6. Suveica. Jocul este asemănător cu „mingea la căpitan", dar la „suveică" jucătorii se așează pe două șiruri față-n față. Primii jucători din fiecare șir își pasează între ei și trec la coada șirului. Se pot forma si mai multe șiruri, iar jucătorii își pasează mingea în diagonală, cu trecerea jucătorilor, după efectuarea loviturii, la coada șirului alăturat. 7. Curăță terenul. La mijlocul terenului se fixează doi stâlpi
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
cu „mingea la căpitan", dar la „suveică" jucătorii se așează pe două șiruri față-n față. Primii jucători din fiecare șir își pasează între ei și trec la coada șirului. Se pot forma si mai multe șiruri, iar jucătorii își pasează mingea în diagonală, cu trecerea jucătorilor, după efectuarea loviturii, la coada șirului alăturat. 7. Curăță terenul. La mijlocul terenului se fixează doi stâlpi înalți de 1,50 m, între care se leagă o panglică în partea de sus a stâlpilor (distanța
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
Jandarmeriei și populației să elimine „elementul evreiesc” din Basarabia XE "Basarabia" și din Bucovina XE "Bucovina" . El a subliniat că se poate folosi mitraliera, că interzice manifestări de slăbiciune, căci s-a terminat cu epoca umanismului, și că nu-i pasă dacă, din cauza acestor fapte, românii vor fi considerați În viitor barbari. În aceeași ședință, Mihai Antonescu XE "Antonescu, Mihai" a anunțat că toți evreii din sate „părăsesc locul și părăsesc avuturile lor imediat”. Ministrul de Interne, Dumitru Popescu XE "Popescu
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
linie a regimului lui Antonescu XE "Antonescu, Ion" - că totul este permis Împotriva evreilor; că legea și omenia nu mai sunt necesare; că trebuie folosite mitralierele, cum se exprimase Mihai Antonescu XE "Antonescu, Mihai" În fața miniștrilor, spunând că nu-i pasă dacă românii vor fi considerați barbari. Ambasadorii Statelor Unite XE "Statelor Unite" și Franței XE "Franței" despre pogrom Pogromul de la Iași și campania de exterminare din Basarabia XE "Basarabia" și Bucovina XE "Bucovina" n-au rămas secrete pentru reprezentanțele diplomatice de la București
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
ca să-și câștige existența, părinții nu-i pot întreține acolo, firme care să-i sponsorizeze de aici nu există, e foarte greu să lucrezi și să studiezi, să găsești timp pentru fiecare activitate, nimeni nu te iartă, nimănui nu-i pasă că tu n-ai bani și trebuie să lucrezi noaptea ca să te întreții... De cele mai multe ori nu lucrezi în domeniul tău, ci trebuie să fii vânzător sau să speli pe jos într-un restaurant, să prestezi o muncă fizică epuizantă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
grijă de români ca să-i introducă în ceea ce el înțelegea prin viață democratică. El a transformat țara într-un model de Republică Populară în mai puțin de patru ani. Prețul vieților omenești era considerat ca nesemnificativ în comparație cu beneficiile. Cui îi pasă acum de această țară, jumătate în Balcani și jumătate în Europa Centrală, jumătate în Evul Mediu și jumătate în viitorul comunist, nutrind o mândrie națională pe care nu o va proteja nici un aliat?"294 De fapt, meditează Hale, "comunismul în
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
a fost acela ,,de a stimula comerțul atenian și pentru ca Atena să scape de sub influența comercială a Eginei"24. Grecii știau, iată, că există o legătură directă între monedă și comerț. În context poate că nu ar mai trebui să pasăm capitalismului contemporan speculația comercială și jocul speculativ al cursurilor de schimb. Practic, în epocă grecii recurg la o devalorizare a propriei monede pentru a încuraja exportul în Egina. Ar fi vorba, fără să exagerăm, despre o devalorizare competitivă, artificiu la
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
nu mă miră părerea vecinului meu de la țară cum că parlamentul trebuie să le dea mâncare copiilor săi. Este o adevărată modă în România ca deciziile mai sensibile pe care ar trebui să le ia oamenii cu funcții să fie pasate în mod ilegal și abuziv către organisme colective de dezbatere și deliberare care nu iau decizii, ci emit hotărâri. Așa se face că primarii transmit spre consiliile locale asemenea ,,castane fierbinți", directorii generali către consiliile de administrație și rectorii către
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Moneda din hârtie este un asemenea instrument monetar. Așa cum am mai subliniat ,,moneda din hârtie este o monedă a încrederii și vitezei, a vecinătății și cooperării. Caracterul său social devine unul clar, puternic afirmat. Aici nu este vorba de a pasa o castană fierbinte 271, fără nici o valoare din mână în mână, ci de a asuma riscul ca fiind unul colectiv, în paguba sau în profitul tuturor. Capitalismul este și o lume a riscului, nu numai a mașinismului și profitabilității. Atributul
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
adâncească comportamentele pro-criză, iar efectele s-au văzut în realitatea economică. Doar în România clasa politică nu a tratat criza ca pe un fenomen obiectiv care poate fi combătut ci ca pe un agent electoral. Criza economiei românești a fost pasată de la un partid la altul, în încercarea de a demonstra opiniei publice că iată ,,ei v-au adus în criză și doar noi vă putem scoate din asta!". Revăd 95,cu bucurie, filmul Senatorul Melcilor al lui Mircea Daneliuc și-
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
de la Green Hours sau de la Act, vorbesc singură pe stradă, încercând să explic unor parteneri ipotetici de ce e atât de rău și de ce ar trebui ei să gândească și să acționeze altfel. Dar lor, celor cu care mă cert, le pasă de viață și de aceea fac teatru. N-am avut acest sentiment la Mangalia, unde viața a fost mult mai puternică decât teatrul prin furtuna oferită ca premiu de participare. Organizatori: UNITER - Uniunea Teatrală din România, Ministerul Culturii și Cultelor
O furtună pe o scenă mică by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12521_a_13846]
-
ne-o arată ca perfect sinonimă cu locuțiunile la mișto, la vrăjeală etc., avînd deci semnificația "în mod înșelător, fals, neserios": "înspre închisorile comuniste inclină 0,1%, în timp ce comedia romantică întrunește 85% (sunt cifre la oha)" (cinemagia.ro); "nu le pasă cît de ridiculi sînt, că microfoanele chiar îi deranjează în dansurile lor tematice la indigo, în timp ce toată lumea știe că e la oha" (geocities.com); "apoi postul �libertății", în decembrie 1989, a început să-și dea arama pe față și a
Etimologii argotice: oha by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12561_a_13886]
-
mătura în cui și fărășaul după ușă până la eventuala viitoare vizită a cine știe cărui personaj important. Aici e fisura pe care n-o pricep: atâtea exemple arată că înțelegem ce e normalitatea, și tot atâtea contra-exemple ne arată că nu ne pasă de ea. Probabil că nu e posibil să asfaltăm peste noapte toate drumurile țării. Dar de măturat le putem mătura. După cum nu e neapărată nevoie să aruncăm pungile cu gunoaie direct pe geam. Și nici să scuipăm pe stradă, când
Europa concretă și de ce nu, meschină by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12574_a_13899]
-
vieți fragede, pe veșnic însetatul de sînge proaspăt , adică pe contele Dracula însuși. Cum această atribuire putea aduce mari daune imaginii noastre cvasiangelice, de păstori lirici și mereu cutremurați de credința într-un Dumnezeu cum nu mai are nimeni, am pasat ungurilor, cu multă generozitate, privilegiul de a-l fi moșit pe Dracula, lăsînd-o pe Elisabeta Bathory să furnizeze toate informațiile despre ceremonialurile sangvinare de la rădăcina mitului. }epeș a fost doar patriot și drept, am spus noi în cor, chestia aia
Frica de a fi român by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11397_a_12722]
-
de a fi privit, cu condiția, bineînțeles de a ști să vezi ceea ce ți-e dat să privești. Fiecare fărîmă a lumii vehiculează un înțeles care-ți scapă dacă treci pe lîngă el fără să-ți pese. Dar, dacă-ți pasă cu adevărat..." (p. 54). Una dintre trăsăturile specifice lumii contemporane este trecerea de la substanță la semnele ei. Dacă în copilăria Mai Știutorului, petrecută în primul sfert al secolului XX, marfa era expusă la vedere, iar ambalajul aproape că nu conta
Filozofie și civism by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11381_a_12706]
-
paiu-n gură,/ fără gînd ascuns, fără ură,/ pe acest istm de catran pe care a foxtrotat și Oedip/ cu Antigona, mai acum un an, și hip! și iar hip!/ marele orb țopăia fericit/ de-acest profan sfîrșit. Dar ce-mi pasă-n plin iulie mie" (Whisky-Palace). Oricum sforțarea creatoare a lui Ion Vinea se orientează către depășirea datelor unui real resimțit ca ostil, alienant. Dacă nu plonjează în suprarealismul ca atare, întemeietorul revistei Contimporanul (1922-1932), cel mai important și mai longeviv
"Postmodernistul" Ion Vinea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11405_a_12730]
-
face elogiul micimii, ca spațiu, elogiul scurtimii unei opere, fiind un avantaj pentru ca ea... să lunece mai ușor în posteritate, să se strecoare prin ea mai lesne... Posteritatea, spune Proust, nu are grijă decât de calitatea operei, ei nu-i pasă de cantitate. Și termină cartea cu aceste rânduri: "...Felul de a judeca al d-lui Allard m-a făcut să mă gândesc la o frază, opusă, inexactă, absurdă a lui Voltaire, o frază atât de amuzantă, deși falsă, pe care
Despre Baudelaire by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13663_a_14988]
-
mult de la sine, fără să-i pese că în felul acesta cheltuiește din propria lui ființă, ca un adversar neîmpăcat al imposibilului, pe care îl transformă cu un efort susținut zi și noapte în posibil, ca un cetățean căruia îi pasă de ce se întâmplă în țara lui și nu ca unul care se consideră venit în vizită în România, cum sunt atâția alții. Istoria celor treizeci și două de transplanturi hepatice ca și a ceea ce a trebuit întreprins pentru realizarea lor
O carte pentru cei care scandează: “Nu suntem genii!” by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13653_a_14978]
-
Acasa > Versuri > Minipoeme > Senryu > DE NIMICA NU ÎMI PASĂ CĂCI ÎN LUME-S CA ACASĂ Autor: Dan Norea Publicat în: Ediția nr. 1254 din 07 iunie 2014 Toate Articolele Autorului de la bar mă-ntorc noaptea - când sunt libere cele trei cărări la birou țin post - ce să fac dacă
DE NIMICA NU ÎMI PASĂ CĂCI ÎN LUME-S CA ACASĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349734_a_351063]
-
străbate gaura din gard coșul plin cu foi - stiloul primit cadou e atât de prost! la iarbă verde - - Faceți liniște ori dați șipotul mai tare! ultimul pătrar - la mormântul unui chel un păr înflorit Referință Bibliografică: De nimica nu îmi pasă căci în lume-s ca acasă / Dan Norea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1254, Anul IV, 07 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Dan Norea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
DE NIMICA NU ÎMI PASĂ CĂCI ÎN LUME-S CA ACASĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349734_a_351063]
-
Sarmisegetusa Regia, ar transforma-o în loc de pelerinaj. DIN NEGURA TIMPULUI România este leagănul tuturor civilizațiilor. Pământul Ardealului este „Grădina Maicii Domnului" și locul de unde au plecat cele 12 triburi în lume. Dar noi, românii, rămânem aceeași ignoranți, cărora nu le pasă de istoria neamului. În loc să fim mândri că suntem poporul primordial. De ce ne este frică de ceea ce am fost? Descoperirile din perioada 1960-2000 în arhive și biblioteci din țară și din străinătate a sute de cuvinte românești, provenite din fondul autohton
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
o cetate ca Sarmisegetusa Regia, ar transforma-o în loc de pelerinaj.România este leagănul tuturor civilizațiilor. Pământul Ardealului este „Grădina Maicii Domnului" și locul de unde au plecat cele 12 triburi în lume. Dar noi, românii, rămânem aceeași ignoranți, cărora nu le pasă de istoria neamului. În loc să fim mândri că suntem poporul primordial. De ce ne este frică de ceea ce am fost?Descoperirile din perioada 1960-2000 în arhive și biblioteci din țară și din străinătate a sute de cuvinte românești, provenite din fondul autohton
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]