15,863 matches
-
noi și celelalte state UE. În comparația dintre satele românești și cele europene am plecat de la definirea principalelor două concepte: România și Uniunea Europeană. Dacă asocierile legate de „România” au o puternică determinare sentimentală, cele mai frecvente fiind de tipul: mama, patria, țara, neamul nostru, inima noastră, sufletul nostru, în ceea ce privește asocierile legate de „Europa”, acestea sunt mai diverse și mai pragmatice. Astfel, Europa este asociată cu aspecte concrete, de titul: așezare, continent, steagul UE. Într-o altă serie de reprezentări, imaginea acesteia
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
devenit „pricină de sminteală” pentru popor (tratat cu aceeași condescendență). Alții au explicat mai precis: „Nu există ceva mai bun”. Apele tulburi din țara regelui nebun s-au scurs treptat în mlaștina uitării. La zilele festive din marile orașe ale patriei, o mulțime de clerici n-au contenit să blagoslovească cuvioasele zâmbete electorale ale potentaților. Se făcuse târziu. Taxa de intraretc "Taxa de intrare" Nu credeam că un Trup mistic are nevoie de funcționari kafkieni și de o interminabilă administrație clericală
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
protestat cu voce tare în fața mentalității de mercenar încurajate de puterea politică. Dar cu o floare nu se face primăvară. Iarna continuă să fie anotimpul favorit al somnambulicei noastre conștiințe ecleziale. Profeții pustiei și glasul patrieitc "Profeții pustiei și glasul patriei" În replică la această stare de spirit, unii creștini au încetat să mai înțeleagă ultimul articol din Crezul niceno-constantinopolitan. La ce oare ne referim când spunem „și într-una sfântă, sobornicească și apostolească Biserică...” Putem oare alinia Crezul în Treime
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
carte suportă orice elucubrație și nimeni nu se împotrivește. Pe străzi, gheretele abundă cu pornografie. Într-o țară de mucava, jurămintele scrise se șterg cu cotul. Totul pare să fie de cumpărat. Sub mareea nihilistă a culturii de consum, vlăstarele patriei au decis: ceea ce nu se vinde nici nu există. „Domnul din cer a privit peste fiii oamenilor, să vadă de este cel ce înțelege sau cel ce caută pe Dumnezeu. Toți s-au abătut, împreună netrebnici s-au făcut; nu
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ereziile care înfundă mințile multor ortodocși cu certificate de bună purtare rămân neatinse. Temele, desigur „clasice”, ale teologiei ortodoxe românești din „epoca de aur” - „Biserica Ortodoxă în lupta pentru pace și dezarmare”, „Credința strămoșească pe calea progresului,” „Ortodoxia și propășirea patriei” - și-au pierdut subit popularitatea. Asta nu înseamnă că veți pomeni vreodată o discuție serioasă despre originea și terapia acestui coșmar est-european numit colaboraționism. N-o fac rușii, n-o facem nici noi. Procesul comunismului a rămas în seama eshatonului
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
sticlă” nu este aici metafora gracilității, ci sinistra imagine a asfixierii forțate. Înzestrate cu multă culoare, dar și cu gravitate, fragmentele de amintiri ciobite se prefac uneori, sub „pana” lui Paul Cernat, în mici vitralii epice. „Spaimele unui șoim al patriei” evocă infiltrarea precoce a practicii duplicității în suflețelul fraged al lui Paul: în primii ani de grădiniță, viitorul șoim al patriei știa deja pe cine să înjure și cum să mintă. Autorul descrie în amănunt cele mai importante viraje livrești
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de amintiri ciobite se prefac uneori, sub „pana” lui Paul Cernat, în mici vitralii epice. „Spaimele unui șoim al patriei” evocă infiltrarea precoce a practicii duplicității în suflețelul fraged al lui Paul: în primii ani de grădiniță, viitorul șoim al patriei știa deja pe cine să înjure și cum să mintă. Autorul descrie în amănunt cele mai importante viraje livrești din anii de școală primară, când ideologia regimului nu putea fi atât de insinuantă. A urmat o copilărie „la insectar”, sub
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
să înjure și cum să mintă. Autorul descrie în amănunt cele mai importante viraje livrești din anii de școală primară, când ideologia regimului nu putea fi atât de insinuantă. A urmat o copilărie „la insectar”, sub stricta supraveghere a educatorilor patriei: televiziunea populară, presa de partid și, mai ales, școala. Norocit cu o bibliotecă bine aprovizionată, acasă și la rude, Paul Cernat a cunoscut, pe lângă povara exercițiilor de lectură impuse, cumpenele fericite ale liberului-arbitru. Citind frenetic în acei ani, școlarul Cernat
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
năpustea asupra oricărui ins mai răsărit, care avea - auzi tu? - îndrăzneala dubitației. Filozofic, asta se taxa drept idealism subversiv la adresa bunei orânduiri socialiste; politic, chestia te-ar fi putut costa cel puțin câteva anotimpuri pe marile șantiere de lucru ale patriei. Cei cu mari ambiții profesionale în facultăți știau că, dacă, la o adică, nu-ți turnai prietenii, riscai să torni singur betoane în atâtea și atâtea „magistrale”. Elevii de clasa a VIII-a se specializau în comentarii la limba română
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Maeștri sau, poate, călăuze? Nu în perioada liceului, când omul nou se afla la datorie, iar viața tuturor era amenințată de anxietăți primare. O școală de mântuială, fără latină și greacă - însă cu ore de PTAP („Pregătirea Tineretului pentru Apărarea Patriei”) -, încerca să-ți inducă sentimentul utilității publice. România era o țară somnolentă și nebâzâită, afară de muștele din cofetării. Împăcat cu sine, poporul atinsese hegelian pragul postistoriei. Sectorul flegmeitc " Sectorul flegmei" Socialismul ceaușist a fost era celor mai inedite metamorfoze și
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
al derutei, când discernământul spiritual e vândut pentru talanții calofiliei, tu îmi spui: „Lasă mărturisirile!”. Dacă aș vrea să-mi întăresc prejudecățile, ți-aș răspunde: „Se vede că vorbești din Franța”. De două sute de ani, mai toți șoimii acestei la Patrie se uită încruntați spre creștini și le fac rechizitoriul: de ce vă trebuie capele în Universități (în pofida memoriei lui Robert de Sorbon), biserici în campusuri sau cruci la gât? De ce vreți liturghii în spitale, gări și aeroporturi, rubrici creștine în ziar
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
scrisă 20 Misionarismul cultural 22 Șovăieli 23 În concluzie 25 Soarele și semiluna Ortodoxiei 28 Adevărul dificil 28 Excurs: drumul către libertate 30 Taxa de intrare 36 Mita și mitra valahă 38 Cartea de bucate 40 Profeții pustiei și glasul patriei 42 Ecouri balcanice 45 Tineretul ortodox 48 Absența reperelor 48 Conferințele duhovnicești 50 Criza parohiei și tentația pietistă 51 Simțul răspunderii 54 Studiu și liturghie 58 Mărturisirea în „vremuri sărace” 60 Nu reproșuri, ci deziderate 62 Epilog 63 Țiganii, Biserica
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
relegând orice emoție pozitivă privind apartenența națională într-o zonă infernală a imaginarului social, alături de orori presupus înrudite, ca șovinismul și antisemitismul. Pentru cea mai inteligentă critică a acestei poziții, vezi splendida carte a lui Maurizio Viroli, Din dragoste de patrie. Un eseu despre patriotism și naționalism, traducere de Mona Antohi, introducere de Aurelian Crăiuțu, Humanitas, București, 2002. Din păcate, în ciuda erudiției și elocvenței autorului, format în Europa și profesor la Princeton, și a excelentei introduceri semnate de eminentul său discipol
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
să genereze propria lor elită, dacă nu integral născută, cel puțin educată preponderent în Lumea Nouă. În Lumea Nouă, dar cu fața către Europa, așa cum rămăseseră și străluciții imigranți care au ridicat după 1933, aproape instantaneu, universitățile de vârf ale patriei lor adoptive la nivelul celor mai bune din patriile părăsite cu forța. Nostalgia Europei era extrem de intensă în acel mediu: un supraviețuitor al epocii, politologul Alfred Mayer, născut și educat până în liceu la Bielefeld, îmi povestea în iarna lui 1993
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
cel puțin educată preponderent în Lumea Nouă. În Lumea Nouă, dar cu fața către Europa, așa cum rămăseseră și străluciții imigranți care au ridicat după 1933, aproape instantaneu, universitățile de vârf ale patriei lor adoptive la nivelul celor mai bune din patriile părăsite cu forța. Nostalgia Europei era extrem de intensă în acel mediu: un supraviețuitor al epocii, politologul Alfred Mayer, născut și educat până în liceu la Bielefeld, îmi povestea în iarna lui 1993, la University of Michigan, Ann Arbor, cum profesorii săi
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
un cîrd mare de balene, îndreptîndu-se buluc spre soare și vibrînd o clipă la unison, cu aripile cozilor lor. Mi s-a părut atunci că o asemenea scenă de adorație a zeilor n-a fost privită niciodată, nici măcar în Persia, patria închinătorilor focului. Așa cum Ptolemeu Filopator a depus mărturie despre elefantul african, am depus eu atunci pentru balenă, proclamînd-o cea mai pioasă dintre făpturile acestei lumi. Căci, potrivit regelui Juba, elefanții marțiali din antichitate salutau adesea zorile cu trompele lor ridicate
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
nu fierb nici acum, grăsimea chiar pe mare, așa cum se procedează și s-a procedat întotdeauna pe balenierele din Mările Sudului - ci taie această grăsime în bucățele, pe care le vîră în niște butoaie mari și le aduc așa în patrie; durata scurtă a sezonului de vînătoare în acele mări glaciare, precum și violența furtunilor neprevăzute la care sînt expuse corăbiile lor, fac cu neputință orice alt procedeu. Urmarea este că, la deschiderea calelor acestor corăbii și la descărcarea în docuri a
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
manual pe această temă). Așa cum o arată însuși numele său îSmeer înseamnă grăsime, iar herg - a depozita) satul acesta a fost întemeiat cu scopul de a sluji drept antrepozit pentru grăsimea de balenă, fiartă acolo înainte de a fi transportată în patrie de flota olandeză de baleniere. Era o adunătură de cuptoare, de cazane și de șoproane pentru ulei; iar cînd lucrările erau în toi, în văzduh se răspîndea desigur o duhoare nu tocmai plăcută. Cu totul altfel se petrec lucrurile pe
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
-și schimbe ideea pe care și-o face despre ea, renunțînd s-o mai caute în sfera intelectului sau a imaginației și aflînd-o lîngă o soție, în elanurile inimii, în plăcerile patului și ale mesei, în focul căminului, în căldura patriei. Acum, după ce am înțeles asta, sînt gata să frămînt în vecii vecilor spermanțetul. Uneori, noaptea, îmi apar în vis lungi șiruri de îngeri, mișcîndu-se în paradis cu mîinile vîrîte în cîte o amforă de spermanțet. * în legătură cu spermanțetul, se cuvine să
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
le cunosc, deși, la o cercetare atentă, se vădește că, în copilăria lor, acele limbi fuseseră vorbite, de față cu ei, de către niște cărturari. După părerea mea, bietul Pip aduce, prin dulcea lui nebunie, o mărturie dumnezeiască despre dumnezeieștile noastre patrii, căci unde ar fi putut învăța el vorbele astea, dacă nu era acolo? Dar stai, iarăși vorbește, parcă și mai aiurea! Ă Doi cîte doi! Să-l facem general! Hei, unde-i e harponul? Puneți-l colo, curmeziș! Taram-taram-tam-tam! Ura
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Nantucket, pe nume Burlacul, care tocmai își vîrîse în cală ultimul baril de ulei, zăvorîndu-și bocaporții gata-gata să plesnească, aluneca veselă și trufașă, în ținută de sărbătoare, printre navele răzlețe din zona de vînătoare, înainte de a-și îndrepta prova spre patrie. Cei trei marinari din vîrfurile catargelor sale purtau la berete lungi panglici roșii, fîlfîitoare; la pupa era atîrnată, cu fundul în jos, o ambarcațiune, iar la bompres era prinsă falca lungă a ultimei balene omorîte de echipaj. Semnale, fanioane și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
tot, nici nu merită să vorbim despre asta. Dar poftim la bord! Hai, bătrîne, vino la bord! O să-ți descrețești grabnic fruntea. Poftim la bord, să iei parte la veselia noastră, căci avem o cală plină și ne îndreptăm spre patrie. „Cît de familiar poate fi un idiot!“ își spuse în gînd Ahab. Apoi, cu glas tare: Ă Ai cala plină și te îndrepți spre patrie, zici? Ei bine, corabia mea e goală și se îndreaptă spre larg. Vezi-ți de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
să iei parte la veselia noastră, căci avem o cală plină și ne îndreptăm spre patrie. „Cît de familiar poate fi un idiot!“ își spuse în gînd Ahab. Apoi, cu glas tare: Ă Ai cala plină și te îndrepți spre patrie, zici? Ei bine, corabia mea e goală și se îndreaptă spre larg. Vezi-ți de drumul dumitale, așadar, iar eu o să-mi văd de-al meu. Hai, băieți, toate pînzele sus, în bătaia vîntului! Și astfel, în timp ce o corabie luneca
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
braț și-i strigă: Ă Dumnezeu îți stă împotrivă, bătrîne! Renunță! Expediția asta a început prost și continuă prost - e o expediție blestemată! Dă-mi voie, bătrîne, să brațez vergile cît mai e timp și să îndrept corabia înapoi spre patrie - o să fie o călătorie mai bună decît cea de pîn-acum. Auzind vorbele lui Starbuck, marinarii cuprinși de panică se repeziră numaidecît la vergi, deși nici o pînză nu mai rămăsese pe catarge. în clipa aceea, aproape că ar fi fost gata
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și dulce; gustul lui e cunoscut omului; s-ar potrivi perfect cu căpșunile, în loc de frișcă. Cînd se stimează peste măsură unele pe altele, balenele se salută move hominum în.a.). Aluzie ia generalul american Benedict Arnold, care și-a trădat patria în timpul bătăliei decisive date la Saratoga în 1777 între armatele americane și cele engleze. Lothario, personaj libertin într-o piesă a dramaturgului englez Nicholas Rowe î1674-1718). Daniel Boone î1735-1820), explorator și aventurier american, celebru prin cruzimea cu care extermina pieile-roșii
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]