6,588 matches
-
Un sistem de aterizare instrumentală ( - ILS) este un sistem de navigație bazat pe o serie de emițătoare radio care furnizează unui avion care vine la aterizare direcția și panta nominală de coborâre spre pistă. Este destinat pentru asigurarea unei aterizări în siguranță în condiții de zbor instrumental, adică în cazul unui plafon (baza norilor) coborât, sau a unei vizibilități scăzute datorită ceții, ploii sau ninsorii. Uneori semnalele radio sunt completate de lumini puternice care
Sistem de aterizare instrumentală () [Corola-website/Science/331122_a_332451]
-
unei aterizări în siguranță în condiții de zbor instrumental, adică în cazul unui plafon (baza norilor) coborât, sau a unei vizibilități scăzute datorită ceții, ploii sau ninsorii. Uneori semnalele radio sunt completate de lumini puternice care ajută la contactul cu pista. Avionul trebuie să fie echipat cu radioreceptoare compatibile cu sistemul și cu instrumente de bord care furnizează pilotului informațiile necesare. Unele echipamente de la bordul avioanelor pot transmite aceste informații unui pilot automat performant, capabil să efectueze singur aterizarea. Sistemele ILS
Sistem de aterizare instrumentală () [Corola-website/Science/331122_a_332451]
-
cuprinde două sisteme de ghidare independente: Sistemul este completat cu radiomarkere sau echipamente pentru măsurarea distanței ( - DME). Radiomarkerele sunt niște emițătoare care emit un semnal vertical în formă de con și la trecerea prin dreptul lor semnalează distanța până la pragul pistei. Sunt trei radiomarkere, cel din "punctul A ILS" () este plasat, dacă este posibil, la 7200 m înainte de pragul pistei, cel din "punctul B ILS" () este plasat la circa 1050 m înainte de pragul pistei, iar cel din "punctul C ILS" () la
Sistem de aterizare instrumentală () [Corola-website/Science/331122_a_332451]
-
niște emițătoare care emit un semnal vertical în formă de con și la trecerea prin dreptul lor semnalează distanța până la pragul pistei. Sunt trei radiomarkere, cel din "punctul A ILS" () este plasat, dacă este posibil, la 7200 m înainte de pragul pistei, cel din "punctul B ILS" () este plasat la circa 1050 m înainte de pragul pistei, iar cel din "punctul C ILS" () la circa 300 m înainte de pragul pistei. De multe ori unul dintre radiomarkerele din punctul B sau C lipsesc, conform
Sistem de aterizare instrumentală () [Corola-website/Science/331122_a_332451]
-
prin dreptul lor semnalează distanța până la pragul pistei. Sunt trei radiomarkere, cel din "punctul A ILS" () este plasat, dacă este posibil, la 7200 m înainte de pragul pistei, cel din "punctul B ILS" () este plasat la circa 1050 m înainte de pragul pistei, iar cel din "punctul C ILS" () la circa 300 m înainte de pragul pistei. De multe ori unul dintre radiomarkerele din punctul B sau C lipsesc, conform reglementărilor locale. Radiomarkerele pot fi înlocuite cu un echipament DME, care asigură informarea continuă
Sistem de aterizare instrumentală () [Corola-website/Science/331122_a_332451]
-
punctul A ILS" () este plasat, dacă este posibil, la 7200 m înainte de pragul pistei, cel din "punctul B ILS" () este plasat la circa 1050 m înainte de pragul pistei, iar cel din "punctul C ILS" () la circa 300 m înainte de pragul pistei. De multe ori unul dintre radiomarkerele din punctul B sau C lipsesc, conform reglementărilor locale. Radiomarkerele pot fi înlocuite cu un echipament DME, care asigură informarea continuă privind distanța până la pragul pistei. Echipamentul se montează în dreptul pragului pistei și poate
Sistem de aterizare instrumentală () [Corola-website/Science/331122_a_332451]
-
C ILS" () la circa 300 m înainte de pragul pistei. De multe ori unul dintre radiomarkerele din punctul B sau C lipsesc, conform reglementărilor locale. Radiomarkerele pot fi înlocuite cu un echipament DME, care asigură informarea continuă privind distanța până la pragul pistei. Echipamentul se montează în dreptul pragului pistei și poate servi ambele piste, din stânga ( - L) respectiv dreapta ( - R), dacă există. Echipamentele de la sol sunt mai simple, dar avionul trebuie să dispună de receptoare DME. În cabina de pilotaj informațiile pot afișate pe
Sistem de aterizare instrumentală () [Corola-website/Science/331122_a_332451]
-
înainte de pragul pistei. De multe ori unul dintre radiomarkerele din punctul B sau C lipsesc, conform reglementărilor locale. Radiomarkerele pot fi înlocuite cu un echipament DME, care asigură informarea continuă privind distanța până la pragul pistei. Echipamentul se montează în dreptul pragului pistei și poate servi ambele piste, din stânga ( - L) respectiv dreapta ( - R), dacă există. Echipamentele de la sol sunt mai simple, dar avionul trebuie să dispună de receptoare DME. În cabina de pilotaj informațiile pot afișate pe un instrument individual, sau integrate într-
Sistem de aterizare instrumentală () [Corola-website/Science/331122_a_332451]
-
ori unul dintre radiomarkerele din punctul B sau C lipsesc, conform reglementărilor locale. Radiomarkerele pot fi înlocuite cu un echipament DME, care asigură informarea continuă privind distanța până la pragul pistei. Echipamentul se montează în dreptul pragului pistei și poate servi ambele piste, din stânga ( - L) respectiv dreapta ( - R), dacă există. Echipamentele de la sol sunt mai simple, dar avionul trebuie să dispună de receptoare DME. În cabina de pilotaj informațiile pot afișate pe un instrument individual, sau integrate într-un instrument combinat, cum ar
Sistem de aterizare instrumentală () [Corola-website/Science/331122_a_332451]
-
linii (la afișări electronice) sau două ace (la instrumente mecanice). Poziția acestora indică pilotului cum să corecteze cursul. În figura alăturată pilotul trebuie să corecteze cursul ceva la stânga și să zboare puțin mai sus. Poziția radiomarkerelor este precizată pentru fiecare pistă în instrucțiunile de apropiere de acel aeroport. În cabina de conducere trecerea prin dreptul radiomarkerelor este semnalizată optic și acustic. La trecerea prin dreptul radiomarkerului din punctul A, se aprinde un indicator albastru și se aude un semnal de 400
Sistem de aterizare instrumentală () [Corola-website/Science/331122_a_332451]
-
care s-au dovedit superioare Zero-urilor, atât ca performanță cât și ca durabilitate. Avioanele Hellcat au fost creditate cu doborârea a 5.168 avioane inamice, ocupând locul doi în rândul avioanelor americane de vânătoare, în vreme ce avionul cu decolare de pe pistele terestre Lockheed P-38 a ocupat locul al treilea, cu 3.785 victorii pe toate fronturile. India și Pakistan au fost implicate în conflicte militare în 1965 și 1971 în timpul cărora fiecare tabără s-a bucurat de supremația aeriană pentru
Supremație aeriană () [Corola-website/Science/331158_a_332487]
-
fi atinsă nu doar prin atacuri aeriene, dar și prin acțiuni terestre. În timpul Războiului Rece, responsabilii militari sovietici au declarat că URSS poate câștige supremația aeriană în ciuda inferiorității avioanelor sale de vânătoare prin cucerirea aeroporturilor NATO și parcarea tancurilor pe pistele acestora. (Trebuie amintit că în timpul ultimei conflagrații mondiale, germanii au folosit autostrăzile pe post de aeroporturi). Planificatorii sovietici plănuiau folosirea forțelor speciale Spețnaz pentru atacarea aeroporturilor NATO în cazul izbucnirii unui conflict. Atacurile declanșate de forțele speciale sunt considerate de
Supremație aeriană () [Corola-website/Science/331158_a_332487]
-
care, prin pedalare, creează energia necesară pentru rularea pe un ecran a unor trasee filmate de pe bicicleta, canoe sau avion din Lunca Mureșului. Muzeul dispune și de 60 de biciclete aflate la dispoziția vizitatorilor pentru a putea explora traseele și pistele internaționale de bicicletă care se află în zonă. Din punct de vedere arhitectural, proiectul este unul avangardist dar cu o puternică influență a operelor lui Brâncuși. „"Inspirată din sculptura „Miracolul” a lui Constantin Brâncuși, clădirea „se naște natural din pământ
Muzeul Digital din Pecica () [Corola-website/Science/331219_a_332548]
-
Hong Kong a participat la Jocurile Olimpice de iarnă din 2014 din Soci, Rusia în perioada 7 - 23 februarie 2014. Pan-To Barton Lui a fost singurul reprezentant al țării, și a participat la probele de patinaj viteză pe pistă scurtă. Trei oficiali au făcut și ei parte din delegație. Hong Kong a obținut un loc de calificare. Barton a fost primul bărbat care a participat pentru Hong Kong la Jocurile Olimpice de iarnă. Pan-To Barton Lui a obținut locul 30 din 39
Hong Kong la Jocurile Olimpice de iarnă din 2014 () [Corola-website/Science/331306_a_332635]
-
de avioane aliate au fost distruse la sol, dar aliații au reușit înlocuirea acestora într-o săptămână. Pierderile umane din rândurile echipajelor aliate au fost relativ reduse, dat fiind faptul că majoritatea avioanelor aliate distruse s-au aflat parcate pe piste. În schimb, germanii au pierdut numeroși piloți, pe care nu i-au mai putut înlocui cu rapiditate. Analizele făcute după încheierea operațiunii au arătat că doar 11 dintre cele 34 de "Gruppen" ale Luftwaffe au reușit să execute atacul la
Operațiunea Bodenplatte () [Corola-website/Science/335042_a_336371]
-
înaintarea, forțele tactice aliate se transferau în baze noi pe continent, din care să poată asigura sprijinul aerian nemijlocit. Singurul factor care mai împiedica desfășurarea completă a forțelor aeriene aliate era vremea nefavorabilă. Odată cu sosirea anotimpului friguros, ploaia a transformat pistele în bălți noroioase, iar operațiunile aeriene de amploare au trebuit să fie oprite. Această situație putea forte bine să continue până la dezghețul de primăvară, ceea ce a determinat Înaltul Comandament German ("Oberkommando der Wehrmacht") să lanseze "Unternehmen Wacht am Rhein" ("De
Operațiunea Bodenplatte () [Corola-website/Science/335042_a_336371]
-
Unternehmen Nordwind"). "Luftwaffe" trebuia să sprijine acest asalt prin Operațiunea "Bodenplatte". Planul "Bodenplatte" presupunea un atac surpriză asupra 16 baze aeriene din Belgia, Olanda și Franța. Obiectivele germanilor erau distrugerea sau avarierea gravă a cât mai multor avioane, hangare și piste de decolare aliate. Toate grupurile ("Geschwader") de vânătoare și bombardament disponibile pe frontul de vest au fost redistribuite. Au fost aduse în plus unități de vânătoare de noapte ("Nachtjagdgeschwader") și de bombardiere medii ("Kampfgeschwader"), care urmau să acționeze ca avioane
Operațiunea Bodenplatte () [Corola-website/Science/335042_a_336371]
-
au decolat doar 78 dintre cele 99 de avioane disponibile. În timpul deplasării spre țintă, JG 6 a ajuns în apropierea aeroportului Heesch, iar unii dintre piloții grupului au presupus că au ajuns deja la aeroportul Volkel. Este puțin probabil ca pista de la Heesch, construită relativ recent, în octombrie 1944, să fi fost cunoscută de "Luftwaffe". Aici își afla cartierul general Grupul nr. 126 RCAF (Royal Canadian Air Force). Escadrilele 411 și 412 erau în misiune de cercetare, astfel că majoritatea aparatelor de
Operațiunea Bodenplatte () [Corola-website/Science/335042_a_336371]
-
menținerea formației strânse la joasă altitudine. În aceste condiții, piloții escadrilei 401 au reușit să decoleze. Câțiva piloți germani au fost autorizați să atace, în vreme ce grupul principal a continuat să caute aerodromul de la Volkel. II./JG 6 a atacat o pistă de la Helmond pe care nu era niciun avion parcat, iar mai mulți piloți germani au fost doborâți de focul antiaerienei aliate. În scurtă vreme, II./JG 6 a trebuit să facă față atacului avioanelor Spitfire și Tempest decolate de pe aeroportul
Operațiunea Bodenplatte () [Corola-website/Science/335042_a_336371]
-
P-47t). Pierderile suferite în cadrul Operațiunii "Bodenplatte" de către JG 53 au contrabalansat toate victoriile și avantajele câștigate în timpul atacurilro. Aeroportul Le Culot (redenumit mai târziu Beauvechain), care se afla la 45 km de Charleroi, a fost ținta "Jagdgeschwader" 4 (JG 4). Pista principală (A-89) era numită de localnici „Beauvechain”, iar cea auxiliară Le Culot East (Y-10) era numită de localnici „Burettes”. Aeroportul era bine cunoscut de piloții "Luftwaffe", pentru că fusese bază aeriană germană după ocuparea Franței. Gerhard Michalski a fost comandantul
Operațiunea Bodenplatte () [Corola-website/Science/335042_a_336371]
-
învecina cu Sint-Truiden. Sint-Truiden era baza grupurilor de vânătoare 48 și 404. Escadrila de vânâtoare 492 se pregătea de decolare pentru ora 09:20. JG 4 a atacat aeroportul la 09:15. Mai multe avioane P-47, care așteptau pe pistă, au fost abandonate de piloți, după care au fost distruse. În ciuda numărului redus de avioane participante la atac, JG 4 a reușit să provoace pierderi importante aliațiolor. Americanii au pierdut 10 avioane distruse și 31 avariate. Germanii au pierdut opt
Operațiunea Bodenplatte () [Corola-website/Science/335042_a_336371]
-
numeroase ținte valoroase pentru raidul german. Aici își aveau baza 60 de avioane Spitfire XVI din cadrul grupului aerian no. 127 RAF. Tot aici își aveau baza bombardiere B-17 și B-24 ale Forței Aeriene a 8-a SUA. În toatal, pe piste și în hangare se aflaul peste 100 de avioane. La ora 08:13 au decolat primele formațiuni germane. În total, au participat 64 de avioane Fw 190D-9. Pe drumul spre ținte, 14 bombardiere D-9 au trebuit să se reîntoarcă
Operațiunea Bodenplatte () [Corola-website/Science/335042_a_336371]
-
protecțina estuarului Scheldt. În momentul în care aparatele germane au traversat frontierele olandeză și belgiană, au fost atacate de avioanele de vânătoare Spitfire. Cinci Fw 190 au fost doborâte. I./JG 26 a distrus sau avariat cele câteva avioane de pe pista aeroportului. Apărarea antiaeriană a pretins că a doborât cinci avioane. I./JG 26 a raportat pierderea a două avioane Fw 190 în luptele aeriene. Germanii au pierdut avioane și în timpul reîntoarcerii la baze datorită tirului propriei antiaeriene. Raidul a fost
Operațiunea Bodenplatte () [Corola-website/Science/335042_a_336371]
-
victime ale focului propriei artilerii antiaeriene mai înainte ca să ajungă la obiectiv. Raidul german a lovit puternic aeroportul Melsbroek. Conform raportului lui Emil Clade (comandantul III./JG 27), bateriile antiaeriene nu erau deservite de artileriști, iar avioanele erau aliniate pe pistă sau în dreptul hangarelor, ceea ce le-a făcut ținte perfecte. Atacul a provocat distrugeri considerabiile unităților de aici și a fost considerat un mare succes. Grupul „Recce” a pierdut o escadrilă completă. Escadrila RAF 69 a pierdut 11 avioane Vickers Wellington
Operațiunea Bodenplatte () [Corola-website/Science/335042_a_336371]
-
în septembrie 1926 începe discuția cu privire la achiziția de terenuri comunitate "Rogizna" de la aeroport. Aerodrom ar trebui să servească companiile aeriene interne și internaționale, în special polono-român. În 1927 o pășune din apropierea satului. Rogizna deveni "Aeroportul Cernăuți" și este pe această pistă în august 1928 a aterizat primul zbor regulat de pasageri de la București, si in 1930 au existat deja în măsură să aterizeze aeronavă servire linie Danzig - București mai tarziu Danzig - Salonic și compania aeriană Praga - Moscova. Importantă tot mai mare
Aeroportul Internațional Cernăuți () [Corola-website/Science/335201_a_336530]